ICCJ. Decizia nr. 1083/2013. Penal

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1083/2013

Dosar nr. 7870/1/2012

Şedinţa publică din 28 martie 2013

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 171 din 3 octombrie 2011 pronunţată de Tribunalul Vaslui, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I. prin apărător, din infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 în infracţiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.

Au fost condamnaţi inculpaţii:

1. N.S., la următoarele pedepse:

- 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (2) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă pe care inculpatul o va executa.

2. I. (FOST N.) C.I., în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, la următoarele pedepse:

- 9 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (2) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă pe care inculpatul o va executa.

3. A.R., la următoarele pedepse;

În baza art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (2) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă pe care inculpata o va executa.

Pe durata executării pedepselor interzice inculpaţilor N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor N.S. şi I. (fost N.) C.I. şi s-a dedus din pedepsele acestora durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 13 ianuarie 2011, la zi.

În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 18 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpaţii N.S. suma de 564 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011 şi suma de 2.250 euro sau echivalentul în lei calculat la rata de schimb de la data executării, bani primiţi de la I.A. şi obţinuţi de aceasta din practicarea prostituţiei şi de la inculpatul I. (fost N.) C.I. suma de 200 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011, un televizor plasmă marca S., un sistem informatic Laptop marca S., indisponibilizate prin ordonanţa procurorului din 13 ianuarie 2011, un autoturism marca V.V., indisponibilizat prin ordonanţa procurorului din data de 12 ianuarie 2011, bunuri aflate la Serviciul de combatere a criminalităţii organizate Vaslui.

4. H.C., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d) şi art. 80 C. pen.

Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi conform art. 82 C. pen. s-a stabilit termen de încercare 3 ani.

S-a atras atenţia inculpatului asupra art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

S-a admis acţiunea civilă formulată de partea vătămată constituită parte civilă S.M. şi obligă inculpaţii N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R., în solidar, să achite acesteia suma de 15.000 lei, reprezentând daune morale.

S-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată constituită parte civilă R.A. şi au fost obligaţi inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I., să achite acesteia suma de câte 3.000 euro, reprezentând daune morale.

S-a respins cererea aceleiaşi părţi vătămate privind obligarea inculpaţilor la suma de 4.000 euro reprezentând banii obţinuţi din practicarea prostituţiei.

S-a respins cererea părţii vătămate P.E. privind obligarea inculpaţilor la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând banii obţinuţi prin practicarea prostituţiei.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea de restituire a sumei de 3.550 lei formulată de petenta T.O.

Au fost obligaţi inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I. la sumele de câte 1.950 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnaţi din oficiu asiguraţi părţilor vătămate la judecată se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

A fost obligată inculpata A.R. la plata sumei de 2.250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei şi 300 lei, reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnaţi din oficiu asiguraţi părţilor vătămate şi inculpatei la judecată se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

A fost obligat inculpatul H.C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Vaslui au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 şi proxenetism, prev. de art. 239 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen. şi în stare de libertate, inculpaţii A.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi proxenetism, prev. de art. 239 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen. şi H.C., pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 239 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut că din vara anului 2010, inculpaţii N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R., având legături de rudenie între ei, după o înţelegere prealabilă, au recrutat mai multe tinere de pe raza municipiului Bârlad şi localităţile învecinate, printre care şi minore, pe care, le-au exploatat sexual, atât în municipiul Bârlad, cât şi în Turcia, în această ţară fiind sub directa supraveghere a inculpatei A.R. De asemenea, în scopul urmărit de inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I., inculpatul H.C. a încercat să determine pe martora M.L. să se deplaseze în Turcia, unde să practice prostituţia, tot sub directa supraveghere a inculpatei A.R., urmând din banii obţinuţi din prostituţie, o parte din aceştia să-i revină şi acestui inculpat.

Au fost interogaţi inculpaţii I. (fost N.) C.I., N.S. şi H.C. , care nu au recunoscut comiterea faptelor pentru care sunt judecaţi.

Inculpatul N.S. a susţinut că dintre părţile vătămate le cunoaşte doar pe S.M. zisă P. şi R.A.. Acestea ar fi fost aduse în casă de către I. (fost N.) C.I. şi, deşi ştia că fetele practică prostituţia, nu le-a determinat să facă acest lucru în folosul său. In ceea ce o priveşte pe I.A. a susţinut inculpatul că a întâlnit-o întâmplător în autocarul cu care s-a deplasat în Turcia şi că nu cunoştea ce a făcut aceasta în Turcia. Susţine inculpatul că pe partea vătămată P.E. nu o cunoaşte. In esenţă a susţinut inculpatul că nu a recrutat, nu a cazat, nu a transportat şi nu a îndemnat nici o persoană să practice prostituţia, nu a tras nici un folos de pe urma acestei activităţi.

Inculpatul I. (fost N.) C.I. a declarat la urmărirea penală că nu o cunoaşte pe S.M. şi că aceasta niciodată nu a locuit în casa lor. Nu o cunoaşte pe P.E., iar R.A. a fost prietena fratelui său. La instanţă inculpatul a declarat că partea vătămată R.A. a fost prietena lui şi au plănuit să se căsătorească. A fost cu ea în Turcia, unde el şi-a căutat de lucru şi pentru că partea vătămată a fugit cu un cetăţean turc, nu s-au mai căsătorit. O cunoaşte şi pe S.M. din vedere şi a aflat că aceasta ar fi locuit în casa lor într-o perioadă când el lipsea de acasă.

Inculpatul H.C. a declarat că a cunoscut-o pe M.L. prin intermediul martorului R.M. Nu i-a propus să plece în Turcia să practice prostituţia. A avut o relaţie cu aceasta, însă nu a îndemnat-o să practice prostituţia. Cu inculpaţii N. nu era în relaţii prea bune, iar convorbirile înregistrate se refereau doar la probleme curente şi nu conţineau mesaje codificate.

Inculpata A.R. nu a fost audiată întrucât aceasta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, fiind plecată în Turcia.

Partea vătămată S.M. s-a prezentat la termenul din data de 02 martie 2011 şi a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 15.000 lei cu titlu de daune materiale.

Partea vătămată R.A. s-a prezentat în instanţă şi şi-a precizat pretenţiile civile, solicitând obligarea inculpaţilor N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R. la câte 3.000 euro cu titlu de daune morale şi la 4.000 euro despăgubiri băneşti, reprezentând contravaloarea activităţii prestate în folosul inculpaţilor.

Partea vătămată P.E. s-a prezentat în instanţă la termenul din data de 27 aprilie 2011, după strigarea dosarului, şi a precizat în prezenţa inculpaţilor I. (fost N.) C.I. şi N.S., însă în lipsa apărătorilor acestora, că se constituie parte civilă cu suma de 10.000 lei reprezentând daune materiale.

N.S. a depus acte medicale cu privire la starea sa de sănătate şi care au fost folosite în special în susţinerea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.

Au fost audiaţi martorii din lucrări:

- I.A. la termenul din 27 aprilie 2011. A susţinut martora la acel moment că îl cunoaşte doar pe inculpatul N.S., din vedere. A fost plecată în Turcia din proprie iniţiativă, singură. S-a cazat la un hotel unde a desfăşurat activităţi de menaj şi din banii obţinuţi şi-a plătit cazarea. După o lună s-a întors în ţară, iar la scurt timp s-a întors în Turcia unde la câteva zile a fost depistată de autorităţile turce şi returnată în ţară.

Martora a solicitat să fie reaudiată, lucru care s-a întâmplat la termenul din 25 mai 2011. Martora a revenit asupra declaraţiilor iniţiale, motivând că a fost influenţată şi ameninţată de concubina lui N.S. pentru a-şi schimba declaraţia dată la urmărirea penală. A susţinut martora că inculpatul N.S. i-a propus să meargă în Turcia să practice prostituţia sub protecţia lui şi a surorii sale, A.R., iar banii să îi împartă. Inculpatul N.S. a mers cu ea la Vaslui, i-a achitat taxele şi a ajutat-o să îşi scoată astfel paşaportul. Tot el a achitat transportul până în Turcia. La Istanbul s-au cazat la un hotel unde era inculpata A.R. Aceasta i-a arătat locul unde trebuia să recruteze clienţi şi i-a explicat cum trebuie să procedeze. A practicat prostituţia pentru ei timp de o lună de zile obţinând suma de 5.000 dolari SUA. Jumătate din sumă a revenit inculpaţilor N.S. şi A.R. La acelaşi hotel le-a găsit pe S.M. şi R.A. Prima practica prostituţia pentru N.S. iar cea de a doua pentru I. (fost N.) C.I.

- S.M. a susţinut că s-a deplasat în Turcia din proprie iniţiativă şi s-a cazat la întâmplare la un hotel. In autocar s-a întâlnit cu N.S. întâmplător şi au discutat doar generalităţi. A practicat prostituţia 2 săptămâni pe cont propriu. A întâlnit-o la acel hotel şi pe I.A.

- P.I.B., taximetrist, care a fost solicitat de mai multe ori de N.S. să facă mai multe curse. A făcut astfel de curse la Galaţi şi la Brăila. La una dintre aceste curse, inculpatul era însoţit de I.A.

- R.M. a susţinut că i-a prezentat-o pe prietena lui M.L. inculpatului H.C. Acesta i-a propus să meargă cu el în străinătate să practice prostituţia şi că va câştiga astfel bani mulţi. I-a spus inculpatul că are pe cineva la un hotel şi care ar putea avea grijă de ea. Cu privire la copilul pe care martora îl avea, a propus inculpatul să rămână în grija lui R.M., însă acesta nu a fost de acord. Inculpatul a venit la locuinţa martorului însoţit de inculpatul I. (fost N.) C.I.

- O.B., a declarat că a condus maşina inculpatului I. (fost N.) C.I. Uneori inculpatul era însoţit de fete, dintre care le ştie pe A., V. şi „P.”. Ştia martorul că A. şi V. trebuiau să plece cu inculpatul în Turcia. Intr-una dintre deplasări, martorul a asistat la o discuţie dintre inculpat şi A. când aceasta relata că a fost în Turcia şi s-a prostituat pentru inculpat. Ştie martorul că „P.” a locuit la I. (fost N.) C.I. şi avea în acea perioadă vârsta de 16 ani.

- B.I. nu şi-a menţinut declaraţia dată la procuror, susţinând că ar fi fost ameninţat. Ştie martorul că A. şi „P.” ar fi locuit pe strada Crângului, însă nu la inculpaţi.

- B.B.I., taximetrist, a făcut mai multe curse la comanda inculpaţilor de la şi la strada Crângului nr. 7. Ducea fetele în oraş, unde inculpaţii făceau comandă. A făcut o cursă la Vaslui împreună cu inculpatul N.S. care era însoţit de o femeie mai în vârstă. I-a lăsat pe aceştia la Serviciul paşapoarte şi i-a preluat când au rezolvat problema eliberării paşaportului.

- B.E., taximetrist, a făcut şi el curse pentru inculpaţi la solicitarea acestora. A făcut o cursă la Perieni împreună cu N.S. şi au dus o geantă pe care unul dintre însoţitori a aruncat-o peste gard, în curte la o persoană. A primit de la inculpatul N.S. bani necesari pentru eliberarea paşaportului unei femei. I-a cerut inculpatul N.S. să caute femei care vor să lucreze în Turcia. Martorul a nuanţat declaraţia, în sensul că a menţinut doar în parte cele declarate la urmărirea penală.

- D.A.N., sora părţii vătămate P.E., a susţinut că partea vătămată a plecat de acasă spunând că merge la Bârlad. întrucât nu s-a întors acasă a încercat să o contacteze telefonic, însă nu a răspuns. A fost sunată de partea vătămată peste vreo două săptămâni. Susţine martora că partea vătămată plângea şi o implora să facă ceva pentru a o scoate din situaţia în care se afla. I-a spus partea vătămată că era în Turcia închisă, bătută şi obligată să practice prostituţia. I-a spus că N.S. a păcălit-o şi a dus-o în Turcia, punând-o astfel în situaţia în care se afla. Când s-a întors partea vătămată, i-a povestit martorei că inculpatul N.S. i-a promis că o duce în Turcia şi-i va asigura un loc de muncă. Când a ajuns în Turcia a fost închisă într-o cameră de o femeie şi un bărbat care au obligat-o să se prostitueze. Martora a constatat şi ea că partea vătămată era umflată la faţă şi că avea semne că a fost bătută.

- C.M.M., a susţinut că a mers împreună cu M.L. la R.M.. L. a fost invitată în bucătărie de doi bărbaţi, dintre care unul era inculpatul I. (fost N.) C.I. I-a povestit ulterior L. că cei doi i-au propus să meargă în Turcia unde să practice prostituţia. Martora a sfătuit-o pe L. să nu accepte şi a refuzat martora să primească în grijă fetiţa Laurei pe durata cât aceasta ar fi fost plecată în Turcia.

Inculpaţii şi-au propus în apărare proba cu declaraţii de martori şi acte. Instanţa a încuviinţat audierea a 5 martori şi au fost audiaţi martorii:

- S.N.D., taximetrist, care a susţinut că i-a transportat pe inculpaţi cu maşina, fără ca aceştia să fie însoţiţi de fete. O cunoaşte martorul pe „P.” cu privire la care era de notorietate faptul că se prostitua. Aceasta mai umbla cu altă fată pe care martorul a identificat-o ca fiind R.A. Susţine martorul că N.S. se ocupa cu tranzacţii imobiliare.

- N.M., este vecină cu inculpaţii Năstase. Nu a văzut persoane străine la domiciliul acestora şi nici taxiuri care să vină des la poarta lor.

- T.A., taximetrist, i-a transportat pe inculpaţi cu maşina, însă neînsoţiţi de alte persoane. N.S. era însoţit uneori de soţia lui. O ştie pe „P.”, persoană cunoscută ca fiind de moravuri uşoare.

- S.N., martor propus de inculpatul H.C., în circumstanţiere. II ştie pe inculpat ca fiind un băiat cuminte şi muncitor.

- Z.C.T., taximetrist, i-a transportat pe inculpaţi, însă aceştia nu erau însoţiţi de alte persoane. O cunoaşte pe Anamaria cu care a avut o relaţie şi despre care a aflat că era cunoscută şi de ceilalţi taximetrişti.

- B.M.G. a susţinut că nu a dat declaraţii la urmărirea penală. II cunoaşte doar pe inculpatul I. (fost N.) C.I. din vedere. Nu i-a propus niciodată inculpatul să meargă în Turcia să se prostitueze pentru el.

- I.R., s-a prezentat din proprie iniţiativă la instanţă, deşi nu fusese citată pentru termenul din 28 septembrie 2011. Este prietenă cu inculpatul I. (fost N.) C.I. şi a dat o declaraţie la urmărirea penală fiind geloasă pe noua relaţie pe care acesta o avea. Cunoaşte pe unele dintre prietenele inculpatului însă nu ştie cu ce se ocupau acestea.

Inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I., au depus un bilet de transport pe numele I.A. pe ruta Galaţi - Istanbul din 22 octombrie 2010, 2 deconturi de schimb valutar efectuate de I.A., acte privind depistarea numitei I.A. în Turcia la 07 decembrie 2010 şi măsurile luate împotriva acesteia şi o declaraţie olografă a martorei I.R.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt;

Inculpatul N.S. are domiciliul stabil în mun. Bârlad, unde locuieşte împreună cu inculpatul I. (fost N.) C.I.

Inculpata A.R., este sora inculpatului N.S. şi de mai mulţi ani este plecată în Turcia.

Atât inculpaţii cât şi ceilalţi membri ai familiei nu obţin nici un fel de venit care să le asigure traiul zilnic fapt pentru care,în vara anului 2010, au luat hotărârea infracţională să facă o mică „afacere de familie”,în sensul să obţină în mod ilegal venituri din exploatarea sexuală a unor tinere sau din practicarea prostituţiei de către altele.

Astfel, tinerele recrutate dintre persoanele care proveneau din familii dezorganizate, nu aveau o pregătire şcolară, erau plecate de la domiciliul părinţilor, nu obţineau venituri.

Printre aceste tinere, erau şi minore care erau obligate să practice prostituţia în folosul inculpaţilor în mun. Bârlad, jud. Vaslui, scopul urmărit de către inculpaţi şi dovedit fiind, ca după ce împlineau vârsta de 18 ani să le transporte în Turcia.

Tinerele erau exploatate sexual în Turcia, unde se afla inculpata A.R. care le asigura cazarea la un hotel din Istanbul, asigurându-le totodată paza şi protecţia la stradă, unde erau duse să practice prostituţia.

Printre victimele traficului de persoane au fost identificate P.E., R.A.D., S.M., iar printre persoanele care au practicat prostituţia fiind îndemnate de către inculpaţi au fost identificate numitele I.A. şi S.M.

În vara anului 2010, partea civilă P.E., l-a cunoscut pe inculpatul N.S. prin intermediul prietenului său Dumitraşcu Vasile (acesta în prezent fiind decedat), care aflând situaţia familială şi economică a acesteia i-a propus să meargă în Turcia pentru a lucra ca îngrijitoare.

P.E. are vârsta de 20 de ani, locuia în corn. Perieni, jud. Vaslui, împreună cu sora sa, părinţii fiind despărţiţi şi nu obţinea nici un fel de venit. Pentru a o determina să accepte propunerea, inculpatul N.S. i-a precizat că este un om serios şi că doreşte să o ajute din punct de vedere material. Aceasta a acceptat după mai multe insistenţe propunerea inculpatului N.S. şi împreună cu acesta a mers şi a locuit două zile, în imobilul aparţinând familiei N. Ulterior, P.E. împreună cu inculpatul N.S. s-au deplasat în mun. Vaslui, cu autoturismul condus de către martorul B.B.I. unde, inculpatul a achitat taxele necesare eliberării paşaportului. Pe timpul transportului din mun. Vaslui în mun. Bârlad, au fost purtate discuţii de către inculpatul N.S. referitoare la plecarea lui P.E. în Turcia, unde urma să i se asigure un loc de muncă.

După obţinerea paşaportului, N.S. a transportat-o pe P.E. în mun. Galaţi, de unde cu un mijloc de transport de la o societate care efectua transport internaţional de persoane s-au deplasat în Turcia.

Când au ajuns în oraşul Istanbul, P.E. şi inculpatul N.S., au fost aşteptaţi de către inculpata S.M., cunoscută sub numele de „A.”, care practica prostituţia tot pentru inculpat. Au fost conduşi apoi la un hotel, unde P.E. a fost preluată de către inculpata A.R.. După ce a fost cazată la hotel de către inculpatul N.S. şi inculpata A.R., cei doi i-au precizat că nu există nici un loc de muncă şi trebuie să practice prostituţia la stradă în folosul lor.

Inculpata A.R. i-a cumpărat obiecte de îmbrăcăminte cu care trebuia să se îmbrace partea civilă P.E. în momentul în care aceasta trebuia să iasă la stradă şi să racoleze clienţi cu care să întreţină relaţii intime, contra unor sume de bani.

P.E. a fost deposedată de documente de către inculpatul N.S. , iar inculpata A.R., a încuiat-o în camera de hotel până a doua zi când a obligat-o să meargă pe stradă să practice prostituţia.

Când a fost scoasă la stradă, P.E. a fost supravegheată în permanenţă de către inculpata A.R. şi chiar a lovit-o pentru că nu se purta corespunzător în sensul că nu racola clienţi cu care să întreţină relaţii intime. O perioadă de două zile, P.E. a fost obligat să practice prostituţia la stradă sub supravegherea inculpatei A.R., iar sumele de bani obţinute au fost luate de către aceasta şi inculpatul N.S..

P.E. a reuşit într-una din zile, în timp ce se afla la stradă, să scape de sub supravegherea inculpatei A.R. şi cu ajutorul unui cetăţean turc, care a condus-o la un mijloc de transport ce efectua curse Turcia - România a revenit în ţară.

În perioada cât P.E. a fost obligată să practice prostituţia în Istanbul de către inculpatul N.S. şi inculpata A.R., pentru cei doi practica prostituţia şi numita S.M..

S.M. a practicat prostituţia sub supravegherea directă a inculpatei R.A., până în data de 20 decembrie 2010 când s-a reîntors în ţară.

În perioada cât S.M. se afla în Turcia şi practica prostituţia, inculpatul N.S. s-a reîntors în ţară unde a preluat-o pe martora I.A. cunoscută şi sub porecla de „N.”.

Inculpatul cunoştea că numita I.A., locuia împreună cu mama sa, avea doi copii în întreţinere, iar singurul venit al familiei era alocaţia de stat pentru copii în sumă de 80 lei şi o putea uşor să o convingă că poate obţine venituri cu mult mai mari din practicarea prostituţiei în Turcia.

La data de 18 octombrie 2010, inculpatul N.S. a transportat-o pe martora I.A. la Istanbul, unde cu ajutorul inculpatei A.R. i-a asigurat cazarea la acelaşi hotel şi totodată a iniţiat-o în practicarea prostituţiei, scopul urmărit de aceştia fiind obţinerea a jumătate din sumele de bani din activitatea de prostituţie.

Inculpatul N.S. a fost cel care s-a ocupat de obţinerea paşaportului pentru martora I.A. dar şi de transportul acesteia în Turcia, în sensul că a plătit toate taxele necesare.

Martora I.A. a practicat prostituţia în folosul inculpatului N.S. şi a inculpatei A.R. până la data de 22 noiembrie 2010 când a revenit în ţară.

La data de 03 decembrie 2010, numita I.A., însoţită de asemenea de către inculpatul N.S., s-au reîntors în Turcia, scopul fiind acelaşi, de a practica prostituţia însă a fost prinsă de către poliţia turcă în timp ce era la stradă şi trimisă în România.

Deşi inculpatul N.S. a declarat că pe I.A. o cunoaşte, dar s-a întâlnit cu acesta în autocar în timp ce se îndrepta în Turcia şi nu are nici o legătură cu activitatea de prostituţie pe care aceasta ar fi desfăşurat-o în Turcia, este infirmată şi de martorul P.I. care a declarat că a fost contactat de către inculpatul N.S. zis „C.”, care l-a trimis în loc. Brăila de unde a luat-o pe I.A. şi a transportat-o în mun. Bârlad. Martorul confirmă declaraţia martorei, în sensul că după ce s-a reîntors în ţară pentru a nu fi văzută în compania inculpatului N.S. i-a fost comandat un taxi, care a transportat-o în mun. Bârlad din localitatea Brăila.

Î n luna octombrie 2010, inculpatul I. (fost N.) C.I., le-a cunoscut prin intermediul unor prieteni pe victimele S.M. zis „P.” care are vârsta de 16 ani şi pe R.A.D. în vârstă de 18 ani. Ambele victime, nu aveau unde să locuiască şi la propunerea inculpatul I. (fost N.) C.I. acestea s-au mutat în locuinţa sa situată în mun. Bârlad. R.A.D. a locuit împreună cu soţul său în com. Puieşti jud. Vaslui, cu care are 2 copii şi datorită unor conflicte a părăsit domiciliul conjugal şi a venit în mun. Bârlad.

S.M. a părăsit domiciliul familiei sale motivat de faptul că, era mereu lovită de către părinţii săi.

Atât R.A.D. cât şi S.M., au fost obligate să practice prostituţia în mun. Bârlad de către inculpatul I. (fost N.) C.I. Datorită situaţiei în care se aflau, nu aveau unde să locuiască, nu aveau venituri cu ce să se întreţină, au fost determinate să întreţină relaţii intime cu clienţii pe care îi aducea inculpatul I. (fost N.) C.I. cunoscut şi sub numele de I.

Sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei de cele două erau luate de către inculpatul I. (fost N.) C.I., el fiind cel care stabilea preţul pentru fiecare raport sexual. In acest sens martorul B.B.I. a relatat că de multe ori inculpatul I. (fost N.) C.I. îl contacta pentru a transporta pe victimele R.A.D. şi S.M. în mun. Bârlad pentru ca acestea să întreţină relaţii sexuale cu diferiţi clienţi. Relatarea martorului este confirmată şi de martorii O.B. şi L.G. care au confirmat faptul că inculpatul I. (fost N.) C.I., le-a cazat pe R.A.D. şi S.M. în locuinţa sa şi faptul că era cel care le găsea clienţi cu care să întreţină relaţii intime.

Deoarece numita R.A.D. împlinise în luna octombrie vârsta de 18 ani, pentru a putea să-i obţină paşaport, i-a întocmit documente conform cărora aceasta avea reşedinţă la domiciliul inculpatului şi anume în mun. Bârlad.

În timp ce aceasta şi S.M. se aflau la domiciliul inculpatului I. (fost N.) C.I., a venit din Turcia şi inculpatul N.S.. Cei doi au stabilit ca inculpatul I. (fost N.) C.I. să plece în Turcia cu partea civilă R.A.D. unde să o oblige să practice prostituţia în folosul său, iar N.S. să rămână la domiciliu pentru a o supraveghea pe S.M. Astfel, inculpaţii inculpatul I. (fost N.) C.I. şi N.S. au însoţit-o pe R.A.D. în mun. Vaslui pentru a i se elibera paşaportul, document necesar intrării în Turcia, taxele fiind suportate de către aceştia.

La scurt timp şi anume în ziua de 30 noiembrie 2010, I. (fost N.) C.I. însoţit de R.A.D. au plecat în Turcia unde au fost preluaţi de inculpata A.R. şi inculpata S.M. Inculpata A.R. i-a spus părţii civile R.A.D. că trebuie să practice prostituţia, ceea ce s-a şi întâmplat până la data de 30 decembrie 2010.

R.A.D. a practicat prostituţia la stradă fiind supravegheată de către A.R., iar sumele de bani obţinute în această modalitate erau luaţi de către aceasta din urmă şi inculpatul I. (fost N.) C.I.

În ziua de 20 decembrie 2010, inculpatul I. (fost N.) C.I. s-a reîntors în România, lăsând-o pe R.A.D. în supravegherea mătuşii sale, inculpata A.R.

În perioada cât aceasta s-a aflat în Turcia, s-a întâlnit cu inculpatele S.M. şi I.A. care practicau prostituţia în folosul inculpatului N.S. şi A.R.

În perioada cât R.A.D. a fost transportată în Turcia de inculpatul I. (fost N.) C.I., S.M. a reuşit să fugă din locuinţa familiei N. Datorită acestui fapt, S.M., la câteva zile după ce a reuşit să fugă de sub supravegherea inculpatului N.S., a fost găsită de către acesta şi lovită, în acest sens fiind raportul de expertiză medico-legală, care a confirmat că victima a prezentat leziuni traumatice de tipul tumefacţiei şi echimozei.

Intenţia inculpaţilor era aceea de a o găzdui pe minoră la locuinţa lor şi de a o obliga să practice prostituţia în mun. Bârlad până în momentul în care aceasta ar fi împlinit vârsta de 18 ani după care ar fi urmat să fie transportată tor în Turcia şi obligată să desfăşoare aceeaşi activitate.

În cauză a fost întocmit şi un raport de evaluare psiho-socială, care a concluzionat în urma evaluării numitei S.M. că aceasta a fost supusă abuzului sexual repetat, că este un copil fără suport în cadrul familiei, că este o persoană vulnerabilă şi este o victimă a traficului de persoane.

După revenirea în ţară a inculpaţilor N.S. şi I. (fost N.) C.I., înaintea sărbătorilor de iarnă, aceştia au continuat să identifice tinere, pe care să le transporte în Turcia şi să le determine să practice prostituţia în folosul lor. Totodată în activitatea infracţională l-au cooptat şi pe inculpatul H.C. care la rândul său, trebuia să găsească astfel de tinere.

Relevante sunt discuţiile telefonice purtate între inculpatul N.S. şi H.C. şi care au fost interceptate şi înregistrate în urma autorizaţiilor emise de către Tribunalul Vaslui. Astfel, a fost identificată numita M.L., ce a fost recrutată de către inculpatul H.C. Acesta a cunoscut-o pe numita M.L. prin intermediul martorului R.M., la începutul lunii ianuarie 2011.

Martorul R.M. îl cunoştea pe inculpatul H.C. de mai mult timp şi la solicitarea acestuia din urmă, i s-a făcut cunoştinţă cu martora M.L.

Ulterior H.C. şi-a manifestat dorinţa de a o cunoaşte pe martora M.L., ceea ce s-a şi întâmplat. Aflând despre martoră că este dispusă să întreţină relaţii intime cu diferiţi bărbaţi, inculpatul H.C., i-a propus acesteia să îl însoţească în luna ianuarie în Turcia, unde să practice prostituţia în folosul său. Inculpatul a aflat că martora are un copil în întreţinere şi că singurele surse de venit erau obţinute din întreţinerea de relaţii intime cu alţi bărbaţi. Acesta i-a relatat că în Turcia, va practica prostituţia într-un hotel, iar soacra sa, inculpata A.R. va fi cea care va avea grijă de dânsa şi îi va găsi clienţi.

Martorii R.M. şi C.M.M., au confirmat activitatea de îndemnare la practicarea prostituţiei în Turcia, desfăşurată de inculpat faţă de martora M.L.

Prin intermediul inculpatului H.C., M.L. l-a cunoscut şi pe N.S. care i-a confirmat cele spuse de către H.C., în sensul că, în Turcia vor avea grijă de ea iar acolo sunt aşteptaţi de inculpata A.R. înţelegerea dintre inculpatul H.C. şi M.L. , a fost aceea că, suma de bani obţinută din practicarea prostituţiei să fie împărţită în mod egal.

S-a stabilit ca după data de 7 ianuarie 2011, inculpatul H.C. şi martora M.L. să plece în Turcia, lucru care nu s-a mai realizat, întrucât activitatea infracţională a fost întreruptă de către organele de urmărire penală.

Inculpatul N.S. şi inculpatul H.C. au stabilit ca, copilul pe care M.L. îl are în întreţinere să fie lăsat pe perioada deplasării în Turcia în grija lui H.A., soţia celui de-al doilea, pentru a avea un control asupra martorei, în sensul că va practica prostituţia în folosul lor.

În cursul urmăririi penale, inculpatul N.S. în legătură cu învinuirea ce i-a fost adusă la cunoştinţă, a declarat că, pe P.E. nu o cunoaşte. Declaraţia sa a fost infirmată atât de partea civilă P.E. cât şi de faptul că, cu ocazia percheziţiei domiciliare, au fost găsite şi ridicate două înscrisuri, intitulate bilet de călătorie,emise de către aceeaşi firmă de transport pe numele P.E. şi respectiv N.S. şi care aveau înscrisă data plecării 16 iunie 2010.

În ceea ce priveşte celelalte tinere care au fost obligate să practice prostituţia sau de pe urma cărora inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I. au obţinut venituri, aceştia au relatat că le cunosc dar nu au nici o legătură cu activitatea de prostituţie desfăşurată de către acestea.

Apărarea inculpaţilor a fost înlăturată de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză care au confirmat activităţile infracţionale desfăşurate de către aceştia.

În ceea ce priveşte inculpatul H.C., acesta a susţinut că o cunoaşte pe M.L., însă propunerea care i-a făcut-o a fost aceea de a-1 însoţi în străinătate pentru a-i face menajul şi a avea grijă de copilul său.

Atât martorul R.M., cât şi martora C.M.M. au infirmat apărarea inculpatului şi au susţinut că scopul pe care l-a urmărit acesta, a fost acela de a o transporta pe M.L. în Turcia pentru a practica prostituţia în folosul lor. Faptul că inculpatul H.C. a înţeles să se implice în recrutarea martorei M.L. în vederea practicării prostituţiei, rezultă şi din faptul că acesta era însoţit de coinculpatul I. (fost N.) C.I. , personaj cunoscut pentru activitatea acestuia în recrutarea tinerelor în scopul exploatării sexuale a acestora. Totodată, în sprijinul legăturii dintre inculpaţii N.S., I. (fost N.) C.I. şi inculpatul H.C. şi care demonstrează hotărârea comună infracţională de a recruta tinere pe care să le determine apoi să practice prostituţia în folosul lor, este şi convorbirea purtată la data de 17 decembrie 2010.

Inculpatul discuta cu tatăl său N.S. Aceleaşi discuţii se poartă şi între inculpatul N.S. şi inculpatul H.C. despre recrutarea de tinere, scopul fiind acela să obţină venituri ilegale din practicarea prostituţiei.

Inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor însă declaraţiile acestora, aşa cum au fost descrise mai sus, se contrazic atât între ele cât şi cu declaraţiile date de părţile vătămate şi de martorii audiaţi în cauză.

Situaţia de fapt reţinută rezultă din declaraţiile părţilor vătămate care sunt confirmate şi se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţii de martori, înscrisuri şi înregistrările certificate ale înregistrărilor telefonice interceptate în timpul urmăririi penale. Instanţa are în vedere probele administrate în cauză, atât în timpul urmăririi penale, cât şi în timpul cercetării judecătoreşti şi în măsura în care acestea se coroborează.

Declaraţia părţii vătămate P.E. este confirmată de declaraţia martorei D.M.N. Rezultă din declaraţia acestei martore că partea vătămată a fost recrutată, cazată şi transportată în Turcia prin înşelăciune de inculpatul N.S. care i-a promis un loc de muncă şi care apoi a fost exploatată sexual de inculpaţii N.S. şi A.R.

Activitatea inculpaţilor N.S. şi I. (fost N.) C.I. rezultă şi din declaraţiile martorilor S.M., O.J., C.C.M., C.I.B., I.R., B.E., B.B.I.

Transpare din declaraţiile martorilor că inculpaţii se ocupau cu recrutarea unor tinere, în vederea practicării prostituţiei în folosul lor. De multe ori, inculpaţii erau violenţi cu tinerele recrutate şi le foloseau atât în municipiul Bârlad, în special pe cele minore, sau în Turcia, unde erau transportate şi exploatate sexual.

Au fost audiaţi mai mulţi taximetrişti care i-au transportat pe inculpaţi, fie de acasă spre locurile unde erau plasate tinerele care îi însoţeau, fie din acele locuri spre casă. Era pentru taximetrişti de notorietate că inculpaţii plasau tinerele care îi însoţeau în diferite locuri şi pentru diferite persoane în vederea practicării prostituţiei. Totdeauna costul transporturilor era achitat de către inculpaţi.

B.E. i-a transportat pe inculpatul I. (fost N.) C.I. şi pe D.V. la Perieni unde au dus geanta părţii vătămate P.E. şi i-au aruncat-o peste poartă în curte.

De asemenea, martorul a transportat la Vaslui atât pe inculpat cât şi pe femeile indicate de acesta pentru scoaterea paşapoartelor. Totdeauna banii pentru taxe au fost achitaţi de inculpat.

Au făcut martorii curse şi la Galaţi sau Brăila pentru a-i duce sau aduce pe inculpaţi singuri sau în compania unor femei.

Inculpatul N.S. i-a cerut martorului B.E. să îi caute fete pentru practicarea prostituţiei. Aceste aspecte rezultă şi din înregistrările convorbirilor telefonice dintre inculpat şi martor.

Martorii propuşi de către inculpaţi au relatat aspecte care în mod evident estompează şi circumstanţiază activitatea inculpaţilor fără a influenţa în vreun fel concluzia cu privire la existenţa faptelor şi vinovăţia inculpaţilor.

Taximetriştii audiaţi la propunerea inculpaţilor au relatat că au făcut numeroase curse la comanda acestora însă, de regulă, aceştia erau singuri. Aceste declaraţii sunt contrazise de declaraţiile celorlalţi martori taximetrişti care au susţinut că de regulă inculpaţii erau însoţiţi de una sau mai multe tinere şi care erau plasate în diferite locuri pentru practicarea prostituţiei.

Au încercat inculpaţii prin probele propuse şi administrate să acrediteze ideea că I.A. şi S.M. practicau prostituţia şi că acest aspect era de notorietate printre taximetrişti.

Acest aspect, chiar dacă este adevărat, nu influenţează situaţia de fapt stabilită în baza probelor enumerate mai sus.

Prin actele depuse, inculpaţii au confirmat faptul că la data de 07 decembrie 2010 I.A. a fost depistată de către poliţia turcă şi că a fost sancţionată şi returnată în ţară. Existenţa biletului de călătorie pe numele martorei nu exclude posibilitatea ca inculpatul să-i fi achitat costul călătoriei. Faptul că martora a efectuat două operaţiuni de schimb valutar este un aspect care, de asemenea, nu influenţează concluzia instanţei.

În acest context probator, tribunalul apreciază ca fiind dovedită existenţa faptelor şi vinovăţia inculpaţilor.

Faptele inculpatului N.S. de a recruta, transporta şi exploata sexual, cu consecinţa obţinerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate P.E., R.A.D. şi S.M. şi îndemnul practicării prostituţiei de către I.A. şi S.M. realizează conţinutul infracţiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) şi trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 şi proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului I. (fost N.) C.I. de a recruta, transporta şi exploata sexual, cu consecinţa obţinerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate P.E., R.A.D. şi S.M. şi îndemnul practicării prostituţiei de către I.A. şi S.M. realizează conţinutul infracţiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) şi trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 şi proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Nu poate fi primită cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţii N.S. şi I. (fost N.) C.I., prin apărător, în sensul de a se schimba încadrarea juridică a faptelor din infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 în infracţiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., întrucât părţile vătămate P.E. şi R.A. au fost recrutate prin înşelăciune, fiind induse în eroare de promisiunile inculpaţilor în sensul că acestea vor lucra, fie ca menajeră, fie într-un local, deşi ei urmăreau doar să le exploateze sexual şi să profite material de pe urma acestor activităţi.

Exploatarea părţilor vătămate minore S.M. şi R.A. s-a făcut prin violenţă, astfel că faptele inculpaţilor constituie infracţiunea de trafic de minori şi nu de proxenetism.

Faptele inculpatei A.R. de a caza şi exploata sexual, cu consecinţa obţinerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate P.E. şi R.A.D. şi îndemnul practicării prostituţiei de către I.A. şi S.M. realizează conţinutul infracţiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) şi proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului H.C. de a îndemna pe martora M.L. să îl însoţească în Turcia şi să practice prostituţia, urmărind să obţină venituri prin această activitate, realizează conţinutul infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. pen.

Pentru infracţiunile săvârşite, inculpaţilor li se va stabili câte o pedeapsă la individualizarea cărora vor fi avute în vedere, în cadrul general prev. de art. 52 şi 72 C. pen., pericolul social concret ridicat al faptelor comise, datele privind persoana inculpaţilor şi atitudinea acestora în timpul procesului.

Inculpaţilor N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R. li se vor aplica şi pedepse complementare, respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. Este evident că dată fiind natura şi gravitatea faptelor se justifică interzicerea, pentru o anumită perioadă, dreptului de a fi aleşi în autorităţi publice sau funcţii elective publice precum şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H.C., dată fiind conduita bună a acestuia anterior săvârşirii faptei, precum şi contextul în care acesta a comis fapta, tribunalul apreciază că în favoarea lui, pot fi reţinute ca şi circumstanţe atenuate judiciare prevederile art. 74 alin. (2) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei aplicate sub minimul special al infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. pen.

Fiind îndeplinite cerinţele art. 81 C. pen. se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Pedepsele aplicate inculpaţilor N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R. vor fi contopite conform art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (2) C. pen., stabilindu-se astfel pedepsele de executat.

Pe durata executării pedepselor, inculpaţilor N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R. le vor fi interzise drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., dată fiind natura şi gravitatea faptelor care justifică interzicerea, pe durata executării pedepsei, a dreptului de a fi aleşi în autorităţi publice sau funcţii elective publice precum şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. se va menţine starea de arest preventiv a inculpaţilor N.S. şi I. (fost N.) C.I. şi conform art. 88 alin. (1) C. pen., din pedepsele stabilite acestora se va deduce perioada reţinerii şi arestării preventive de la 13 ianuarie 2011 la zi.

În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 18 lit. b) C. pen. se va confisca de la inculpaţii N.S. suma de 564 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011 şi suma de 2.250 euro sau echivalentul în lei calculat la rata de schimb de la data executării, bani primiţi de la I.A. şi obţinuţi de aceasta din practicarea prostituţiei şi de la inculpatul I. (fost N.) C.I. suma de 200 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011, un televizor plasmă marca S., un sistem informatic Laptop marca S., indisponibilizate prin ordonanţa procurorului din 13 ianuarie 2011, un autoturism marca V.V., indisponibilizat prin ordonanţa procurorului din data de 12 ianuarie 2011, bunuri aflate la Serviciul de combatere a criminalităţii organizate Vaslui.

În ceea ce priveşte acţiunile civile, tribunalul apreciază că părţile vătămate S.M. şi R.A.D. au suferit un prejudiciu moral prin faptele comise de către inculpaţi, respectiv un prejudiciu de imagine, şi un prejudiciu de reinserţie socială, cererile acestora privind obligarea inculpaţilor la plata daunelor morale sunt justificate, sumele solicitate reprezintă o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit, astfel că, sub acest aspect, acţiunile civile formulate de cele două părţi vătămate vor fi admise.

Nu se justifică solicitarea obligării inculpaţilor la sumele de bani reprezentând contravaloarea prestaţiilor sexuale ale părţilor vătămate R.A.D. şi P.E., activităţi ilicite şi care nu pot avea ca efect acordarea unor foloase materiale.

Aceste sume, ar putea face eventual obiectul confiscării, în măsura în care au fost dovedite.

În ceea ce priveşte solicitarea petentei T.O. de a i se restitui suma de 3.550 lei, ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare, tribunalul apreciază că această cerere este neîntemeiată întrucât la data efectuării percheziţiei, petenta a declarat că respectiva sumă aparţine lui N.S.

In termenul prevăzut de art. 363 alin. (1) C. proc. pen. hotărârea a fost apelată de inculpaţii N.S., I. (fost N.) C.I., H.C. si A.R. si criticata pentru nelegalitate si netemeinicie.

Motivele de apel vizează următoarele aspecte:

- încălcarea normelor de competenţă, întrucât in cauză s-au fost efectuat acte de urmărire penala de către poliţişti fără a avea delegare data de procuror, ceea ce impune refacerea actului de sesizare;

- în actul de sesizare al instanţei s-a reţinut infracţiunea prev. de art. 239 C. pen. iar procurorul de şedinţă a susţinut la fond această încadrare juridică deşi inculpaţii nu au fost trimişi in judecata pentru asemenea faptă; instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor pentru art. 329 C. pen. fără a pune in discuţie schimbarea încadrării juridice a faptei.

- instanţa de fond nu a procedat la audierea victimelor împotriva cărora se pretinde ca au fost comise faptele.

- a fost încălcat dreptul la apărare pentru ca, la termenul de judecata din 27 aprilie 2011, „s-a dispus reluarea cauzei si readucerea inculpaţilor in boxa acuzaţilor, au urmat dezbateri asupra prezenţei părţilor si constituiri de părţi civile in lipsa apărătorului ales”.

- instanţa a apreciat greşit probele administrate si in mod nejustificat nu a dat eficiente probelor in apărare.

Inculpatul Năstase Cristi a susţinut ca nu a beneficiat de un proces echitabil in condiţiile in care apărătorul desemnat din oficiu in faza cercetării judecătoreşti, după ce inculpatul si-a angajat avocat, a avut calitatea de apărător ales a uneia dintre victimele din dosar, reprezentând-o pe P.E.

Inculpata A.R. a criticat atât latura civila cât si latura penală. In condiţiile în care la fila 13 din hotărâre se arata ca faptele reţinute in sarcina lui A.R. privesc numai activitatea de a caza si exploata sexual pe P.E. şi R.A. si a îndemna la practicarea prostituţiei pe I.A. si S.M., in dispozitiv inculpata A.R. este obligata sa achite părţii civile S.M. suma de 15.000 lei. Inculpata A.R. solicită şi o redozare a pedepsei pe care o apreciază prea mare având în vedere circumstanţele personale, cu referire la starea precară de sănătate şi solicită reducerea pedepsei şi aplicarea art. 81 sau 86 C. pen.

Acest ultim motiv de apel a constituit şi subsidiarul pentru ceilalţi inculpaţi.

Prin decizia penală nr. 108 din 5 iunie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii N.S., I. (fost N.) C.I., A.R. şi H.C. împotriva sentinţei penale nr. 171 din data de 03 octombrie 2011 pronunţată de Tribunalul Vaslui, în Dosarul cu nr. 269/89/2011, pe care o menţine.

S-a menţinute starea de arest a inculpaţilor N.S. şi I. (fost N.) C.I. şi s-a dedus din pedepsele aplicate acestora durata arestării preventive după data de 3 octombrie 2011,1a zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpatul apelant N.S. la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu iar inculpaţii apelanţi I. (fost N.) C.I., A.R. şi H.C. la plata sumei de câte 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Au fost obligaţi inculpaţii N.S., I. (fost N.) C.I. şi A.R. să plătească statului câte 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare, respectiv onorariu pentru apărătorii desemnaţi din oficiu de Baroul Iaşi în favoarea părţilor vătămate, iar pe inculpatul H.C. la plata sumei de 150 lei cu acelaşi titlu.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel, examinând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate dar si din oficiu, în limite procedurale a reţinut ca apelurile nu sunt întemeiate.

S-a arătat că descrierea faptelor în actul de sesizare al instanţei relevă fără echivoc referirea la infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329, menţionarea art. 239 C. pen. fiind o vădită eroare materială, fără nici o consecinţă judiciară. Nici actul de sesizare şi nici instanţa de fond nu au avut în vedere infracţiunea prevăzută de art. 239 C. pen., raportându-se corect la incriminarea din art. 329 C. pen., având în vedere obiectul judecăţii astfel cum este prevăzut în art. 317 C. proc. pen.

În cauză au fost respectate dispoziţiile procesual penale relative la competenta teritoriala vizate in art. 31 alin. (1) C. penal, cât si cele vizând citarea părţilor si dreptul la apărare. Inculpata A.R. a avut asigurata asistenta juridica pe tot parcursul procesului penal iar procedura de citare cu aceasta s-a realizat cu respectarea disp. art. 177 si următoarele C. pr. pen. (fila 136 dos. instanţă fond).

La termenul de judecata din 27 aprilie 2011 nu a fost audiat martorul prezent la a doua strigare si nu s-a efectuat nici un act procedural in lipsa apărătorilor.

În ce priveşte critica inculpatului I. (fost N.) C.I. vizând faptul că apărătorul ce i-a fost desemnat din oficiu, la începutul procesului, până şi-a angajat un avocat, după încetarea delegaţiei de asistare şi reprezentare în proces, a apărat victima, nu constituie un caz de incompatibilitate şi nu a produs vreo vătămare inculpatului.

S-a arătat că prima instanţă a administrat un probatoriu complet ce a fost corect apreciat potrivit art. 63 alin. (2) C proc. pen.

Coroborând declaraţiile părţilor vătămate ale martorilor si ale inculpaţilor - declaraţii date atât la urmărirea penala cat si pe parcursul cercetării judecătoreşti - procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate si înregistrate in timpul urmăririi penale, înscrisurile, raportul de expertiza medico-legala si cel de evaluare psiho-socială vizând-o pe S.M., rezultă cu certitudine ca inculpaţii au comis cu vinovăţie faptele pentru care au fost puşi sub acuzare si trimişi in judecată prin rechizitoriul parchetului. Au fost respectate toate procedurile in desfăşurarea procesului penal, atât in faza urmăririi penale cât si in faza judecăţii.

În instanţă au fost audiaţi inculpaţii N.S. (fila 105 dos. tribunal), N.C.I. (fila 103 dos. tribunal) şi H.C. (fila 104 dos. tribunal). Victimele I.A. (fila 206 dos. tribunal) si S.M., R.A. si P.E. s-au constituit părţi civile solicitând sa fie despăgubite de către inculpaţii N.S., N.C.I. si A.R. care si-au însuşit banii obţinuţi de ele din practicarea prostituţiei.

Inculpaţii au negat constant faptul ca ar fi constrâns in vreun fel părţile vătămate, victime ale infracţiunii, sau le-ar fi îndemnat să practice prostituţia, susţineri contrazise de probele dosarului administrate atât la urmărirea penala cât si in instanţă.

În apel, la cererea inculpaţilor au fost ascultaţi martorii B.C. , rudă cu familia N. (fila 209) şi M.M. (fila 210). Aceşti martori nu au evocat aspecte care să influenţeze situaţia de fapt. Ei s-au referit la inculpaţi ca la nişte oameni cu un comportament licit, care trăiesc decent prestând diferite activităţi. Martorii relatează că nu ştiu nimic despre vreo implicare a inculpaţilor în traficul de persoane.

S-a arătat că declaraţiile date de victime sunt susţinute de martorii audiaţi, de înscrisuri si de înregistrările telefonice. Martorii S.M., O.J., C.C.M., C.I.B., B.E., B.B.I. si I.R. au relatat ca inculpaţii se ocupau cu recrutarea unor tinere in vederea practicării prostituţiei in folosul lor. Inculpaţii erau adesea violenţi cu tinerele recrutate si le foloseau atât in Bârlad, pe cele minore, cat si in Turcia pe cele devenite majore, ocupându-se de transportul, cazarea si exploatarea lor.

Astfel cum a reţinut instanţa de fond, teza apărării acreditate de inculpaţi, potrivit căreia nu au exercitat nici un fel de acţiune de ameninţare, violenta sau vreo forma de constrângere asupra victimelor, sau ca nu au profitat de starea de nevoie în care acestea se aflau, fiind minore si lipsite de mijloace de existenta, este lipsita de consistenta probatorie.

Martorii audiaţi in apărare de către inculpaţi au fost vădit tendenţioşi, nesinceri iar declaraţiile lor, sunt contrazise de celelalte probe administrate, nu au influenţat situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, pe baza întregului material probator al cauzei.

În vara anului 2010, inculpaţii au luat hotărârea infracţională să facă o „afacere de familie”, în sensul să obţină în mod ilegal venituri din exploatarea sexuală a unor tinere sau din practicarea prostituţiei de către altele. Tinerele erau recrutate dintre persoanele care proveneau din familii dezorganizate, nu aveau o pregătire şcolară, erau plecate de acasă, nu obţineau venituri.

Printre aceste tinere, erau şi minore care erau obligate să practice prostituţia în folosul inculpaţilor în Bârlad, scopul urmărit de către inculpaţi şi dovedit fiind, ca după ce împlineau vârsta de 18 ani să le transporte în Turcia.

Acolo tinerele erau exploatate sexual cu participaţia inculpatei A.R. care le asigura cazarea la un hotel din Istanbul, asigurându-le totodată paza şi protecţia la stradă, unde erau duse să practice prostituţia.

S-a avut in vedere si faptul ca, in speţă, astfel cum rezulta din declaraţiile martorilor, din înscrisuri, din înregistrările convorbirilor telefonice, folosul obţinut de către victime era însuşit in întregime, sau aproape in întregime, de către cei trei inculpaţi.

Verificând soluţia pronunţată şi sub aspectul individualizării pedepselor, Curtea a constatat că instanţa de fond a făcut o corectă analiză şi o justă evaluare a tuturor datelor privind faptele săvârşite, cât şi a elementelor ce caracterizează persoana fiecărui inculpat, cu respectarea criteriilor stipulate în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Raportând la cauză aceste dispoziţii legale, s-a constatat că faţă de gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor comise prevăzute de legi speciale, aducând atingere normelor legale care vizează libertatea de acţiune şi de dispunere de viaţa proprie conform dreptului persoanei, împrejurările în care au fost săvârşite faptele, numărul părţilor vătămate traficate de fiecare inculpat, contribuţia fiecăruia, dar şi persoana acestora.

Curtea a constatat că au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, astfel că pedepsele aplicate inculpaţilor N.S., I. (fost N.) C.I., A.R. şi H.C. sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ şi de exemplaritate ale acestora.

Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii N.S., I. (fost N.) C.I., A.R. şi H.C., invocând aspecte de nelegalitate şi netemeinicie.

Recurenta inculpată A.R., prin apărătorul desemnat din oficiu a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 21 C. proc. pen., vizând nelegala sa citare în faţa instanţelor, în condiţiile în care, pe parcursul procesului penal a plecat din ţară, locuind în Turcia.

Prin decizia penală nr. 4032 din 6 decembrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-au respins ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii N.L., I. (fost N.) C.I., A.R. şi H.C. împotriva deciziei penale nr. 108 din 5 iunie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

S-au dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor N.S. şi I. (fost N.) C.I. durata reţinerii şi arestării preventive de la 13 ianuarie 2011 la 6 decembrie 2012.

Au fost obligaţi recurenţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Referitor la critica adusă de inculpata A.R., vizând nelegala sa citare de către instanţe, înalta Curte a reţinut că nu este fundamentată.

S-a arătat că dispoziţiile privind legala citare a inculpatei au fost respectate, în obligaţia acesteia fiind încunoştiinţarea organului judiciar cu privire la pretinsa schimbare a domiciliului pe parcursul procedurii judiciare, aspect ce nu se confirmă.

S-a arătat că simpla susţinere în faţa Înaltei Curţi a avocatului desemnat din oficiu pentru inculpată, conform căreia aceasta s-ar fi mutat din ţară, locuind în Turcia nu poate constitui un element de natură a contura nelegala citare, atâta timp cât la dosarul cauzei nu există vreun act procedural în care să se menţioneze în faţa instanţei fondului ori a instanţei de apel o asemenea susţinere, indicarea unui nou domiciliu unde s-ar fi solicitat citarea.

Împotriva acestei decizii, inculpata A.R. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., motivând că nu a fost citată la adresa din Turcia, unde se tratează de o formă de cancer şi deşi la termenul de judecată a recursului, apărătorul său a depus la dosar copie de pe actul de identitate şi a solicitat citarea la noua adresă, cererea a fost respinsă.

Examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac prin care pot fi reparate erori de neînlăturat pe alte căi, respectiv anularea pentru vicii sau nulităţi privind actele de procedură.

Potrivit dispoziţiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a cerinţelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, arătarea de motive prevăzute în art. 386 C. proc. pen. precum şi invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac.

Art. 386 C. proc. pen. prevede expres şi limitativ cazurile în care se poate formula contestaţie în anulare precum şi hotărârile care pot fi atacate pe această cale, respectiv hotărârile penale definitive pronunţate de către instanţa de recurs.

Astfel, potrivit art. 386 lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor definitive se poate face contestaţie în anulare când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.

Din actele dosarului rezultă că la data judecării recursului, contestatoarea A.R. avea cunoştinţă de termen, aspectul fiind învederat de apărătorul desemnat din oficiu, care a arătat că a luat legătura cu inculpata şi a înţeles să invoce cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 21, pct. 12 şi pct. 14 C. proc. pen.

Prin urmare, în cauză nu este incident cazul de contestaţie prev. de art. 386 lit. a) C. proc. pen., referitor la judecarea cauzei cu procedura de citare nelegal îndeplinită.

Nefiind îndeplinită condiţia cumulativă prevăzută de art. 391 alin. (2) C. proc. pen., contestaţia în anulate formulată în cauză este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A.R. împotriva deciziei penale nr. 4032 din 6 decembrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 0269/89/2011.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 28 martie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 1081/2013. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 106/2013. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 1083/2013. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1083/2013. Penal