ICCJ. Decizia nr. 1305/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Proxenetismul (art. 329 C.p.), traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1305/2013

Dosar nr. 2066/113/2012

Şedinţa publică din 15 aprilie 2013

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 117 din 11 iulie 2012 a Tribunalului Brăila, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpaţilor S.I., M.C. şi S.V.P. pentru comiterea infracţiunii de iniţierea şi constituirea unui grup, care nu este grup infracţional organizat în sensul dat de Legea nr. 39/2003, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen., deoarece fapta nu există.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de către inculpaţii: S.I. şi S.V.P. din infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. (pentru S.I.) şi proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. (pentru S.V.P.), fapte comise în cursul anului 2002, în infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. pentru inculpatul S.I. şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) în referire la art. 329 alin. (1) C. pen. pentru inculpata S.V.P. şi în această încadrare juridică: în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor: S.I. şi S.V.P., întrucât a intervenit prescripţia la sfârşitul anului 2010, potrivit art. 122 lit. c) C. pen. (8 ani).

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de către inculpatul S.I. din infracţiunile de: trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (martorele C.V. - fostă V. -, C.A. şi partea vătămată D.A.), fapte comise în perioada 2005 - 2009, proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., fapte comise în perioada anilor 2006 - 2007, (martora H.G. şi partea vătămată D.A.) şi proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. faptă comisă în toamna anului 2011, martora P.F.G., într-o singură infracţiune de proxenetism în formă continuată comisă pe parcursul anilor 2005 - 2011, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi în această încadrare juridică l-a condamnat pe inculpatul S.I. (fiul lui C. şi M., născut în Brăila, cu domiciliul în Brăila, Calea G., fără forme legale în Brăila, Aleea P., şi în Popeşti-Leordeni, str. S., jud. Ilfov, în prezent deţinut în Penitenciarul Galaţi, cetăţean român, fără ocupaţie) la 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art. 53 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 65 C. pen., art. 66 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

S-a constatat că inculpatul S.I. se află în executarea unei pedepse de 3 ani şi 4 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, concurentă cu faptele deduse judecăţii în prezenta cauză şi în consecinţă:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare în pedepsele componente: două pedepse de câte 3 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 192/2002 cu art. 74 - 76 C. pen. şi a înlăturat sporul de o lună închisoare, şi pedeapsa de 3 ani închisoare ca urmare a revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 101/2007 a Judecătoriei Brăila.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 448 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus contopirea pedepsei de 3 ani închisoare cu două pedepse de câte 3 luni închisoare şi cu pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 6 (şase) luni închisoare, în total va executa 5 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, - pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului şi potrivit art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive cuprinsă între: 23 februarie 2012 - 11 iulie 2012.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpata M.C. din trei infracţiuni, respectiv trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (martore C.V. - fostă V. şi D.A.) comisă în perioada 2005 - 2009; proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu 41 alin. (2) C. pen. (martora H.G. şi partea vătămată D.A.), faptă comisă în perioada anilor 2006 - 2007 şi proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., faptă comisă în toamna anului 2011 (martoră P.F.G.), în complicitate la comiterea infracţiunii de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) în referire la art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi în această încadrare juridică a condamnat pe inculpata M.C. (fiica lui Z. şi D., născută la data de 05 august 1983 în Galaţi, cu domiciliul în Galaţi, str. I., de cetăţenie română, studii liceale, fără ocupaţie) la 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 53 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 65 C. pen., art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani, potrivit art. 82 C. pen. şi în temeiul art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpata S.V.P. din infracţiunea de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., faptă comisă în perioada 2005 - 2006, în complicitate la comiterea infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi în această încadrare juridică, cu reţinerea de circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpata S.V.P. (fiica lui C. şi E., născută în Brăila, cu domiciliul în Brăila, Aleea P., cetăţean român, studii 11 clase, căsătorită, un copil minor, administrator la I.I."S.V.P."), la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. a fost dispusă suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi accesorii pe o perioadă de 3 (trei) ani, potrivit art. 82 C. pen. şi potrivit art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În baza art. 14, 15, 346 C. proc. pen., au fost respinse ca nefondate şi nesusţinute pretenţiile civile formulate de partea vătămată D.A.

În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpatul S.I. a sumelor de: 22.600 euro şi 1634 dolari SUA şi l-a obligat la plata acestora către stat sau contravaloarea în RON la data executării sentinţei, şi de la inculpata S.V.P. a sumei de 4355 euro şi a obligat-o la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor la data punerii în executare a sentinţei.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparţinând inculpaţilor S.I. şi S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., înscris la cartea funciară nr. xxx a localităţii Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea nr. 8814 din 7 martie 2012 a Biroului de cadastru şi Publicitate imobiliară Brăila; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1200 franci elveţieni depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 şi asupra sumei de 7600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.

În baza art. 189 - 191 C. proc. pen. a obligat pe inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de: 10.000 RON pentru inculpatul S.I. şi câte 2.500 RON pentru inculpatele M.C. şi S.V.P.

S-a reţinut că prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, înregistrat la data de 18 aprilie 2012 şi care formează obiectul Dosarului penal nr. 2066/113/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpaţi, pentru comiterea următoarelor fapte penale: inculpatul S.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.; art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. "a" din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. C.V. - fostă V., D.A. şi C.A.); art. 329 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) C. pen. (V.A.); art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (D.A., H.G.); art. 329 alin. (1) C. pen. (P.F.G.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; inculpata M.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.; art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. "a" din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (C.V. - fostă V. şi D.A.); art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (D.A., H.G.); art. 329 alin. (1) C. pen. (P.F.G.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; inculpata S.V.P. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.; art. 329 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. (V.A.); art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (D.A., H.G., C.V. (fostă V.), C.A.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele au fost reţinute în sarcina inculpaţilor în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declaraţiile părţii vătămate D.A., declaraţiile martorilor: V.A., C.V. (fostă V.), H.G., P.G., A.G., I.I., N.S., M.I.I.; declaraţiile martorei cu identitate protejată C.A.; copiile formularelor de transfer bancar; convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate; procese-verbale privind tranzacţiile monetare efectuate şi harta relaţională ataşată; adresele instituţiilor bancare referitoare la tranzacţiile monetare; declaraţiile inculpaţilor.

Conform materialului probator administrat în faza de urmărire penală, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Pe baza investigaţiilor efectuate de către lucrătorii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Brăila a rezultat faptul că inculpatul S.I. a racolat prin inducere în eroare, mai multe tinere de pe raza judeţului Brăila şi judeţele limitrofe pe care le-a transportat în Spania sau Elveţia unde, împreună cu inculpata M.C., le-a obligat sau le-a îndemnat şi sprijinit să practice prostituţia în folosul lor.

Inculpatul S.I. a avut drept preocupare racolarea de tinere de pe raza municipiilor Brăila şi Galaţi. Racolarea se realiza prin abordarea acestora pe internet, după ce obţinea ID-ul lor din listele de ID existente pe diferite site-uri.

După ce primea acceptul acestora de a conversa, inculpatul S.I. le aborda insistent până în momentul în care acestea începeau să îi relateze situaţia familială sau economică pe care o aveau. Ulterior inculpatul S.I. le complimenta şi obţinea astfel numărul de telefon.

Insistenţele lui continuau la telefon prin apeluri la intervale scurte, pentru a le convinge de intenţiile lui bune şi a le propune o eventuală căsătorie, după ce se cunoşteau personal şi locuiau împreună un timp.

Inculpatul S.I. le relata fetelor abordate fie că se deplasa frecvent în Spania, unde se ocupa cu achiziţionarea de autoturisme pe care ulterior le revindea, fie că locuia în această ţară, că este necăsătorit şi că dorea să îşi întemeieze o familie, întrucât are vârsta de peste 30 de ani.

După ce câştiga încrederea fetelor, inculpatul S.I. le propunea să îl însoţească în Spania sau să se deplaseze singure în această ţară, unde erau aşteptate de el, pentru a petrece mini-vacanţe de două săptămâni împreună şi a se cunoaşte.

La destinaţie, după 3 - 4 zile, inculpatul S.I. le propunea tinerelor să practice prostituţia într-un club de noapte, iar cu banii câştigaţi să îşi achiziţioneze un apartament în Brăila, după ce se vor căsători.

Dacă acestea refuzau propunerea făcută, inculpatul S.I. recurgea la ameninţări la adresa lor sau a unor persoane apropiate.

Pentru a le induce o stare de temere, inculpatul S.I. se prezenta ca fiind membru al unei importante grupări infracţionale care se ocupa cu traficul de fiinţe umane. Acest mod de operare a fost adoptat în cazul victimelor C. (fostă V.) V. şi C.A. - martor cu identitate protejată.

În alte situaţii, - cum sunt cele ale părţii vătămate D.A. şi martorelor V.A., H.G. şi P.F.G., inculpatul S.I. le racola şi le convingea să se deplaseze în Spania sau Elveţia pentru a se prostitua, asigurându-le banii necesari deplasării şi punându-le în contact cu inculpata M.C., care le aştepta în ţările de destinaţie şi le asigura înscrierea la cluburi de noapte, învăţarea programului şi a regulilor interne, ulterior supraveghindu-le, colectând banii obţinuţi şi expediindu-i către inculpaţii S.I. şi S.V.P., direct sau prin persoane interpuse.

O situaţie distinctă a avut-o partea vătămată D.A., în sensul că, iniţial aceasta a fost convinsă de către inculpatul S.I. să practice prostituţia, partea vătămată dându-şi consimţământul însă, după o perioadă de timp de practicare a prostituţiei la îndemnul, cu sprijinul şi în folosul inculpatului S.I., partea vătămată a refuzat să continue activitatea, drept pentru care inculpatul a obligat-o la aceasta prin constrângere psihică.

În cauză au fost identificate şi audiate victimele: 1. D.A., 2. C. (fostă V.) V., 3. V.A., 4. H.G. şi 5. C.A. - martor cu identitate protejată, P.F.G., din declaraţiile acestora dar şi a martorilor C.G. şi S.A.V., rezultând starea de fapt anterior descrisă.

1. Partea vătămată D.A., care s-a constituit şi parte civilă cu suma de 50.000 de euro, a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în luna aprilie 2007, iar inculpatul i-a propus să plece în Spania împreună, pentru ca partea vătămată să se prostitueze. Sumele obţinute urmau să fie împărţite în mod egal.

Inculpatul S.I. i-a spus părţii vătămate că în Spania are o prietenă "C." - inculpata M.C. - care o va sprijini pentru înscrierea în club şi practicarea prostituţiei.

După obţinerea acordului părţii vătămate, inculpatul S.I. a cazat-o pe aceasta circa o săptămână, într-un apartament situat în Galaţi, loc în care mergea în vizită şi martora S.A.V.

Ulterior, inculpatul i-a cumpărat părţii vătămate biletul de avion şi a asigurat legătura cu inculpata M.C.

La data de 4 iunie 2007, partea vătămată a plecat la Valencia, unde inculpata M.C. a aşteptat-o şi a înscris-o în clubul "C." (denumirea corectă fiind - "E.C.", în traducere - "L.", situat în Valencia - n.n.).

Totodată, inculpata M.C. a instruit-o pe partea vătămată D.A. asupra programului şi a modalităţii de lucru în club.

Partea vătămată a locuit în club, în aceeaşi cameră cu M.C., dându-i acesteia sumele obţinute din prostituţie.

Inculpata M.C. expedia iniţial banii în România, pe numele soţiei lui S.I. - "P." (despre care îi spusese părţii vătămate că ar fi mama inculpatului, în fapt fiind inculpata S.V.P., soţia inculpatului). Ulterior, inculpata M.C. a deschis un cont în care depunea sumele obţinute din prostituţie.

În întreaga perioadă în care s-a prostituat, partea vătămată a fost permanent supravegheată de M.C., care avea rolul de a ţine evidenţa clienţilor, a banilor câştigaţi şi expedierea acestora către S.I. Partea vătămată D.A. a mai declarat că, la început, inculpata M.C. avea "o atitudine de şef", însă ulterior cele două s-au "mai apropiat".

După circa două luni, în Spania a mers şi inculpatul S.I.

Deşi iniţial între partea vătămată D.A. şi inculpatul S.I. a existat o înţelegere cu privire la practicarea prostituţiei şi împărţirea banilor rezultaţi, întrucât partea vătămată câştiga la început, doar 100 - 150 euro/zi, relaţia de "parteneriat" a degenerat, întrucât inculpatul o ameninţa că o va lovi şi o va încuia în casă şi, cu o singură ocazie, fiind nemulţumit de această sumă, inculpatul S.I. a lovit-o pe partea vătămată D.A.

Acest aspect al agresiunii este confirmat şi în declaraţia martorei cu identitate protejată "C.A.", care cunoştea faptele chiar din relatarea inculpatului.

Partea vătămată a mai fost ameninţată de către inculpat în repetate rânduri, că familia sa va fi incendiată, că fratele său, în vârstă de 13 ani "poate păţi orice", iar tatăl său poate fi victima unui accident.

Treptat, partea vătămată a ajuns să câştige circa 5.000 de euro/săptămână.

Potrivit declaraţiei părţii vătămate, iniţial S.I. a adoptat - faţă de părinţii părţii vătămate - postura unui prieten care încerca să o ajute.

Ulterior, constatând că aceasta câştiga sume importante din prostituţie, a trecut "la postura de iubit" şi a acceptat să construiască o locuinţă părţii vătămate, proiect nefinalizat, însă. Aspectul referitor la construirea locuinţei a fost confirmat şi de către inculpat, în declaraţia sa din 23 februarie 2012.

Întrucât a realizat că inculpatul S.I. nu îi va da jumătate din banii obţinuţi din prostituţie, conform înţelegerii iniţiale, partea vătămată "a fugit de la el" şi s-a mutat în alt club.

Deşi a fost avertizată de un taximetrist asupra faptului că inculpatul S.I. era în Spania, partea vătămată a rămas în noul club până când inculpatul s-a dus acolo şi, prin ameninţare, a determinat-o să se întoarcă şi să continue practicarea prostituţiei în favoarea lui.

Partea vătămată a indicat ca persoane care au practicat prostituţia pentru inculpatul S.I., pe V.A. - nume de club "R.", (care s-a despărţit de inculpat pentru că el "o minţea şi nu vroia să divorţeze şi o şi bătea"), inculpata M.C., martora H.G. şi o fată din Brăila, identificată de către partea vătămată doar prin poreclă, aceasta fiind înscrisă şi dusă la club de către inculpata M.C.

Întrucât tânăra identificată doar prin poreclă spunea în permanenţă că vroia să revină în ţară, aceasta a fost ameninţată, insultată şi obligată să se prostitueze de către inculpat, timp de circa două săptămâni.

Totodată, partea vătămată a mai arătat că inculpatul S.I. a trimis, în cursul anului 2011, în Elveţia, o tânără care s-a prostituat în favoarea lui, împreună cu inculpata M.C., care se mutase în această ţară.

De subliniat este faptul că partea vătămată a mai declarat că inculpatul S.I. spunea despre toate "fetele care se prostituau pentru el (…) că au fost iubitele lui". Acest aspect mai rezultă atât din declaraţiile martorelor C.V. (fostă V.), V.A., H.G., cât şi în declaraţia inculpatului din 23 februarie 2012, în care acesta a arătat că a avut câte o relaţie cu fiecare dintre ele.

De fapt, se constată că acesta era modul de operare al inculpatului, acţiune infracţională repetată în cazul tuturor viitoarelor sale victime sau surse de venituri ilegale.

La finalul declaraţiei sale, partea vătămată a arătat că deţinea informaţii că, în toamna anului 2011, inculpatul S.I. se afla în municipiul Bucureşti, unde avea două fete care practicau prostituţia în favoarea sa.

Declaraţia părţii vătămate a fost confirmată ulterior de localizarea postului telefonic folosit de inculpat, astfel încât, în dimineaţa zilei de 23 februarie 2011 acesta a fost prins de organele de poliţie într-o zonă periferică a municipiului Bucureşti, locuind împreună cu martora P.F.G., tânără care practicase prostituţia la îndemnul şi cu sprijinul inculpaţilor S.I. şi M.C.

Partea vătămată a practicat prostituţia pentru inculpatul S.I. în perioada iunie 2007 - decembrie 2009, perioadă în care i-a dat acestuia circa 250.000 euro, declaraţia sa fiind susţinută şi de cea a inculpatei M.C., care a apreciat câştigurile săptămânale ale părţii vătămate, uneori şi la peste 3.500 euro, bani însuşiţi de către inculpatul S.I.

2. Martora V.A. - nume de club "R." - a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în anul 2002, când avea vârsta de 17 ani şi locuia în Brăila, la o gazdă.

După o perioadă în care au convieţuit împreună, profitând de vârsta martorei minore şi de faptul că aceasta nu beneficia de sprijinul părinţilor (deoarece aceştia aveau o situaţie materială precară iar minora nu locuia cu ei), inculpatul S.I. i-a propus martorei să plece împreună în Spania, ţară în care ea putea să se prostitueze, deoarece astfel se obţineau foarte mulţi bani.

Inculpatul S.I. îi promitea minorei că se vor căsători, întrucât o iubea foarte mult.

După circa 2 - 3 luni de astfel de presiuni, martora a acceptat propunerea, cerându-i inculpatului să aştepte să împlinească vârsta de 18 ani.

Imediat după obţinerea acordului, inculpatul S.I. i-a cerut martorei să se mute la domiciliul lui, fapt petrecut, astfel încât inculpatul a găzduit-o pe martora minoră V.A. timp de circa 2 - 3 luni, în apartamentul în care locuia şi soţia sa - inculpata S.V.P.

Despre această inculpată, martora a declarat că "s-a purtat foarte frumos", că "ştia că va pleca în Spania cu I., soţul ei", şi îi spunea "să fiu fată cuminte şi să ascult că ne va fi bine la toţi".

Acest aspect, al găzduirii în apartamentul în care locuia împreună cu soţia sa - inculpata S.V.P., a fost recunoscut de către inculpatul S.I. în declaraţia sa dată la 23 februarie 2012.

Mai mult decât atât, martora V.A. a mai arătat că în perioada respectivă inculpatul S.I. nu era angajat în muncă şi toţi se întreţineau "din salariul de la croitorie al soţiei lui, P." (inculpata S.V.P. - n.n.).

În luna martie 2003, S.I. a achitat - din banii puşi la dispoziţie de către soţia sa, inculpata S.V.P. -, taxele aferente emiterii paşaportului turistic pentru martoră, (paşaport pe care l-a păstrat asupra sa pentru ca aceasta să "nu se răzgândească cu privire la plecarea în Spania") şi a cumpărat bilete pentru această ţară, plecând ulterior, împreună cu martora, în Spania.

În oraşul de destinaţie - Valencia - inculpatul a cazat martora în apartamentul închiriat de fratele său - S.D. şi concubina acestuia - C.N.

Această martoră a practicat prostituţia pentru inculpatul S.I., în clubul "E.C." timp de 10 - 12 luni, (câştigând 60 - 80 euro/noapte) - până când acolo a venit şi M.C.

Dându-şi seama că între inculpatul S.I. şi inculpata M.C. există o relaţie, V.A. a rupt legăturile cu inculpatul.

Această martoră a declarat că inculpatul S.I. nu a ameninţat-o, lovit-o sau obligat-o să se prostitueze, convingând-o să facă acest lucru fără violenţe, printr-un comportament menit a o determina să se prostitueze "de bună voie", comportament pe care martora l-a observat şi în cazul celorlalte femei pe care inculpatul S.I. le-a dus în Spania, înţelegând că acela era modul său de operare.

V.A. a mai arătat că, după ruperea relaţiei cu inculpatul, a continuat să se prostitueze în acel club, pe cont propriu, până în anul 2008, indicând alte patru femei care s-au prostituat pentru S.I. în acel club: "S." - H.G., "V." - C.V. (fostă V.), "A." - partea vătămată D.A. şi o fată de etnie rromă.

Cu privire la martora C.V. (fostă V.), martora V.A. a declarat că aceasta era "neştiutoare, naivă" şi că iniţial a avut o relaţie bună cu inculpata M.C., însă ulterior a încercat să "se distanţeze" de inculpată reuşind să plece din club, fiind "ajutată de un spaniol care i-a cumpărat bilet şi a trimis-o în ţară".

Plecarea din club a acestei victime a supărat-o pe inculpata M.C., care "era iubita lui S.I. şi mâna lui dreaptă".

3. Potrivit declaraţiei martorei C.V. (fostă V.), în luna septembrie 2005 l-a cunoscut pe internet pe "A." din Galaţi, care ulterior s-a demonstrat a fi S.I.

După o perioadă în care acesta a contactat-o şi telefonic foarte des şi în care inculpatul S.I. i-a spus martorei că are o situaţie materială foarte bună (timp în care i-a relatat şi despre faptul că are un frate care lucrează în Spania), inculpatul S.I. i-a propus să plece împreună în vacanţă, în Valencia - Spania.

Ulterior, sub diferite pretexte, inculpatul S.I. a plecat singur în Spania (în luna februarie 2006), apoi i-a trimis bani martorei (300 de euro), pentru a se deplasa în Spania.

După ajungerea la Valencia, martora a fost cazată într-un apartament închiriat de S.D., iar inculpatul S.I. a chemat-o acolo şi pe M.C. Aceasta i-a explicat martorei că, de fapt, în Spania va practica prostituţia, pentru a recupera suma de 300 de euro pe care martora o primise pentru a se deplasa pe relaţia România - Spania.

M.C. a înscris-o pe martoră în clubul "E.C." din Valencia, fiind şi cea care lua banii în fiecare dimineaţă de la martora C.V. (fostă V.).

În măsura în care martora refuza acest lucru, inculpatul S.I. o contacta telefonic (fiind anunţat de către M.C.) şi o ameninţa că îi va ucide mama.

Tot inculpata M.C. a avertizat victima că va trebui să nu comunice nimănui date despre activitatea desfăşurată şi i-a spus cine era destinatarul sumelor obţinute din prostituţie.

Martora a mai explicat şi faptul că cei doi inculpaţi - S.I. şi M.C. - se coordonau pentru efectuarea transferurilor monetare, în sensul că, în fiecare zi de luni, inculpata M.C. expedia bani prin sistemul W.U., pe numele unor persoane indicate telefonic de către inculpatul S.I.

Acest aspect, al expedierii sumelor de bani pe numele altor persoane a fost confirmat şi de către declaraţiile martorilor N.S., A.G., P.G., declaraţii care se coroborează atât cu convorbirile telefonice sau SMS interceptate la datele de 24 octombrie 2011, ora 11:31:48:, ora 12:50:29, ora 12:59:11; 25 octombrie 2011, ora 13:59:21, ora 14:01:23; 28 octombrie 2011, ora 11:14:55 cât şi cu documentele de transfer monetar puse la dispoziţie de instituţiile bancare care au asigurat serviciul de transfer.

Martora C.V. (fostă V.) a practicat prostituţia în folosul inculpatului S.I., sub supravegherea lui M.C. în perioada 23 februarie 2006 - 13 iulie 2006, timp în care a câştigat sume cuprinse între 50 şi 300 de euro/noapte, bani însuşiţi în totalitate de inculpatul S.I.

Această martoră a indicat existenţa în Spania şi a altor femei care se prostituau în favoarea inculpatului - "G. din Galaţi", identificată ca fiind martora H.G. şi "R.", identificată ca fiind martora V.A.

4. Martora H.G. a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în aceiaşi modalitate ca şi martora C.V. (fostă V.) - pe internet, acesta recomandându-se tot "A." din Galaţi.

După o perioadă, inculpatul S.I. i-a propus să plece în Spania pentru a se prostitua, promiţându-i că va fi sprijinită acolo de către M.C. - o cunoştinţă a lui.

După obţinerea acordului martorei, inculpatul S.I. s-a ocupat de deplasarea către Spania, plecând amândoi la începutul anului 2006.

În Valencia au fost cazaţi o perioadă în apartamentul închiriat de S.D. şi C.N.

Inculpata M.C. a înscris-o pe martora H.G. în clubul "E.C.", loc în care aceasta a început să practice prostituţia.

Martora s-a prostituat în acel club până în luna aprilie 2006.

Aceasta a mai arătat că sumele obţinute le-a păstrat în totalitate şi le-a cheltuit singură, aspect puţin credibil, atâta timp cât martora locuia în acelaşi apartament cu inculpatul, situat în Valencia, şi nu în interiorul clubului, ceea ce implica efectuarea cheltuielilor curente împreună.

Martora a indicat faptul că în respectivul club practicau prostituţia "R." - V.A., M.C., C.V. (fostă V.), toate acestea având - atunci sau anterior -, "o relaţie" cu inculpatul S.I.

5. În cauză a fost audiată şi martora cu identitate protejată "C.A.", care a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. pe internet, acesta prezentându-se drept "A." din Galaţi.

Folosind acelaşi mod de operare ca şi în cazul martorelor C.V. (fostă V.) şi H.G. - discuţii telefonice sau pe messenger, relaţii de iubire, promisiunea unui "viitor împreună" - inculpatul a invitat martora în vacanţă, în Spania.

După obţinerea acordului viitoarei victimei, inculpatul S.I. i-a trimis bani pentru transport, iar după ajungerea în Valencia i-a propus să se prostitueze.

Întrucât martora a refuzat, a fost ameninţată, cedând sub presiunea inculpatului.

Martora s-a prostituat circa două săptămâni, timp în care a câştigat pentru inculpat circa 100 - 150 euro/noapte.

Şi această martoră a confirmat practicarea prostituţiei pentru inculpatul S.I. de către partea vătămată D.A., care era "bătută foarte rău" de inculpat, de M.C. (care expedia lui S.I. circa 1.000 euro săptămânal), precum şi de o altă femeie care se prostitua în Elveţia.

În perioada în care a fost obligată să se prostitueze, martora "C.A." a fost bătută de inculpatul S.I. o singură dată.

Declaraţia acestei martore este confirmată atât de declaraţia părţii vătămate D.A., cât şi de cea a martorei cu identitate protejată "C.G.".

Aceasta a confirmat atât racolarea, prin înşelăciune, a martorei C.A., deplasarea acesteia în Spania, unde o aştepta inculpatul S.I. care se recomanda "A.", cât şi obligarea la practicarea prostituţiei.

Ulterior, la presiunea exercitată de martora C.G., inculpatul i-a permis martorei C.A. să ia legătura prin internet, în România, martora C.G. putând constata, prin intermediul unei camere web, că C.A. "era vânătă la un ochi".

Întrucât C.G. a ameninţat cu sesizarea organelor de poliţie, inculpatul S.I. i-a permis martorei C.A. să se întoarcă în România.

6. Din declaraţia martorei P.F.G., zisă "I.", a rezultat că, în cursul lunii octombrie 2011, aceasta l-a cunoscut pe inculpatul S.I. la un salon de masaj din Bucureşti, el promiţându-i că o va sprijini să se deplaseze în Elveţia în vederea practicării prostituţiei.

Pentru îndeplinirea promisiunii, inculpatul a luat legătura cu inculpata M.C., care se afla deja în Elveţia şi se prostitua într-un club, şi i-a cerut acesteia să pregătească înscrierea la club şi a martorei P.F.G. Inculpatul a găzduit-o pe martoră până la plecarea către Elveţia şi a cumpărat biletul de avion.

Martora s-a deplasat la data de 15 noiembrie 2011 în Elveţia (cu zborul NLY8791 pe ruta Otopeni - Viena - Zurich), unde a fost aşteptată de către inculpata M.C., aceasta din urmă asigurându-i înscrierea la club în vederea practicării prostituţiei.

Aceste aspecte sunt foarte bine relevate şi de convorbirile telefonice interceptate, convorbiri din care rezultă cu claritate contribuţia fiecărui inculpat care colaborau la introducerea în domeniul prostituţiei din Elveţia a martorei.

Martora P.F.G. s-a prostituat în Elveţia până la data de 13 februarie 2012 când s-a întors în ţară cu zborul NLY 8784 aparţinând Companiei N.A.

După revenirea în ţară, martora a fost găzduită de inculpat până la data de 23 februarie 2012, ambii întreţinându-se din sumele obţinute de aceasta în Elveţia, din prostituţie.

Cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare a fost descoperită o agendă în care martora îşi nota zilnic atât sumele de bani obţinute din prostituţie, cheltuielile, cât şi zilele libere, rezultând următoarele sume câştigate:

- luna noiembrie 2011, suma de 2650 franci elveţieni;

- luna decembrie 2011, suma de 7605 franci elveţieni;

- luna ianuarie 2012, suma de 7260 franci elveţieni.

În cauză au fost identificate şi audiate unele dintre persoanele care au figurat ca destinatare ale sumelor de bani expediate de către inculpata M.C. sau de unele victime ale inculpatului, rezultând că aceşti martori au avut doar rolul de a ridica sumele şi a le preda ulterior membrilor familiei S., în acest mod cei din urmă reuşind să mascheze aparent unele dintre tranzacţii.

Din declaraţia martorului P.G. - destinatar al sumei de 900 euro, expediată în două tranşe de către inculpata M.C. (a se vedea procesul-verbal din data de 5 ianuarie 2012 şi formularele de transfer), a rezultat că inculpata M.C. era concubina inculpatului S.I. de circa 7 ani.

Inculpatul S.I. îl ruga pe martor să ridice banii trimişi de inculpata M.C. prin sistemul W.U., motivând că nu are un act de identitate.

Totodată, martorul a îndeplinit servicii ca şofer pentru inculpatul S.I., timp de circa două luni, fiind plătit cu suma de 800 RON lunar.

Martorul a mai declarat că în anul 2010 a locuit cu cei doi inculpaţi în Valencia - Spania, confirmând că inculpata M.C. se prostitua în clubul "E.C.", club indicat şi de către victime.

Acest martor a mai confirmat şi că inculpatul S.I. l-a rugat să se întâlnească cu numita T.M., care a ridicat de la o poştă o sumă de bani şi i-a înmânat-o, pentru a-i fi predată inculpatei.

Acest aspect este confirmat şi de convorbirile telefonice interceptate la data de 24 octombrie 2011.

Cu privire la martora P.F.G., zisă "I.", martorul a confirmat modalitatea în care inculpatul a cunoscut-o - la un salon de masaj erotic, fără a putea da alte detalii.

Din declaraţia acestui martor au mai rezultat două aspecte legate de destinaţia sumelor obţinute de inculpat din activitatea sa infracţională: în cursul anului 2011, motivând că nu are documente de identitate, inculpatul S.I. l-a determinat pe martorul P.G. să accepte achiziţionarea, pe numele martorului, a unui autoturism marca D.L., autoturism ce a fost plătit de către inculpat cu suma de 3.300 euro; tot în anul 2011 inculpatul S.I. şi-a achiziţionat, prin leasing, un microbuz.

Martorul A.G. a declarat că o cunoaşte pe inculpata S.V.P. de aproximativ un an, întrucât mama sa - P.Ş. - a lucrat ca menajeră acasă la inculpată.

La data de 22 februarie 2012, inculpata S.V.P. l-a sunat pe martorul A.G. şi i-a solicitat să fie destinatarul unei sume de bani pe care ea urma să o primească de la o terţă persoană, însă martorul a refuzat.

Martorul I.I., ale cărui date de identitate complete au fost găsite înscrise pe un fragment de hârtie la domiciliul inculpatei S.V.P., cu prilejul percheziţiei domiciliare, a declarat că în anul 2005, împreună cu un prieten, a efectuat renovarea completă a apartamentului în care locuiau inculpaţii S.I. şi S.V.P.

În timpul efectuării acestor lucrări, pretextând că avea dureri de cap, inculpatul S.I. l-a rugat pe martor să meargă la o bancă pentru a ridica o sumă de bani ce urma să fie expediată de o fată pe nume "C." - inculpata M.C.

După ce a ridicat banii, martorul i-a predat inculpatului care din acea sumă le-a plătit şi lucrarea de renovare a apartamentului.

Ulterior martorul a aflat "din anturaj" că M.C. practică prostituţia.

Martorul a mai arătat şi faptul că în acea perioadă inculpatul S.I. deţinea un autoturism marca V.

Din declaraţia martorei N.S. - persoană pe numele căreia au fost identificate 5 (cinci) transferuri, totalizând suma de 3.636 dolari SUA, bani expediaţi în perioada februarie - iunie 2007, de către inculpata M.C. - a rezultat că inculpaţii S.I. şi S.V.P. s-au mutat în blocul în care locuieşte şi martora, cunoscându-se în acest fel.

În cursul anului 2007, inculpata S.V.P. a rugat-o în mod repetat pe martoră să meargă la B.R.D. pentru a ridica sume de bani trimise din Spania de o "prietenă de familie" pe nume "C." din Galaţi.

Martora a declarat că sumele expediate de inculpata M.C. erau destinate plăţii ratelor la contractul de leasing al autoturismului marca V., deţinut de inculpaţii S.I. şi S.V.P. în acel moment.

Acest aspect al plăţii ratelor, l-a aflat martora chiar de la inculpata S.V.P.

Susţinerea martorei se coroborează cu copia contractului de leasing financiar încheiat între SC "V.L.R." SRL şi inculpatul S.I. la data de 11 aprilie 2006, contract în valoare de 22.552 euro, fără TVA.

Această martoră a mai arătat că a observat în luna decembrie 2011 că inculpata S.V.P. cumpărase un microbuz, fiul inculpatei confirmându-i acest aspect.

Din analiza transferurilor monetare efectuate de către persoanele implicate în activitatea infracţională au rezultat următoarele:

Inculpata S.V.P. a primit suma cea mai mare de bani, în valoare totală de 47.605 dolari SUA şi 17.188 euro, astfel:

- 42.794 dolari SUA şi 16.138 euro de la inculpata M.C.;

- 100 euro şi 456 dolari SUA de la inculpatul S.I.;

- 4.355 euro de la partea vătămată D.A.;

- 800 euro de la numitul L.M.;

- 150 euro de la numitul P.I.C.

La rândul său, inculpata S.V.P. a expediat:

- 800 euro către inculpata M.C.;

- 2.380 euro către numitul P.I.C.;

- 860 euro către numitul V.R.

Inculpata M.C. a expediat cele mai mari sume de bani, pe lângă cele trimise inculpatei S.V.P. fiind trimise şi sumele:

- 15.918 euro şi 5.199 dolari SUA către inculpatul S.I.;

- 688 CHF către numitul P.I.C.;

- 1.650 euro şi 1.246 CHF către numitul V.R.;

- 36.715 dolari SUA şi 600 euro către numitul L.M.;

- 1.450 euro către numitul P.S.;

- 3.636 dolari SUA către martora N.S. (sumă ce a fost predată de martoră inculpatei S.V.P.);

- 3.150 euro către numitul S.I.I. (nepotul inculpatului S.I.);

- 1.200 euro către numitul S.D. (fratele inculpatului S.I.);

- 900 euro către martorul P.G. (sume remise inculpatului S.I., confirm declaraţiei martorului);

- 165 euro către tatăl inculpatului S.I. - numitul S.C.

În total, inculpata M.C. a expediat 44.405 euro, 56.021 dolari SUA şi 3.285 CHF.

Inculpatul S.I. a primit în total 26.792 euro şi 5.666 dolari SUA, astfel:

- 15.918 euro şi 5.199 dolari SUA de la inculpata M.C.;

- 10.874 euro de la martora V.A.;

- 467 dolari SUA de la fratele său - S.D.;

- 7.650 euro de la expeditor neidentificat.

Acest inculpat a expediat suma de 630 euro şi 1.974 dolari SUA către fratele său - S.D.

Partea vătămată D.A. a expediat:

- 4.355 dolari SUA către inculpata S.V.P.;

- 800 euro către numitul S.I.I.

Martora C.V. (fostă V.) a expediat:

- 700 euro către numitul S.I.I.:

Totalizându-se sumele primite de inculpaţii S.V.P. şi S.I., direct pe numele lor, se constată că se obţin sumele:

- 53.271 dolari SUA

- 43.980 euro.

La aceste sume trebuie indicate sumele expediate pe numele altor persoane (rude apropiate, prieteni, vecini), adică 10.615 euro, 7.307,5 dolari SUA şi 1.934 CHF.

Suma totală, probată iniţial a fi primită prin transferuri monetare, de către inculpaţii S.I. şi S.V.P., direct pe numele lor sau prin intermediari este de 60.578,5 dolari SUA, 54.595 euro şi 1.934 CHF.

Fiind reluate verificările a rezultat că aceste sume s-au mărit, activitatea continuând până la prinderea inculpatului S.I.

Potrivit adresei din data de 8 martie 2012 a B.R.D. - G.S.G. - Direcţia Antifraudă şi Protecţie Internă, în intervalul de timp 19 septembrie 2011 - 28 ianuarie 2012, inculpata M.C. a expediat în România suma echivalentă a 12.604,7 dolari SUA, locul expedierii fiind Wallisellen - Elveţia, iar P.F.G. a expediat suma echivalentă a 1.634,82 dolari SUA, în intervalul 13 decembrie 2011 - 26 ianuarie 2012. Aceste sume au fost trimise pe numele altor persoane decât cele ale inculpaţilor S.I., unele dintre acestea figurând ca destinatare şi în alte cazuri. Sumele de bani au ajuns însă tot la inculpatul S.I.

Din investigaţiile efectuate de organele de poliţie rezultă că persoanele interpuse, destinatare ale unor sume de bani expediate între inculpaţi sunt ori membri ai familiei S., ori rude prin alianţă, sau prieteni - de exemplu: P.C.I. este finul inculpatului S.I., L.V. este fratele inculpatei S.V.P.

La aceste sume ar trebui adăugate importante alte sume de bani, predate inculpatului S.I. personal de către inculpata M.C., atunci când acesta se afla în Spania.

Verificându-se declaraţiile de profit depuse de SC "P.M." SRL Brăila, pentru perioada 2005 - 2011, se constată faptul că societatea nu a reuşit să obţină profit, având pierderi totale de 35.815 RON, situaţie în care nu se pot justifica veniturile familiei S.I. şi S.V.P., sumele cu care aceştia au achiziţionat locuinţa asupra căreia s-a dispus măsura sechestrului asigurător sau au plătit ratele la autovehiculele luate în leasing.

Din adresa din 18 martie 2012 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila rezultă că inculpaţii S.I. şi M.C. au fost "angajaţi" ca vânzător, respectiv "gestionar" la societatea comercială administrată de inculpata S.V.P. - SC "P.M." SRL Brăila.

Inculpatul S.I. a fost angajat în perioada 1 august 2005 - 1 iulie 2007, iar inculpata M.C. în perioada 1 noiembrie 2007 - 1 octombrie 2008, perioade în care, cei doi inculpaţi se aflau în Spania, venind temporar în România.

Veniturile obţinute de către cei trei inculpaţi din salariile plătite de SC " P.M." SRL nu justifică importantele sume de bani transferate între ei pe relaţiile Spania - România şi Elveţia - România.

În urma efectuării percheziţiilor domiciliare la locuinţele inculpaţilor S.I. şi S.V.P. au fost ridicate, printre altele, şi o serie de telefoane mobile.

Consultându-se memoriile acestora au fost descoperite numere de telefon ale unor cluburi de noapte din Spania şi Elveţia (inclusiv clubul "E.C."), ale unor femei de la stabilimente în care se practică prostituţia în Germania, denumite "puf" (de exemplu "G. puf", numere de telefon ale tinerelor sprijinite să practice prostituţia (precum P.F.G., zisă "I.", V.A., zisă "R."), etc.

La inculpata S.V.P. a fost găsit un telefon care conţinea o cartelă SIM cu numărul 000, despre care a declarat că îi aparţine, acesta fiind şi telefonul folosit în convorbirile telefonice prin care s-a stabilit efectuarea tranzacţiei cu suma de 8.000 RON, din data de 22 februarie 2012, dintre martora P.F.G. şi inculpata S.V.P.

Tot ca urmare a efectuării percheziţiilor domiciliare au fost ridicate două hard-disk-uri şi două laptopuri în care au fost efectuate percheziţii informatice.

Potrivit procesului-verbal întocmit la data de 7 martie 2012, în laptopul marca T., au fost identificate 1.208 fişiere tip document, rezultate în urma rulării aplicaţiei "Yahoo! Messenger" pe sistemul informatic, ce conţin înregistrări ale unor schimburi de mesaje purtate prin intermediul acestei aplicaţii, prin intermediul Internetului şi 122 fişiere tip imagine cu extensia "jpg" reprezentând persoane de sex bărbătesc şi femeiesc din anturajul inculpatului S.I.

Din declaraţia inculpatului S.I., dată la 23 februarie 2012, a rezultat că pe martora V.A. a cunoscut-o când aceasta era minoră, ştiind că se prostitua "pe bacul Brăila - Smârdan".

Inculpatul a recunoscut că a găzduit-o la domiciliul său, "până şi-a scos paşaportul şi am putut pleca împreună în Spania".

Inculpatul a confirmat aspectele relevate şi de martora V.A., referitoare la plata deplasării, cazare, practicarea prostituţiei, arătând însă că sus-numita s-a prostituat fără acordul şi sprijinul său.

Inculpatul a recunoscut că "a trăit din banii" câştigaţi de V.A. prin prostituţie, circa trei luni şi jumătate, însă în ţară s-a întors cu circa 300 euro.

Din transferurile monetare rezultă însă că martora V.A. i-a expediat inculpatului S.I. suma de 10.874 dolari SUA, în intervalul decembrie 2003 - iunie 2004.

Cu privire la C.V. (fostă V.), inculpatul a confirmat aspectele legate de racolarea pe internet, trimiterea sumei de 300 de euro pentru deplasarea în Spania la muncă şi că i-a dat acesteia numărul de telefon de la clubul "E.C.", club în care lucra şi inculpata M.C., căreia tot inculpatul S.I. îi recomandase să lucreze acolo.

De la C.V. (fostă V.), inculpatul a declarat că a primit "până la 1.000 euro", adică cei 300 de euro împrumutaţi pentru deplasarea România - Spania şi ceva în plus, diferenţa până la 1.000 de euro.

Din transferurile monetare rezultă că această martoră i-a expediat suma de 700 de euro inculpatului S.I., prin intermediul lui S.I.I.

Cu privire la H.G., inculpatul a recunoscut că a cunoscut-o în aceiaşi modalitate - pe internet - şi că aceasta, dorind să meargă la muncă în Spania, i-a cerut împrumut 1.000 de euro.

Inculpatul S.I. a împrumutat-o pe martora H.G., au mers împreună în Spania, ţară în care H.G. s-a prostituat, în acelaşi club "E.C." şi i-a restituit doar suma împrumutată.

Inculpatul S.I. a mai declarat că în anul 2006, în clubul "E.C." lucrau simultan cele patru fete cu care avusese "o relaţie" - inculpata M.C., martorele H.G., C.V. (fostă V.), V.A., fără ca ele să ştie "una de alta", lucru aflat întâmplător, ulterior.

Cu privire la partea vătămată D.A., inculpatul S.I. a arătat că ea nu i-a dat bani din cei câştigaţi la club şi că a "sfătuit-o" ca din banii câştigaţi acolo să îşi construiască o casă, inculpatul oferindu-se să se ocupe de construcţie.

Partea vătămată a fost de acord cu propunerea şi a început să îi trimită bani mamei sale, care îi dădea inculpatului pentru a se ocupa de construirea casei.

Din transferurile monetare rezultă însă că partea vătămată a trimis inculpatei S.V.P. suma de 4.355 dolari SUA, iar lui S.I.I. suma de 800 euro.

Referitor la martora P.F.G., inculpatul a arătat că a cunoscut-o la un salon de masaj, s-au împrietenit şi a găzduit-o pentru că aceasta nu avea locuinţă.

Ulterior a rugat-o pe inculpata M.C. să o sprijine pentru a o înscrie la club, dar aceasta a refuzat.

Inculpatul S.I. i-a dat martorei P.F.G. un număr de telefon al unui club din Elveţia şi circa 400 RON pentru ca aceasta să poată pleca în Elveţia, pentru a se prostitua.

De la aceasta a primit înapoi doar banii împrumutaţi.

Declaraţia inculpatului nu corespunde adevărului, întrucât, din transferurile monetare rezultă că inculpata M.C. i-a trimis martorei P.F.G. echivalentul în CHD al sumelor de: 648,33 dolari SUA - la 31 octombrie 2011; 139,66 dolari SUA - la 3 noiembrie 2011 şi 384,31 dolari SUA - la 7 noiembrie 2011, iar din convorbirile telefonice înregistrate rezultă că inculpata M.C. a aşteptat-o pe martoră în Elveţia şi a făcut toate demersurile necesare înscrierii ei la club, pentru a se prostitua.

În intervalul decembrie 2011 - ianuarie 2012, martora P.F.G. a expediat inculpatului S.I., prin persoane interpuse, echivalentul în CHD al sumei de 1.634,82 dolari SUA

În declaraţia dată în faţa instanţei la data de 24 februarie 2012, inculpatul S.I. a arătat că a primit de la fetele pe care "le-a ajutat" să plece în Spania suma totală de 5.000 euro, susţinere contrazisă de transferurile monetare efectuate, din care rezultă o sumă mult mai mare.

La data de 3 aprilie 2012 a fost audiată şi inculpata M.C., în prezenţa apărătorului ales.

Din declaraţia sa rezultă că l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în cursul anului 2004, iniţiind cu acesta o relaţie de concubinaj, care se menţine şi în prezent.

În cursul anului 2005, cunoscând de la inculpatul S.I. faptul că fratele inculpatului - numitul S.D., se afla în Spania împreună cu concubina sa - numita C.N., iar aceasta practica prostituţia şi obţinea venituri importante, inculpata M.C. a hotărât să se deplaseze în această ţară pentru a practica prostituţia.

Pentru aceasta a solicitat sprijinul concubinului său, - inculpatul S.I., care a discutat cu fratele său şi i-a expediat inculpatei M.C. banii necesari deplasării pe relaţia Spania - România.

La ajungerea în Spania, inculpata M.C. a fost aşteptată şi găzduită de numiţii S.D. şi C.N., aceasta din urmă ajutând-o să înceapă practicarea prostituţiei.

Inculpata M.C. s-a prostituat în clubul "E.C." din Valencia, până în anul 2010, folosind numele de club "V.".

Ulterior, inculpata M.C. s-a deplasat în Elveţia, unde a desfăşurat aceeaşi activitate, până la data prezentării în ţară - 2 aprilie 2012.

Inculpata M.C. a confirmat faptul că banii obţinuţi din practicarea prostituţiei erau expediaţi în România prin sistemul W.U., pe numele inculpatului S.I. sau a inculpatei S.V.P.

Ulterior dării în urmărire generală a inculpatului S.I. (noiembrie 2009 - n.n.), inculpata M.C. a expediat sumele de bani pe numele unor persoane indicate de către S.I.

De regulă, aceste persoane erau rude sau prieteni ai inculpatului, dintre acestea inculpata amintindu-i pe P.F.G., T.M., G.R.I., V.R., P.G.

Aceste aspecte se coroborează cu adresele instituţiilor bancare care au efectuat transferurile monetare, cu convorbirile telefonice interceptate şi cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Inculpata M.C. a arătat că practicarea prostituţiei şi relaţia de concubinaj cu inculpatul S.I. şi de cooperare cu inculpata S.V.P. s-a realizat cu acordul ei şi, implicit al celorlalţi doi coinculpaţi, fără a exista elemente de constrângere, aspect ce confirmă existenţa înţelegerii, a acordului de voinţă al celor trei inculpaţi.

Un alt aspect de coordonare între inculpatul S.I. şi inculpata M.C., relatat de aceasta în declaraţia sa, se referă la faptul că, la terminarea programului îi trimitea inculpatului S.I. mesaje tip SMS în care îi comunica suma obţinută în noaptea precedentă din practicarea prostituţiei, aspect coroborat şi cu mesajele interceptate.

Din declaraţia inculpatei M.C. a rezultat şi faptul că inculpata S.V.P. cunoştea activitatea desfăşurată pe teritoriul Spaniei şi Elveţiei, deci şi provenienţa sumelor de bani pe care inculpata S.V.P. le primea de la inculpata M.C.

Aceste sume de bani erau destinate, în majoritate, acoperirii cheltuielilor inculpatului S.I. (deci, implicit şi ale inculpatei S.V.P. şi copilului lor, întrucât până în anul 2009, la darea în urmărire generală a inculpatului S.I., acesta a convieţuit şi locuit cu soţia sa - inculpata S.V.P.), iar restul pentru inculpata S.V.P. şi copilul lor.

Din toate aceste sume de bani, inculpata S.V.P. mai plătea ratele la autovehiculele cumpărate în leasing cu banii obţinuţi din prostituţie de inculpata M.C.

În cursul anului 2006 a fost încheiat contractul de leasing financiar intern din 11 aprilie 2006, cu o durată de 36 de luni, prin care inculpatul S.I. a devenit utilizatorul unui autoturism marca V.

Inculpata M.C. a arătat că ideea cumpărării autoturismului i-a aparţinut, demersurile anterioare contractării (alegerea motorului, plata unui avans) au fost realizate de ea, împreună cu inculpatul S.I., ulterior plecând din ţară, astfel încât nu a cunoscut cine a contractat autoturismul - inculpatul S.I. sau inculpata S.V.P., ceea ce denotă că toţi trei inculpaţii au fost implicaţi în achiziţionarea bunului.

Autoturismul a fost folosit de cei trei inculpaţi până în anul 2010, an în care inculpata S.V.P. l-a vândut, cu acordul inculpatei M.C.; vânzarea a realizat-o S.V.P. întrucât inculpatul S.I. era urmărit general.

Şi acest aspect confirmă - o dată în plus - existenţa relaţiei de cooperare dintre cei trei coinculpaţi.

Această relaţie a rezultat şi din faptul că, în cursul anului 2008, inculpata S.V.P. a angajat-o "fictiv" - conform declaraţiei inculpatei M.C. - pe aceasta din urmă, la SC "P.M." SRL, societate administrată de către inculpata S.V.P.

Angajarea s-a realizat în urma stabilirii unei înţelegeri între inculpaţi, prin care inculpata M.C. urma să îşi cumpere un apartament în municipiul Galaţi.

Pentru achiziţionarea acestuia era necesară obţinerea unui credit bancar, demers ce implica îndeplinirea unor condiţii minime - inclusiv cea a deţinerii unui loc de muncă, prin care să se obţină veniturile necesare plăţii ratelor.

Pentru aceasta inculpatele au stabilit ca inculpata S.V.P. să întocmească actele din care să rezulte că inculpata M.C. este angajata SC "P.M." SRL, fapt realizat (aşa cum rezultă şi din adresa din 19 martie 2012 a I.T.M. Brăila, astfel încât inculpata M.C. a putut încheia contractul de credit ipotecar din data de 17 iunie 2008 cu SC "B." SA - Sucursala Dunărea Galaţi, pentru împrumutul sumei de 62.500 CHF şi ulterior contractul de vânzare-cumpărare din data de 17 iunie 2008, cu o valoare totală de 70.200 CHF.

Înţelegerea dintre cele două inculpate mai presupunea ca ulterior, inculpata M.C. să expedieze banii necesari plăţii ratelor către bancă, fapt realizat de aceasta, care expedia lunar fratelui său - martorul M.I.I., sumele necesare.

Un alt episod relatat de către inculpata M.C. cuprinde şi hotărârea luată în anul 2011 de a achiziţiona în leasing, un microbuz, pentru a fi folosit ca maxi - taxi.

Pentru aceasta, cei trei inculpaţi au decis ca achiziţionarea să se facă "pe firma P., aceasta fiind "de acord". Ideea i-a aparţinut inculpatului S.I. care i-a comunicat-o inculpatei M.C., iar aceasta şi-a dat acordul, inclusiv pentru câştigarea - din prostituţie - şi expedierii în ţară a sumelor necesare plăţii ratelor.

Înţelegerea celor trei inculpaţi s-a pus în practică, astfel încât, la data de 25 iulie 2011, între "S.V.P. Întreprindere Individuală/ Persoană fizică autorizată" şi Impulse Leasing România I.F.N. S.A. a fost încheiat contractul de leasing financiar, cu o durată de 36 de luni, act prin care inculpata S.V.P. devenea utilizatorul unui autovehicul marca F.T., înmatriculat ulterior cu numărul bbb.

Valoarea contractului de leasing este de 22.183 euro, rata lunară fiind de 541,05 euro. Acest aspect este confirmat prin declaraţia martorei N.S. şi se coroborează cu copia contractului de leasing, procesul-verbal de percheziţie domiciliară şi convorbirile telefonice înregistrate.

Inculpata M.C. a confirmat că, în perioada 2005 - 2011, la "solicitarea şi indicaţiile" inculpatului S.I., le-a ajutat "să ajungă şi să lucreze în cluburile" de noapte din Spania şi Elveţia pe partea vătămată D.A., martorele C.V. (fostă V.), H.G., P.F.G., negând însă aspectele legate de supravegherea, colectarea banilor şi expedierea lor în România.

Susţinerile inculpatei M.C. sunt infirmate atât de declaraţiile părţii vătămate D.A., martorelor V.A. şi C.V. (fostă V.), cât şi de convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate, purtate de inculpata M.C. cu inculpatul S.I.

Inculpata M.C. a confirmat şi existenţa relaţiei dintre martora V.A. şi S.I.

Şi aceasta, ca toate celelalte fete care s-au prostituat în Spania şi Elveţia pentru S.I. "au avut o relaţie" cu inculpatul, relaţii despre care inculpata M.C. a declarat că nu cunoştea prea multe, întrucât nu dorea să îşi creeze probleme.

Inculpata M.C. a mai declarat că inculpatul S.I. a suportat cheltuielile de deplasare din ţară în Spania pentru C.V. (fostă V.), D.A., H.G., în timp de pentru P.F.G. chiar ea i-a trimis bani din Elveţia.

Inculpata M.C. a mai declarat că nu avea o relaţie apropiată cu acele fete, astfel încât nu şi-a dat seama dacă ele acceptau să se prostitueze sau nu. Inculpata a declarat că nu cunoaşte dacă au fost agresate fizic sau verbal ori ameninţate de către inculpatul S.I.

Inculpata M.C. a relatat existenţa unui conflict fizic între ea şi inculpatul S.I., în luna februarie 2012, datorat faptului că inculpata vorbea la telefon cu un alt bărbat, ceea ce a declanşat gelozia inculpatului S.I.

La data de 6 aprilie 2012, inculpata M.C. a revenit asupra declaraţiilor sale, completându-le.

Principalele aspecte relevate sunt următoarele:

- V.A. a practicat prostituţia pentru inculpatul S.I., inculpata M.C. găsind-o în clubul "E.C." în anul 2005; datorită relaţiei dintre inculpata M.C. şi inculpatul S.I., între V.A. şi M.C. au existat disensiuni; ulterior, V.A. s-a despărţit de inculpatul S.I., continuând să lucreze în club, pe cont propriu. Declaraţia sa se coroborează cu declaraţia martorei V.A.;

- Partea vătămată D.A. îi preda banii câştigaţi din prostituţie inculpatei M.C., iar aceasta îi trimitea săptămânal inculpatului S.I.; partea vătămată câştiga sume importante, uneori peste 3.000 de euro săptămânal; partea vătămată "a lucrat" pentru inculpatul S.I. în perioada 2007 - 2009.

Aceasta a fost cazată în club chiar în cameră cu inculpata M.C.

Aspectele se coroborează cu declaraţia părţii vătămate D.A.;

- martora C.V. (fostă V.) îi dădea banii câştigaţi din prostituţie tot inculpatei M.C., aceasta expediindu-i inculpatului S.I., la indicaţiile telefonice ale acestuia;

- martora H.G. a fost înscrisă la club tot de inculpata M.C., explicându-i regulile clubului. Aceasta îi preda personal banii inculpatului S.I.;

- în Elveţia, inculpatul S.I. a trimis, în afară de P.F.G., încă două fete - A. şi C.

Şi acestea îi predau banii câştigaţi din prostituţie tot inculpatei M.C., care îi expedia inculpatului S.I. Inculpata M.C. a confirmat şi existenţa unui conflict între "C." şi inculpatul S.I., confirmând astfel declaraţiile părţii vătămate D.A.;

- inculpata S.V.P. cunoştea cu ce se ocupau soţul său - inculpatul S.I. şi toate fetele racolate de acesta, precum şi provenienţa banilor expediaţi de inculpata M.C.. Pentru cumpărarea microbuzului a existat acordul de voinţă al celor trei inculpaţi, inclusiv al inculpatei S.V.P.;

- martora P.F.G. i-a dat inculpatei M.C. o parte din banii câştigaţi în clubul "D." din Dubendorf, pentru a-i fi trimişi inculpatului S.I. şi, în paralel, i-a expediat direct inculpatului alte sume de bani;

- inculpatul S.I. o agresa fizic şi verbal, în repetate rânduri, pe inculpata M.C., atunci când aceasta nu era de acord cu indicaţiile date de el, aspect care se coroborează cu declaraţiile părţii vătămate D.A.

Inculpata M.C. a mai arătat că personal îi expedia inculpatului S.I. aproximativ 2.000 de euro săptămânal din banii câştigaţi de ea, la care se adăugau banii câştigaţi de celelalte fete, care erau predaţi inculpatului.

Pe lângă banii expediaţi prin sisteme de transfer monetar, inculpata M.C. i-a mai predat inculpatului S.I. personal, şi alte sume, atunci când acesta se afla în Spania.

Inculpata M.C. a apreciat că în perioada de 7 ani cât a convieţuit cu inculpatul S.I., i-a dat acestuia peste 100.000 de euro, bani obţinuţi din prostituţie.

Inculpata S.V.P., asistată de apărătorul ales, a declarat iniţial că, din anul 2002 nu a mai avut o relaţie apropiată cu soţul său, inculpatul S.I., pentru ca ulterior să se contrazică şi să spună că până în anul 2004 au avut o relaţie normală.

Inculpata a încercat să îşi justifice veniturile necesare întreţinerii sale şi ale copilului său din profitul obţinut la SC "P.M." SRL deşi actele contabile ale societăţii arată pierderi de peste 35.000 RON.

Inculpata S.V.P. nu a negat primirea unor importante sume de bani expediate de către inculpata M.C. sau alte tinere, dându-şi seama că proveneau din prostituţie, fiindcă sumele erau mari, iar "dintr-o muncă, chiar cinstită, dar fără contract de muncă nu se puteau câştiga atâţia bani".

Inculpata S.V.P. a confirmat că din banii primiţi de la inculpata M.C. a plătit ratele autoturismului V., cumpărat în leasing în anul 2006 (autovehicul pe care ea l-a vândut în anul 2010, banii obţinuţi - 10.000 de euro, depunându-i într-un cont pe numele mamei inculpatului S.I.) şi ratele pentru microbuzul marca F., achiziţionat în leasing în anul 2011 chiar pe "Întreprindea Individuală S.V.P.", ceilalţi bani trimiţându-i inculpatului S.I. şi păstrând pentru cheltuieli personale sume mici (de circa 300 RON).

Inculpata S.V.P. a mai arătat şi că în perioada 2007 - 2008, în mod fictiv, i-a întocmit acte din care rezulta că inculpata M.C. era angajată la SC "P.M." SRL, pentru ca aceasta din urmă să poată obţine un credit bancar, necesar achiziţionării unui apartament.

Inculpata a mai confirmat şi faptul că, la indicaţiile inculpatului S.I. primea bani expediaţi de către M.C. pe numele unor persoane interpuse.

Inculpata S.V.P. a confirmat şi existenţa relaţiei dintre S.I. şi V.A. şi D.A. (deşi iniţial negase că ar fi ştiut ceva), arătând că s-a opus la aducerea la domiciliul comun a minorei V.A.; totodată, a confirmat aspecte referitoare la construirea unui imobil de către inculpatul S.I. pentru partea vătămată D.A.

Pe ansamblu, declaraţia inculpatei S.V.P. poate fi apreciată ca fiind parţial sinceră, confirmând activităţile infracţionale ale celorlalţi doi inculpaţi, dar încercând să acrediteze ideea că ea s-ar fi opus la acestea sau a acceptat tacit, fără a se implica prea mult.

1. În baza acestor probe şi cu motivarea reţinută mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpaţi, reţinându-se, în primul rând, comiterea infracţiunii de iniţierea şi constituirea unui grup infracţional organizat, în sensul dat de Legea nr. 39/2003, în vedere săvârşirii de infracţiuni, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen., constând în aceea că împreună au iniţiat şi constituit un grup infracţional, în cadrul căruia, - deşi nu a existat o structură determinată şi roluri prestabilite -, inculpatul S.I. a racolat, îndemnat, înlesnit practicarea prostituţiei de către tinere din România - în unele cazuri, prin ameninţare şi violenţă, - în altele, le-a exploatat prin obligare la practicarea prostituţiei, inculpata M.C. le-a asigurat înscrierea la cluburi de noapte, învăţarea programului şi a regulilor interne, supravegherea, colectarea banilor obţinuţi şi expedierea acestora către inculpaţii S.I. şi S.V.P., direct sau prin persoane interpuse, iar inculpata S.V.P. a primit-o, cazat-o şi îndemnat-o la practicarea prostituţiei pe martora V.A., a primit sumele de bani şi le-a investit într-un imobil sau autovehicule, trăgând foloase de pe urma practicării prostituţiei de către partea vătămată D.A. şi martorele V.A., C.V. (fostă V.), C.A., H.G. Această încadrare juridică atrage de fapt şi competenţa materială a D.I.I.C.O.T., iar prin încheierea de şedinţă din 18 mai 2012, la întrebarea instanţei, reprezentantul DI.I.C.O.T. a precizat că infracţiunea s-a derulat în perioada 2005 - toamna anului 2011.

Grupul în speţă este compus din inculpat, soţia acestuia şi concubina acestuia, care îl iubea şi îl întreţinea pe acesta.

Fără putinţă de tăgadă, toate cele cinci martore şi o parte vătămată au practicat şi înainte de a-l cunoaşte pe inculpat, şi după despărţirea de acesta, prostituţia. A constitui un grup înseamnă ca o pluralitate de făptuitori să se asocieze, să întocmească un plan amănunţit, cu stabilirea rolului fiecăruia, unde să existe un consens neechivoc, o înţelegere stabilită, o disciplină. Infracţiunea de comite cu intenţie, de unde rezultă că inculpaţii trebuie să cunoască scopul asocierii. Din interogatoriul luat în instanţă a rezultat că inculpatul S.I. este căsătorit de circa 15 ani cu S.V.P., iar relaţiile dintre ei s-au deteriorat pe parcursul căsniciei de mult timp, datorită comportamentului inculpatului. Aceasta a avut tot timpul un loc de muncă şi a fost ajutată de către părinţi şi socri în creşterea copilului minor. M.C. era studentă în anul II când l-a cunoscut pe inculpat, în anul 2004, şi a fost de acord să meargă cu acesta şi să practice prostituţia în diferite ţări şi astfel să se întreţină amândoi, ulterior să-şi procure şi unele bunuri. Chiar dacă S.V.P. ridica unele sume de bani, nu s-a dovedit că i-au profitat acesteia şi aşa cum a declarat, îi dădea inculpatului, care nu avea loc de muncă şi îi plăcea să ducă un mod de viaţă dezorganizat.

O altă problemă este aceea că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brăila a urmărit şi monitorizat activitatea inculpatului S.I. pe parcursul atâtor ani (10 ani), deşi acesta a mai avut alte procese pe rolul celor trei instanţe: Judecătorie, Tribunal, Curtea de Apel Galaţi, iar pe numele său era emis, încă din 2009, un mandat internaţional de arestare pentru o pedeapsă de 3 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila şi definitivă prin Decizia nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, care a fost pus în executare odată cu reţinerea sa în această cauză. Convingerea instanţei este că nu s-au respectat în cauză principiile prevăzute şi garantate în art. 1 C. proc. pen. privind scopul şi regulile de bază în procesul penal, care prevăd că procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţională, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.

Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că fapta prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. nu există, şi în consecinţă, se va dispune achitarea celor trei inculpaţi în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen. Ar fi trebuit, în acest context, ca toate persoanele pe numele cărora s-au trimis bani sau care au ridicat bani, să fie considerate infractori în sensul că au constituit un grup infracţional.

2. În legătură cu fapta reţinută în sarcina soţilor S., ea fiind comisă în cursul anului 2002, instanţa reţine următoarele: minora V.A. la data de 20 ianuarie 2002 a devenit majoră. Aşa cum a declarat în instanţă martora, l-a cunoscut pe inculpat înainte de a împlini 18 ani, însă în luna martie şi-a scos paşaport şi a plecat la circa 2 zile. Ştia că merge în Spania pentru a câştiga bani din practicarea prostituţiei. Cum este şi normal, după 10 ani nu-şi mai aminteşte amănunte legate de această faptă, însă precizează că s-a despărţit de inculpat după o perioadă, deoarece a aflat că are o altă relaţie, cu M.C. Când s-au cunoscut, cam cu circa o lună înainte de a împlini 18 ani, nu a avut o relaţie imediat cu acesta şi nici nu a fost întreţinută de inculpat. Când a locuit la domiciliul inculpatului, înainte de plecarea în Spania, soţia acestuia nu a ştiut ce relaţii existau între cei doi, deoarece inculpatul i-a spus că este o cunoştinţă. După despărţirea de inculpat, a continuat să practice prostituţia în Spania, pe cont propriu. A mai declarat că relaţia cu inculpatul a durat circa 10 - 12 luni, că nu-şi mai aminteşte câţi bani i-a dat inculpatului, însă a precizat că îşi păstra şi ea bani pentru nevoile sale.

În aceste condiţii, Tribunalul apreciază că în speţă, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism faţă de un minor în modalitatea prevăzută de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. pentru S.I. şi art. 329 alin. (1) şi (3) pentru S.V.P., urmând ca în baza art. 334 C. proc. pen. să se dispună schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. şi respectiv în complicitate la infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen. (pentru S.V.P.) întrucât l-a ajutat pe inculpat, prin tăcerea sa, la comiterea acestei infracţiuni. D.I.I.C.O.T., prin reprezentantul său, a căutat, la cererea instanţei, să arate că de fapt, infracţiunea s-ar fi comis începând cu anul 2001. Este inexact, întrucât rezultă că nu s-a avut în vedere data naşterii martorei V.A. Ar mai fi de precizat şi faptul că D.I.I.C.O.T. s-a înfiinţat prin Legea nr. 508 din 17 noiembrie 2004, iar această infracţiune s-a comis în anul 2002, când competenţa aparţinea altui parchet la acea dată. Deşi conform art. 342 C. proc. pen., instanţa a cerut reprezentantului D.I.I.C.O.T. în instanţă ca să depună concluzii scrise cu privire la problemele importante care se referă la această cauză complexă, nu s-a conformat solicitărilor, iar în timpul dezbaterilor s-a eschivat ca să răspundă la această problemă, referindu-se la cu totul altă situaţie.

Instanţa apreciază, dat fiind intervalul mare de timp scurs, că în modalitatea în care a fost reţinută comiterea acestei infracţiuni, Codul penal anterior, în vigoare la 1 ianuarie 2002, prevedea o pedeapsă de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Această faptă s-a adus la cunoştinţă inculpatului S.I. la 23 februarie 2012, iar la cunoştinţa S.V.P. la 5 aprilie 2012. Fapta s-a prescris la sfârşitul anului 2010, întrucât potrivit art. 122 lit. c) C. proc. pen., a intervenit prescripţia de 8 ani.

Pentru aceste considerente, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., în referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva celor doi inculpaţi, întrucât a intervenit prescripţia.

Fiind întrebaţi, conform art. 13 C. proc. pen., cei doi inculpaţi au declarat că nu doresc continuarea procesului penal, instanţa urmând ca să ia act de solicitarea acestora.

3. În legătură cu partea vătămată D.A., în faza de urmărire penală s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 euro daune morale. Deşi legal citată, cu toate demersurile făcute de către instanţă, nu a putut fi audiată efectiv, deoarece este plecată din ţară, iar în aceste condiţii s-au aplicat prevederile art. 327 alin. (3) C. proc. pen.: s-a dat citire depoziţiei, urmând a se ţine cont de aceasta în măsura în care se coroborează cu alte probe. Astfel, apreciază că în perioada iunie 2007 - decembrie 2009 a câştigat în total 250.000 euro, bani pe care i-a dat inculpatului. A mai precizat că a practicat prostituţia în folosul inculpatului, deoarece se înţeleseseră iniţial că îi va da jumătate din banii câştigaţi. Dându-şi seama că acesta nu se va ţine de cuvânt, a fugit de el şi s-a mutat la alt club unde nu avea succes. A mai arătat că inculpatul a ameninţat-o cu familia sa, însă în decembrie 2009 a plecat, rămânând în continuare în Spania. Suma de 250.000 euro este fabuloasă, nu se coroborează cu nici un act aflat la dosar şi este posibil ca partea vătămată să dorească să se răzbune pe inculpat, cu atât mai mult cu cât nu s-a prezentat nici la proces.

Instanţa apreciază totuşi că aceasta a fost de acord ca să se prostitueze în folosul inculpatului, iar din banii obţinuţi îşi păstra şi ea sume importante, iar când a fugit avea asupra sa 1.500 euro. Făcând o medie a câştigurilor realizate şi de către celelalte martore, instanţa apreciază că partea vătămată i-a dat inculpatului circa 20.000 euro. Deşi în declaraţia dată la dosar urmărire penală precizează că în prezent locuieşte în Spania şi are o relaţie stabilă, iar familia sa nici nu cunoaşte că a practicat prostituţia, faţă de faptul că nu a indicat adresa, instanţa şi-a format convingerea că şi în prezent practică prostituţia, iar parchetul, la audieri, nu i-a indicat adresa corectă (dacă o are).

3. În legătură cu martora C.A. - a fost audiată de către instanţă în condiţiile prevăzute de art. 86² C. proc. pen., aceasta a declarat că l-a cunoscut pe inculpat prin internet, nu ştia că este căsătorit şi a fost de acord ca să meargă cu acesta în Spania, într-o vacanţă. A mers totuşi la un club şi s-a prostituat, câştigând, după spusele sale, circa 800 euro. În final, a fugit de la club şi a terminat relaţia cu inculpatul. Anterior iniţierii acestei legături, a mai precizat că a mai fugit în Spania la sora sa, însă a refuzat categoric ca să precizeze ce anume a făcut acolo şi cu ce se ocupă sora sa. Din această declaraţie, instanţa nu poate să înţeleagă decât faptul că ambele surori se ocupau cu prostituţia şi poate că şi în prezent practică această meserie. Dacă nu ar fi avut vreo neînţelegere cu inculpatul în sensul ca să-i dea banii obţinuţi la club în fiecare noapte, nu ar fi dat această declaraţie, iar dacă ar fi fost ameninţată, ar fi reclamat imediat fapta organelor de urmărire penală, atât ea cât şi mama sa.

5. Martora H.G. are 32 ani, în prezent locuieşte în Galaţi şi este vânzător. Aşa cum a declarat la urmărirea penală, şi în instanţă a precizat că nu a convieţuit cu inculpatul, a practicat prostituţia nesilită de acesta şi niciodată nu i-a dat inculpatului vreo sumă de bani. Le-a cunoscut la club pe M.C. şi C.V. Din 2006 s-a despărţit de inculpat şi nu a mai avut nici o legătură cu acesta.

6. Martora C.V. (fostă V.) locuieşte în Galaţi, are 27 ani şi este casier. A declarat că l-a cunoscut pe inculpat în anul 2005 - 2006 şi a iniţiat o relaţie de concubinaj cu acesta. Deşi a practicat prostituţia în folosul inculpatului, arată că după o perioadă s-a întors în ţară pentru sărbătorile pascale, locuia împreună cu părinţii săi, nu a spus nimic acestora şi s-a întors în Spania unde, în perioada aprilie - iunie, a practicat din nou prostituţia şi a câştigat circa 10.000 euro şi în prima perioadă, februarie - aprilie 2006, a câştigat între 5 - 7000 euro. Banii îi dădea lui M.C., care îi procura şi toate cele necesare. Când a venit în ţară şi-a oprit 800 euro. Şi de această dată sumele sunt fabuloase, aşa încât, făcând o medie a acestora, rezultă că i-ar fi dat inculpatului, prin M.C., circa 1800 euro pe o perioadă de circa 5 - 6 luni (februarie - iulie). Dacă ar fi fost ameninţată de inculpat, cu certitudine că nu s-ar mai fi întors şi a doua oară în acelaşi loc şi ar fi anunţat părinţii, ar fi sesizat poliţia sau alte organe.

7. Martora P.F.G. a practicat prostituţia fiind ajutată de inculpat, meserie pe care o are şi în prezent. Nu se află în ţară şi nici nu a indicat locul unde poate fi citată, deşi a fost audiată la parchet. Concluzia instanţei este aceeaşi: a practicat şi practică prostituţia, fiind în relaţii bune cu inculpatul S.I. I-a trimis acestuia: 1634 dolari SUA. De asemenea, neavând unde să locuiască, deoarece până la vârsta de 18 ani şi-a avut domiciliul la un cămin de copii, fiind orfană, a fost victimă uşoară pentru inculpat. Mai face vorbire şi de alte sume de bani trimise în ţară şi ridicate de inculpata S.V.P., ca urmare a faptului că a ajutat-o cu bani, haine, întreţinere, la plecarea din ţară.

Din probele administrate şi analizate de instanţă, rezultă că inculpatul S.I. a comis o singură infracţiune în formă continuată de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în perioada anilor 2005 - 2006, acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale: racola prostituate care mergeau în străinătate şi practicau prostituţia în folosul său, fiind posibil ca să fie şi îndrăgostite de inculpat.

În consecinţă, în temeiul art. 334 C. proc. pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice din cele trei infracţiuni reţinute prin rechizitoriu în sarcina acestuia, respectiv: trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (martore C.V., fostă V., C.A. şi partea vătămată D.A.), fapte comise în perioada anilor 2005 - 2009; proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapte comise în perioada anilor 2006 - 2007 (martora H.G. şi partea vătămată D.A.) şi proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., faptă comisă în toamna anului 2011, martora P.F.G., într-o singură infracţiune de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aşa cum a fost reţinută mai sus. Toate aceste martore au plecat de bunăvoie din ţară, ştiind unde merg şi ce urmau să facă pentru a-şi asigura un trai lipsit de griji. Au crezut însă că vor obţine sume importante de bani din prostituţie şi că se vor îmbogăţi, însă unele au revenit în ţară, ducând un trai modest şi s-au căsătorit, iar altele au continuat cu acelaşi gen de meserie peste graniţele ţării.

Instanţa urmează să constate că vinovăţia inculpatului S.I. a fost dovedită cu privire la această infracţiune şi să-i aplice o pedeapsă privativă de libertate, cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cât şi o pedeapsă complementară, ţinând cont de dispoziţiile părţii generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate de legiuitor, de gradul de pericol, social al faptelor comise şi de persoana acestuia. Inculpatul S.I. se află în executarea unei pedepse de 3 ani şi 4 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, concurentă cu faptele deduse judecăţii în prezenta cauză şi în consecinţă:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare în pedepsele componente: două pedepse de câte 3 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 192/2002 cu art. 74 - 76 C. pen. şi înlătură sporul de o lună închisoare, şi pedeapsa de 3 ani închisoare ca urmare a revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 101/2007 a Judecătoriei Brăila.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi potrivit art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive cuprinsă între: 23 februarie 2012 - 11 iulie 2012.

Pentru inculpata M.C., cu motivarea arătată în cuprinsul sentinţei, rezultă cu certitudine că se face vinovată de complicitate la comiterea celor trei infracţiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) în referire la art. 329 alin. (1) C. pen., urmând a se dispune schimbarea încadrării juridice din cele trei infracţiuni, respectiv: trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., în infracţiunea precizată mai sus. De fapt, inculpata l-a ajutat pe inculpatul S.I. cu aceste martore, le caza la club, le procura hainele şi alimentele necesare şi de asemenea, şi ea se prostitua de bunăvoie în folosul inculpatului şi-i dădea banii acestuia. Nu se ştie suma exactă, numai prin estimare, însă dacă s-ar avea în vedere şi banii trimişi de aceasta, ar fi trebuit să apară ca martoră. Personal, inculpata nu a beneficiat de nici un ban de la inculpat sau celelalte persoane, aşa încât infracţiunile grave reţinute de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. nu au nici un suport legal şi în cauză. Când l-a cunoscut pe inculpat era studentă în anul II la o facultate din Galaţi, părinţii ei erau profesori, fratele poliţist şi a acceptat toate violenţele inculpatului şi să se prostitueze în folosul lui numai din dragoste.

Deci instanţa şi-a format convingerea că cele patru infracţiuni reţinute de parchet nu corespund cu probele dosarului şi conchide încă o dată că: grupare infracţională nu există, trafic de persoane şi proxenetism, doar în formă continuată a acesteia din urmă, cu reţinerea complicităţii.

La individualizarea judiciară a pedepsei pentru inculpata M.C., instanţa va avea în vedere criteriile enunţate mai sus, cât şi faptul că se află la prima confruntare cu legea penală şi a avut o poziţie sinceră pe tot parcursul procesului, prezentându-se la fiecare termen de judecată acordat.

Pentru aceste considerente, urmează să i se aplice inculpatei o pedeapsă orientată către minimul prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare, în temeiul art. 81 C. pen., se va dispune suspendarea condiţionată a acesteia pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., respectiv 4 ani. Potrivit art. 359 C. proc. pen., se va atrage atenţia acesteia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În baza art. 71 C. pen. se va aplica inculpatei şi pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale, iar potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. se va dispune suspendarea condiţionată a acesteia pe durata suspendării pedepsei principale şi cu consecinţele prevăzute de art. 359 C. proc. pen.

În baza art. 53 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 65 C. pen., art. 66 C. pen., i se va aplica inculpatei pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă determinată de timp, după executarea pedepsei principale.

Pentru inculpata S.V.P., pentru cea de-a treia infracţiune reţinută în sarcina sa, respectiv proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., faptă comisă în perioada 2005 - 2006, instanţa urmează să constate că de fapt, aşa cum s-a arătat şi în motivarea sentinţei, nu a făcut altceva decât să achieseze la infracţiunea comisă de soţul său, fiind de acord ca să primească bani de la diferite prostituate, pe care îi dădea inculpatului. Cel care a tras foloase în special era inculpatul S.I., care nu avea un loc de muncă. Apartamentul bun comun aşa cum rezultă din actele depuse, a fost dobândit în anul 2002, ratele fiind achitate de către inculpată, care a avut tot timpul serviciu. Este greu de înţeles cum inculpata a înţeles să suporte această căsătorie, având şi un copil împreună, care obţine rezultate bune la învăţătură.

În consecinţă, în temeiul art. 334 C. proc. pen. instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în complicitate la proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Urmează ca în favoarea inculpatei să se reţină largi circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen., respectiv: conduita bună înainte de săvârşirea infracţiunii, prezentarea sa la instanţă pe tot parcursul procesului şi comportarea sa sinceră.

În baza art. 71 C. pen. se va aplica inculpatei pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi accesorii pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen. şi potrivit art. 359 C. proc. pen. i se va atrage atenţia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Referitor la latura civilă a cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 14, 15, 346 C. proc. pen., se vor respinge ca nefondate pretenţiile civile formulate de partea vătămată D.A., de meserie prostituată, atât în trecut cât şi în prezent, cu motivarea arătată în cuprinsul sentinţei: din 2007 nu a reclamat această faptă şi nu rezultă prejudiciul moral suferit.

În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. se va dispune confiscarea de la inculpatul S.I. a sumelor de: 22.600 euro şi 1634 dolari şi va fi obligat la plata acestora către stat sau contravaloarea în RON la data executării sentinţei, şi de la inculpata S.V.P. a sumei de 4355 euro şi o va obliga la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor, la data punerii în executare a sentinţei.

Se va menţine măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparţinând inculpaţilor S.I. şi S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., înscris la cartea funciară nr. xxx a localităţii Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea din 7 martie 2012 a Biroului de Cadastru şi Publicitate imobiliară Brăila; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1200 franci elveţieni depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 şi asupra sumei de 7600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.

II. Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Brăila şi inculpaţii S.I. şi S.V.P., criticând-o ca nelegală şi netemeinică, pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.

Motivele de apel invocate de Parchet au vizat, în esenţă, următoarele aspecte de nelegalitate:

- în mod greşit prima instanţă a dispus achitarea celor trei inculpaţi pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen.;

- cu privire la infracţiunea de proxenetism a cărei victimă a fost minora V.A., în mod greşit prima instanţă a dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. şi a constatat că răspunderea penală este prescrisă, reţinând, contrar probelor administrate în cauză, că inculpaţii S.I. şi S.V.P. au racolat-o şi au ajutat-o să practice prostituţia după ce împlinise vârsta de 18 ani; în opinia Parchetului, încadrarea juridică corectă a faptelor este cea prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatului S.I. şi cea prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în cazul inculpatei S.V.P., infracţiuni pentru care limita maximă a pedepsei este de 18 ani, astfel că termenul de prescripţie al răspunderii penale s-ar fi împlinit abia în anul 2021;

- în mod nelegal prima instanţă a dispus, privitor la inculpaţii S.I. şi M.C., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunile de proxenetism, pentru care au fost trimişi în judecată, într-o singură infracţiune de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatului S.I. şi de complicitate la această infracţiune, în cazul inculpatei M.C.;

- în mod nelegal prima instanţă a dispus, în cazul inculpatei S.V.P., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în complicitate la comiterea acestei infracţiuni;

- în mod nelegal prima instanţă a dispus confiscarea de la inculpaţi doar a unei părţi din sumele dobândite prin săvârşirea infracţiunilor, sume care, în opinia Parchetului, totalizează 74818 dolari SUA, 54595 euro şi 1934 CHF;

- sumele la plata cărora au fost obligaţi cei trei inculpaţi, cu titlu de cheltuieli judiciare, care totalizează 15000 RON, nu acoperă cheltuielile efectuate, care numai în cursul urmăririi penale s-au ridicat la 20800 RON.

Inculpatul S.I. a invocat, prin motivele de apel, netemeinicia hotărârii primei instanţe sub aspectul individualizării pedepsei, susţinând că s-ar impune reducerea acesteia, ţinându-se seama de gradul concret de pericol social al faptelor şi de circumstanţele personale.

Inculpata S.V.P. prin apărătorul ales, a criticat ca nelegală dispoziţia primei instanţe, privind confiscarea sumei de 4350 euro, susţinând că ea nu a beneficiat de această sumă, ci a remis-o imediat după primire inculpatului S.I.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Brăila a fost statuat ca fondat, pentru următoarele considerente:

În mod nelegal prima instanţă a dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), referitor la art. 10 lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor S.I., M.C. şi S.V.P. pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen., reţinând că fapta nu există.

Această soluţie contravine întregului material probator administrat în cauză, din care rezultă în mod indubitabil că inculpaţii S.I., M.C. şi S.V.P. au avut o înţelegere, expresă sau tacită, de a coopera în vederea obţinerii unor importante sume de bani de pe urma practicii prostituţiei de către persoane recrutate, sprijinite şi, în unele cazuri, constrânse la această activitate.

Între membrii grupării a existat o repartizare a atribuţiilor, rolurile asumate şi îndeplinite de cei trei inculpaţi fiind următoarele:

Inculpatul S.I., coordonatorul grupării, este cel care s-a ocupat de racolarea, cazarea, transportarea şi determinarea victimelor să practice prostituţia.

Important de subliniat este faptul că inculpatul S.I. a procedat aproape în toate cazurile într-o modalitate identică, racolând viitoarele victime pe internet, prezentându-se ca o persoană cu o stare materială bună, care face deplasări frecvente în Spania, asigurându-le de bunele lui intenţii, făcându-le promisiuni de căsătorie şi propunându-le să-l însoţească în Spania, pentru a petrece împreună mini-vacanţe, pentru a se cunoaşte, scop în care, în unele cazuri, le-a pus la dispoziţie banii necesari deplasării.

La câteva zile după ce ajungeau în Spania, inculpatul S.I. le propunea victimelor să se prostitueze şi, în cazul în care acestea refuzau, recurgea la ameninţări la adresa lor sau a rudelor apropiate, aşa cum s-a întâmplat în cazul victimelor C. (fostă V.) V. şi C.A. - cu identitate protejată.

Inculpata M.C., care începând din anul 2004 a intrat într-o relaţie de concubinaj cu inculpatul S.I., s-a deplasat în cursul anului 2005 în Spania unde a practicat prostituţia, ocupându-se, totodată de primirea victimelor racolate de inculpatul S.I. în împrejurările mai sus arătate - victime pe care le înscria la clubul unde urmau să se prostitueze, le învăţa regulile, asigura supravegherea lor, colecta sumele de bani obţinute din practica prostituţiei şi le expedia în ţară.

Inculpata S.V.P., soţia inculpatului S.I., a asigurat primirea banilor obţinuţi din practicarea prostituţiei, direct sau prin persoane interpuse, şi investirea acestora, trăgând foloase, împreună cu soţul său, de pe urma activităţii infracţionale.

Prima instanţă, încercând să justifice inexistenţa grupului infracţional, a argumentat că relaţiile conjugale dintre inculpaţii S.V.P. şi S.I. s-au alterat după ce acesta din urmă a intrat într-o relaţie de concubinaj cu inculpata M.C., şi că inculpata S.V.P. nu s-a implicat în nici un fel în derularea activităţii infracţionale şi nu a profitat de sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei.

Sub acest aspect, trebuie observat că una din modalităţile alternative de săvârşire a infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., constă în tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană.

În cauza de faţă, în ceea ce o priveşte pe inculpata S.V.P., din probele administrate (sens în care Curtea are în vedere: înscrisurile privind primirea de către inculpată a unei importante sume de bani, înscrisurile privind achiziţionarea unor bunuri, declaraţiile martorilor P.G., A.G. şi N.S., precum şi declaraţiile inculpatei M.C.) rezultă nu numai că aceasta a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către tinerele racolate de inculpatul S.I. dar şi faptul că a avut cunoştinţă despre provenienţa banilor şi a avut o înţelegere cu ceilalţi inculpaţi cu privire la primirea şi gestionarea acestora.

Relevante în acest sens au fost chiar şi declaraţiile inculpatei S.V.P., din care rezultă că şi-a dat seama că banii primiţi străinătate proveneau din practicarea prostituţiei şi că a beneficiat, împreună cu soţul său, de aceşti bani, cumpărând marfă pentru societatea comercială al cărei administrator era, renovând apartamentul în care locuia împreună cu soţul său şi efectuând cheltuielile aferente traiului zilnic.

Totodată, din banii trimişi de inculpata M.C., inculpata S.V.P. a achitat ratele pentru autoturismul V. cumpărat pe numele inculpatului S.I., de care se foloseau împreună, a achitat ratele pentru un microbuz cumpărat "pe firma sa", precum şi ratele pentru apartamentul cumpărat de inculpata M.C., prin contractarea unui credit bancar.

Relevantă cu privire la colaborarea dintre cei trei inculpaţi în vederea investirii sumelor de bani obţinute din practicarea prostituţiei a fost şi împrejurarea că, la sugestia inculpatului S.I., inculpata S.V.P. a angajat-o în mod fictiv pe inculpata M.C. la firma sa şi i-a eliberat o adeverinţă de salariu, în vederea obţinerii creditului bancar pentru cumpărarea unui apartament. Tot în mod fictiv a fost angajat şi inculpatul S.I., contribuţiile la bugetul de stat aferente celor două salarii fiind plătite de inculpata S.V.P. din banii trimişi de inculpata M.C.

Prin urmare, argumentaţia primei instanţe, în sensul că inculpata S.V.P. "nu a făcut decât să achieseze la infracţiunea comisă de soţul său, fiind de acord să primească banii de la diferite prostituate, pe care îi dădea inculpatului", fără vreun folos personal, contravine situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză.

De altfel, această argumentaţie, prin care s-a susţinut lipsa de vinovăţie a inculpatei S.V.P. cu privire la infracţiunea de proxenetism, contrazice şi soluţia pronunţată, prin care prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatei participaţia, sub forma complicităţii, la această infracţiune.

Concluzionând, Curtea a reţinut că fapta celor trei inculpaţi, de a se asocia în vederea săvârşirii infracţiunii de proxenetism, constituind un grup care nu are toate caracteristicile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 39/2001, întruneşte, atât pe plan obiectiv, cât şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.

Cu privire la infracţiunea de proxenetism a cărei victimă a fost V.A., Curtea a constatat că în mod greşit prima instanţă a înlăturat din încadrarea juridică dispoziţiile privind săvârşirea infracţiunii faţă de un minor, a reţinând că fapta inculpaţilor S.I. şi S.V.P. constituie infracţiunile prevăzute de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. şi că, întrucât această faptă a fost comisă în anul 2002, a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Din declaraţiile date de martora V.A. atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, a rezultat că a fost racolată de inculpatul S.I. mai înainte de a împlini vârsta de 18 ani (vârstă pe care a împlinit-o la data de 20 ianuarie 2002) şi a fost convinsă să se mute la domiciliul lui, unde locuia şi inculpata S.V.P., urmând ca, după împlinirea vârstei majoratului, martora să plece împreună cu inculpatul în Spania, în vederea practicării prostituţiei.

Martora V.A. a mai relatat că, în perioada în care a locuit la S.I., soţia acestuia s-a purtat frumos cu ea, ştia că va pleca în Spania şi i-a dat sfaturi despre cum ar trebui să se comporte: "să fiu fată cuminte şi să ascult, că ne va fi bine la toţi".

În luna martie 2002, inculpatul S.I. a achitat, din banii puşi la dispoziţie de inculpata S.V.P., taxele aferente emiterii paşaportului turistic pentru martoră şi a plecat împreună cu aceasta în Spania, unde martora a practicat prostituţia în folosul celor doi inculpaţi până în anul 2006.

Din documentele de transfer monetar aflate la dosarul de urmărire penală a rezultat că în perioada 2 decembrie 2003 - 16 septembrie 2006 martora V.A. a efectuat către S.I. 21 de transferuri monetare, totalizând 10884 euro.

Prin declaraţiile date, inculpatul S.I. a confirmat faptul că a cunoscut-o pe martora V.A. mai înainte de a-şi scoate paşaportul (fapt care s-a întâmplat, aşa cum s-a arătat mai sus, la împlinirea vârstei de 18 ani) şi că, până au plecat împreună în Spania, martora a locuit la el în mod sporadic.

Din coroborarea probelor mai sus menţionate Curtea a reţinut că infracţiunea de proxenetism având ca victimă pe V.A. a fost săvârşită de inculpaţii S.I. şi S.V.P. în formă continuată, activitatea infracţională derulându-se, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada începând cu noiembrie - decembrie 2001 şi până în septembrie 2006, perioadă în care inculpaţii au săvârşit activităţi care constituie, fiecare în parte, elementul material al infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen.

Astfel, martora a fost racolată de inculpatul S.I. şi a fost găzduită de cei doi inculpaţi, a fost îndemnată şi îndrumată de aceştia în vederea practicării paşaportului, mai înainte de a fi împlinit 18 ani. După ce victima a devenit majoră, cei doi inculpaţi i-au înlesnit practicarea prostituţiei, achitându-i taxele aferente obţinerii prostituţiei şi punându-i la dispoziţie suma necesară deplasării în Spania, unde i-au înlesnit înscrierea la un club, în vederea practicării prostituţiei - activitate de pe urma căreia au tras foloase până în anul 2006.

Întrucât primele acte materiale ale infracţiunii (racolarea victimei, ajutorul acordat în vederea practicării prostituţiei) s-au consumat înainte ca aceasta să fi împlinit vârsta de 18 ani, fiind săvârşite faţă de un minor, ele au intrat sub incidenţa prevederilor art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 169/2002, intrată în vigoare la 18 aprilie 2002 - fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii de la 3 ani la 10 ani.

Actele materiale comise de cei doi inculpaţi după împlinirea de către martoră a vârstei majoratului, până la epuizarea activităţii infracţionale, intră sub incidenţa art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. în actuala reglementare (după modificarea adusă prin Legea nr. 169/2002) fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani, adică aceeaşi pedeapsă cu care era anterior sancţionată infracţiunea de proxenetism săvârşită faţă de un minor.

Prin urmare, în mod greşit cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată cu încadrarea juridică prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. în reglementarea actuală în cazul inculpatului S.I. şi de art. 329 alin. (1)şi 3 C. pen. în cazul inculpatei S.V.P.

În sarcina celor doi inculpaţi nu a putut fi reţinută forma agravată a infracţiunii, prevăzută de art. 329 alin. (3) C. pen., în actuala reglementare (pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de la 5 la 18 ani), deoarece, aşa cum s-a arătat mai sus, faptele săvârşite de inculpaţi în perioada în care partea vătămată era minoră se circumscriu vechii reglementări a prevederilor art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., care trebuie aplicate ca lege penală mai favorabilă, conform prevederilor art. 13 C. pen.

Pentru considerentele mai sus arătate a fost nelegală şi hotărârea primei instanţe, care a înlăturat din încadrarea juridică a faptelor comise de cei doi inculpaţi forma agravată referitoare la săvârşirea faptei de proxenetism faţă de o victimă minoră.

Prin urmare, făcând aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen., Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice pentru fapta de proxenetism privind pe martora V.A., din infracţiunile reţinute prin actul de inculpare, în infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Întrucât, astfel cum s-a arătat mai sus, activitatea infracţională a inculpaţilor s-a epuizat în anul 2006, şi nu în anul 2002, cum greşit a considerat prima instanţă, nu s-a pus problema prescripţiei răspunderii penale.

Prima instanţă a dispus schimbarea încadrării juridice, în ce-i priveşte pe inculpaţii S.I. şi M.C., reţinând că toate faptele inculpatului S.I., sunt în realitate, acte materiale ale unei singure infracţiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar faptele inculpatei M.C. constituie complicitate la această infracţiune.

Acest punct de vedere al primei instanţe contravine situaţiei de fapt, care rezultă din întregul material probator.

Astfel, în ce priveşte infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii S.I. şi M.C., Curtea a constatat că în mod greşit prima instanţă a dispus achitarea încadrării juridice, reţinând că a fost vorba de acte materiale ale unei infracţiuni de proxenetism, în formă continuată.

În cazul martorelor C. (fostă V.) V. şi C.A. (audiată sub identitate protejată), probele administrate în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, au confirmat situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu, în sensul că acestea au fost recrutate prin înşelăciune - inculpatul prezentându-se drept "A. din Galaţi", dând de înţeles că are o stare materială foarte bună, făcându-le promisiuni de căsătorie şi invitându-le să petreacă împreună cu el o vacanţă în Spania. La câteva zile după ce au ajuns în Spania, cele două martore au fost constrânse psihic (prin ameninţare cu fapte grave de violenţă la adresa lor sau a rudelor apropiate), şi fizic (prin lovire), să se prostitueze.

În cazul martorei C. (V.) V., actele de constrângere au fost săvârşite şi de inculpata M.C., care, după ce a înscris-o pe martoră la clubul în care urma să practice prostituţia, i-a luat în fiecare dimineaţă banii obţinuţi şi, în cazul în care martora se opunea, îl anunţa pe inculpatul S.I., care o contacta telefonic şi o ameninţa că îi va ucide mama.

În ce priveşte martora D.A., a reţinut că, deşi iniţial a fost de acord să practice prostituţia sub supravegherea şi în folosul inculpaţilor, după trecerea unei perioade de timp a dorit să înceteze această activitate.

În aceste condiţii, inculpatul S.I. o ameninţa că o va ţine închisă în casă, că o va bate sau, că va exercita grave acte de violenţă asupra membrilor familiei sale, iar atunci când a fost nemulţumit de banii câştigaţi, a bătut-o, aspect care este confirmat prin declaraţiile martorei C.A.

În cazul martorei D.A., la fel, ca în cazul martorei C. (V.) V. acţiunile inculpatului S.I. au fost strânsă corelare cu activităţile inculpatei M.C., care a înscris-o la clubul la care urma să se prostitueze, a supravegheat-o în permanenţă, a ţinut evidenţa clienţilor şi banilor câştigaţi şi s-a ocupat de transferurile acestora către ceilalţi membri ai grupului, fapt confirmat de inculpată.

În condiţiile în care inculpatul S.I. nu a exercitat în permanenţă controlul şi supravegherea victimelor ci, conform înţelegerii intervenite în cadrul grupării infracţionale, a încredinţat aceste activităţi inculpatei M.C. - acţiunile acesteia din urmă, prin care a fost pusă în aplicare rezoluţia infracţională a inculpaţilor - nu sunt simple acte de complicitate aşa cum în mod greşit a considerat prima instanţă, ci reprezintă acte de coautorat la infracţiunea de trafic de persoane, în cazul martorelor D.A. şi C.V., şi respectiv de coautorat la infracţiunea de proxenetism, în cazul martorelor D.A. (referitor la prima perioadă, când a fost de acord să se prostitueze) şi H.G.

În ce o priveşte pe martora P.F.G., din probele administrate a rezultat că aceasta l-a cunoscut pe inculpatul S.I. în cursul lunii octombrie 2011, inculpatul oferindu-se să o ajute să se deplaseze în Elveţia, pentru a practica prostituţia.

În acest sens, inculpatul S.I. a luat legătura cu inculpata M.C. (care se afla deja în Elveţia, unde se prostitua, la un club), cerându-i să asigure primirea şi înscrierea martorei P.F.G. la clubul în care urma să practice prostituţia.

Cu sprijinul celor doi inculpaţi, martora P.F.G. s-a prostituat în Elveţia în perioada 15 noiembrie 2011 - 13 februarie 2012, dată la care s-a întors în ţară.

După revenirea în ţară, martora a fost găzduită de inculpatul S.I. până la data de 23 februarie 2012, cei doi întreţinându-se din banii câştigaţi de martoră prin practicarea prostituţiei.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea a reţinut că şi în cazul martorei P.F.G. cei doi inculpaţi sunt coautori ai infracţiunii de proxenetism, prevăzute de art. 329 alin. (1) C. pen., săvârşită prin modalitatea "înlesnirii" practicării prostituţiei, În ce o priveşte pe inculpata M.C. şi prin modalităţile "înlesnirii" şi a "tragerii de foloase" de pe urma practicării prostituţiei, în ce-l priveşte pe inculpatul S.I.

Prin urmare, şi în cazul activităţii infracţionale privind pe martora P.F.G., în mod greşit prima instanţă a considerat că faptele inculpatei M.C. constituie acte de complicitate şi nu de coautorat, la infracţiunea de proxenetism săvârşită de inculpatul S.I.

Totodată, în mod greşit prima instanţă a considerat că fapta de proxenetism privind pe martora P.F.G. constituie un act material al întregii activităţi infracţionale comise de cei doi inculpaţi.

Având în vedere perioada de peste 2 ani care s-a scurs după activitatea infracţională anterioară, care s-a epuizat în anul 2009, modalitatea şi împrejurările diferite în care a fost săvârşită ultima faptă (descrisă mai sus), Curtea consideră că nu este vorba de un act material al infracţiunii de proxenetism în formă continuată, săvârşită anterior, ci de o infracţiune distinctă de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.

Privitor la inculpata S.V.P., în mod greşit prima instanţă a considerat că fapta acesteia - constând în aceea că, în baza unei înţelegeri (exprese sau tacite) cu inculpaţii S.I. şi M.C., a primit, a investit şi a folosit, atât în folosul celorlalţi inculpaţi, cât şi în interes propriu, sumele de bani obţinute prin practicarea prostituţiei de către martorele D.A., H.G., C.V. şi C.A., constituie complicitate la infracţiunea de proxenetism. În realitate, faptele inculpatei S.V.P., astfel cum au fost pe larg, prezentate la punct 1 al prezentei decizii, constituie acte de coautorat la infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., săvârşită prin modalitatea "tragerii de foloase" de pe urma practicării prostituţiei de către cele patru martore.

Recapitulând, Curtea a reţinut că încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptelor săvârşite de cei trei inculpaţi este corectă, cu excepţia faptei de proxenetism comisă de inculpaţii S.I. şi S.V.P. privind pe martora V.A. - faptă privitor la care, sub aspectul încadrării juridice, s-a făcut referire la pct. 2 al prezentei decizii.

În cazul inculpatului S.I., situaţia antecedentelor penale a fost în mod greşit soluţionată.

Sub acest aspect, din fişa de cazier a inculpatului se reţine că, prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007, definitivă prin Decizia penală nr. 66 din 19 februarie 2007 a Tribunalului Brăila, inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pe termenul de încercare de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. (2) şi 4 C. pen.

În termenul de încercare, inculpatul a săvârşit două infracţiuni prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G nr. 195/2002, pentru care a fost condamnat la două pedepse de câte 3 luni închisoare, prin Sentinţa penală nr. 2032 din 16 februarie 2008 a Judecătoriei Brăila, pedepse care au fost contopite în pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare.

Conform art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 101/2007 a Judecătoriei Brăila, inculpatul urmând să execute în total 3 ani şi 4 luni închisoare.

Analizând raportul existent între infracţiunile mai sus menţionate şi cele deduse judecăţii în prezenta cauză, Curtea a constatat că infracţiunea de proxenetism privind pe V.A., săvârşită în perioada 2002 - 2006, dedusă judecăţii în prezenta cauză, este concurentă cu infracţiunea pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării, prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, iar celelalte infracţiuni deduse judecăţii în prezenta cauză au fost săvârşite în termenul de încercare stabilit prin sentinţa penală mai sus menţionată (în raport cu momentul epuizării activităţilor infracţionale).

Prin urmare, în mod greşit prima instanţă a reţinut că toate infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu cele aflate în antecedenţa penală a inculpatului.

Ţinând cont de raportul real existent între infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză şi cele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior, Curtea a reţinut că, pentru corecta soluţionare a antecedentelor penale, trebuie aplicate regulile stabilite prin Decizia nr. 42/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, în sensul că, după aplicarea pedepselor pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză şi repunerea în individualitatea lor a pedepselor aplicate anterior, trebuie procedat după cum urmează:

- anularea, conform art. 85 C. pen., a suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila;

- contopirea pedepsei de 3 ani închisoare, mai sus menţionată, cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză pentru infracţiunea de proxenetism comisă în perioada 2002 - 2006 (privind pe V.A.), în baza art. 83 referitor la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen.;

- contopirea, în baza art. 36 alin. (1), referitor la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., a celorlalte pedepse aplicate în prezenta cauză, cu cele două pedepse de către 3 luni închisoare, aplicate pentru infracţiuni concurente, prin Sentinţa penală nr. 2032 din 16 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila;

- contopirea, în baza prevederilor art. 40 C. pen., a pedepselor rezultante stabilite conform regulilor mai sus menţionate, stabilindu-se astfel pedeapsa rezultantă pe care inculpatul urmează să o execute.

Dispoziţiile art. 40 C. pen., privind pluralitatea intermediară de infracţiuni, au fost aplicabile, deoarece infracţiunea de vătămare corporală din culpă, pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, nu atrage starea de recidivă, intrând sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (1) lit. a¹) C. pen.

6. Hotărârea primei instanţe a fost nelegală în ceea ce priveşte cuantumul sumelor confiscate de la inculpaţii S.I. şi S.V.P., ca fiind dobândite prin săvârşirea infracţiunilor.

Sub acest aspect, Curtea a reţinut că, din înscrisurile care fac dovada transferurilor monetare a rezultat că inculpaţii S.I. şi S.V.P., au primit în total personal sau prin persoane interpuse sumele de 60.576,5 dolari SUA, 5.4593 euro şi 1934 CHF.

Privitor la aceste sume, există dovada certă că au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi respectiv de proxenetism, astfel că ele trebuiau confiscate de la cei doi inculpaţi, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2011 şi art. 394 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen.

Întrucât confiscarea specială este o măsură de siguranţă cu caracter personal, iar din probele administrate în cauză rezultă, aşa cum s-a arătat la pct. 1 al prezentei decizii, că inculpaţii S.I. şi S.V.P. au beneficiat împreună de aceşti bani, făcând investiţii, precum şi cheltuieli pentru traiul zilnic, Curtea va dispune confiscarea de la fiecare dintre inculpaţi a câte jumătate din sumele mai sus arătate.

Deşi în actul de inculpare s-a făcut referire la sume mult mai mari de bani, nu se poate dispune confiscarea acestora, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada certă a faptului că inculpaţii ar fi beneficiat de respectivele sume.

Prima instanţă a dispus obligarea inculpatului S.I. la plata sumei de 10.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, precum şi obligarea inculpaţilor M.C. şi S.V.P. la plata sumelor de câte 2.500 RON fiecare, cu acelaşi titlu, fără a observa că aceste sume nu acoperă nici măcar cheltuielile judiciare în sumă totală de 20.800 RON, efectuate în cursul urmăririi penale. Procedând în acest mod, prima instanţă a nesocotit prevederile art. 191, ref. la art. 189 C. proc. pen., potrivit cărora, în caz de condamnare, inculpatul trebuie obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza judecăţii. Prin urmare, se impune majorarea sumelor la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Reţinând că aşa cum s-a arătat la pct. 6 al considerentelor prezentei decizii, sumele de bani care trebuie confiscate de la cei doi inculpaţi sunt mai mari decât cele avute în vedere de prima instanţă, Curtea a constatat că singurul motiv de apel invocat de inculpata S.V.P. - care vizează nelegalitatea confiscării speciale - este nefondat.

Totodată, în condiţiile în care prima instanţă a dispus în mod greşit achitarea inculpatului S.I. pentru infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., precum şi încetarea procesului penal pentru infracţiunile de proxenetism privind pe martora V.A., iar privitor la celelalte fapte a dispus, în mod greşit, schimbarea încadrării juridice într-o infracţiune mai uşoară, apare ca neîntemeiat şi motivul de apel formulat de acest inculpat, cu privire la greşita individualizare a pedepselor.

Faţă de considerentele de mai sus, Curtea de Apel Galaţi, având în vedere dispoziţiile art. 379 pct. 2 lit. e) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brăila, şi a desfiinţat în parte Sentinţa penală nr. 117 din 11 iulie 2012 a Tribunalului Brăila, iar în rejudecare a dispus condamnarea celor trei inculpaţi pentru faptele deduse judecăţii.

În cazul inculpaţilor S.I. şi S.V.P., pentru considerentele arătate la pct. 2 al prezentei decizii, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei de proxenetism privind pe V.A., comisă în perioada 2002 - 2005, din infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi respectiv de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

La individualizarea pedepselor aplicate celor trei inculpaţi s-a ţinut cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind gradul de pericol social al infracţiunilor, de modalitatea şi împrejurările în care au fost săvârşite, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum şi de circumstanţele privind persoana fiecăruia dintre inculpaţi.

Astfel, în cazul inculpatului S.I., s-a ţinut seama de amploarea activităţii infracţionale, care s-a derulat într-o lungă perioadă de timp, de numărul mare al persoanelor de sex feminin pe care le-a racolat, le-a îndemnat şi în unele cazuri, le-a constrâns la practicarea prostituţiei, trăgând importante foloase din această activitate, de faptul că inculpatul a mai săvârşit şi alte infracţiuni, care nu atrag starea de recidivă, precum şi de faptul că acesta a avut, pe durata procesului penal, o atitudine în general nesinceră.

În raport cu aceste criterii de individualizare, Curtea de Apel Galaţi a aplicat inculpatului S.I. câte o pedeapsă cu închisoare pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii.

În cazul infracţiunilor de trafic de persoane şi de proxenetism, pentru care legea prevede obligativitatea aplicării pedepsei complementare, va interzice inculpatului executarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durate ce vor fi individualizate în raport cu gravitatea fiecăreia dintre infracţiuni.

După aplicarea pedepselor pentru fiecare dintre infracţiuni, s-a procedat la rezolvarea situaţiei antecedentelor penale ale inculpatului S.I., conform regulilor arătate la pct. 5 al prezentei decizii, urmând a se stabili o pedeapsă rezultantă, cu executare efectivă, în regim privativ de libertate.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului S.I. nu au dispărut şi impun în continuare privarea de libertate a acestuia, s-a dispusa, în temeiul art. 383 alin. (1¹), ref. la art. 350 C. proc. pen., menţinerea acestei măsuri.

În cazul inculpatei M.C. la individualizarea pedepsei s-a ţinut cont de modalitatea şi de împrejurările în care a săvârşit infracţiunile - la îndemnul şi sub coordonarea inculpatului S.I. - de amploarea mai redusă a activităţii infracţionale, comparativ cu primul inculpat, de faptul că nu are antecedente penale, precum şi de faptul că a avut, pe întreaga durată a procesului penal o atitudine în general sinceră şi cooperantă.

În opinia Curţii de Apel Galaţi, această conduită procesuală sinceră şi cooperantă a inculpatei M.C. a fost reţinută drept circumstanţă atenuantă, conform prevederilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., şi justifică reducerea pedepselor sub limita minimă specială prevăzută de lege.

În cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), s-a aplicat inculpatei M.C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Totodată, Curtea de Apel Galaţi a considerat că unele aspecte referitoare la persoana inculpatei M.C. (tinereţea, lipsa antecedentelor penale, asumarea vinovăţiei) sunt de natură să conducă la convingerea că scopul pedepsei rezultante, ce-i va fi aplicată, poate fi atins şi prin suspendarea sub supraveghere a executării în condiţiile prevăzute de art. 86¹ C. pen.

Şi în cazul inculpatei S.V.P., care nu are antecedente penale, are în întreţinere un copil minor (rezultat din căsătoria cu inculpatul S.I.), a avut o contribuţie mai redusă (comparativ cu ceilalţi doi inculpaţi) la derularea activităţii infracţionale şi pe parcursul procesului penal s-a prezentat în faţa organelor judiciare şi a avut o atitudine relativ sinceră, Curtea de Apel Galaţi a apreciat că se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., circumstanţe care au fost reţinute şi de către prima instanţă, fără a face obiectul criticilor formulate prin motivele de apel ale Parchetului.

Totodată, având în vedere aspectele pozitive referitoare la persoana inculpatei S.V.P. (mai sus menţionate), Curtea de Apel Galaţi şi-a format convingerea că scopul pedepsei rezultante aplicate acesteia poate fi atins şi prin suspendarea condiţionată a executării, conform prevederilor art. 81 C. pen.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a reţinut că partea vătămată D.A. s-a constituit, în cursul urmăririi penale, parte civilă cu suma de 50.000 euro, cu titlu de daune morale, fără însă a indica în ce constă prejudiciul moral suferit şi fără a se prezenta în instanţă pentru a-şi susţine pretenţiile.

Având în vedere că iniţial, într-o perioadă relativ lungă de timp, această parte vătămată s-a prostituat în mod voluntar, cu ajutorul şi în folosul inculpatului S.I., Curtea de Apel Galaţi fără a nega că exercitarea de către inculpat, la un moment dat, a unor forme de constrângere, pentru a o determina să continue activitatea ilicită şi imorală avută anterior, i-a cauzat părţii vătămate un prejudiciu moral, a considerat că acest prejudiciu este reparat prin condamnarea inculpatului, fără a justifica acordarea unor daune morale.

Prin urmare, a fost respinsă ca nefondată, acţiunea civilă exercitată de partea vătămată D.A.

Aşa cum s-a arătat la pct. 6 din considerentele acestei decizii, s-a dispus în baza prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen. dispune confiscarea de la fiecare dintre inculpaţii S.I. şi S.V.P. a sumelor de câte 30.289,25 dolari SUA, de câte 27.297,05 euro şi de câte 967 CHF (total 60.578,5 dolari SUA, 54.595 euro şi 1937 CHF), dobândite prin săvârşirea infracţiunilor, sau a echivalentului în RON a acestor sume, la data punerii în executare a hotărârii.

Conform prevederilor art. 343 alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparţinând inculpaţilor S.I. şi S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., Jud. Brăila, înscris în cartea funciară nr. qqq al localităţii Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea din 07 martie 2012; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1.200 CHF depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 şi asupra sumei de 7.600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 298/A din 20 decembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila.

S-a desfiinţat Sentinţa penală nr. 117 din 11 iulie 2012 a Tribunalului Brăila şi în rejudecare:

1. A condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.;

A condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (victime C.V., C.A. şi D.A.);

În baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de proxenetism săvârşită de inculpatul S.I. (faptă comisă în perioada 2002 - 2005, privind pe V.A.) din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi, în această încadrare juridică, îl condamnă pe inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6(şase) luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

A condamnat pe acelaşi inculpat la:

- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. (privind pe P.F.G.).

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare stabilită prin Sentinţa penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, în pedepsele componente, respectiv:

- două pedepse de câte 3 (trei) luni închisoare, aplicate pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. 192/2002, cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.;

- pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării, aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 184 alin. (2), 4 C. pen., prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 66 din 19 februarie 2007 a Tribunalului Brăila.

A constatat că infracţiunea de proxenetism privind pe V.A. săvârşită în perioada 2002 - 2005, dedusă judecăţii în prezenta cauză este concurentă cu infracţiunea pentru care inculpatul S.I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării, prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, iar celelalte infracţiuni deduse judecăţii în prezenta cauză au fost săvârşite în termenul de încercare stabilit prin sentinţa penală mai sus menţionată (în raport cu momentul epuizării activităţilor infracţionale).

În baza disp. art. 85 alin. (1) C. pen., a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila.

Conform art. 85 în ref. la art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 101 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Brăila, cu pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în prezenta cauză pentru infracţiunea de proxenetism comisă în perioada 2002 - 2005 (privind pe V.A.) şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare, sporită la 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit cele două pedepse de către 3 (trei) luni închisoare, aplicate prin Sentinţa penală nr. 2032 din 16 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila cu următoarele pedepse aplicate în prezenta cauză:

- pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.;

- pedeapsa de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (victime C.V., C.A. şi D.A.);

- pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind pe H.G. şi D.A.);

- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. (privind pe P.F.G.).

A dispus ca inculpatul S.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani şi (şase) luni închisoare sporită la 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 40 C. pen., a dispus contopirea pedepselor rezultante mai sus menţionate: pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, respectiv pedeapsa de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, urmând ca inculpatul S.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare, sporită la 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului S.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului S.I., iar în baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 23 februarie 2012 şi până la zi - 20 decembrie 2012.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 2270 din 03 noiembrie 2009, emis în baza Sentinţei penale nr. 2003 din 16 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila şi dispune emiterea unui nou mandat, în baza prezentei decizii.

2. A condamnat pe inculpata M.C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.;

A condamnat pe aceeaşi inculpată la:

- pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. (părţi vătămate C.V. şi D.A.);

- pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. (faptă privind pe D.A. şi H.G.);

- pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. (faptă privind pe P.F.G.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) lit. c) C. pen. a dispus ca inculpata M.C. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, sporită la 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 86¹ şi art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii aplicate inculpatei M.C., pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani stabilit în baza art. 86² C. pen.

Conform art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

A atras atenţia inculpatei M.C. cu privire la dispoziţiile art. 86⁴ C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

3. A condamnat pe inculpata S.V.P. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de proxenetism săvârşită de inculpata S.V.P. (faptă comisă în perioada 2002 - 2005, privind pe V.A.) din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi, în această încadrare juridică, cu reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., o condamnă pe inculpată la pedeapsa de 1(un) an şi 8(opt) luni închisoare.

A condamnat pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. (faptă privind pe D.A., H.G., C.V. şi C.A.).

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpata S.V.P. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an şi 8 (opt) luni închisoare, sporită la 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei S.V.P. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii aplicate inculpatei S.V.P. pe durata termenului de încercare de 4(patru) ani, stabilit în baza art. 82 C. pen.

A atras atenţia inculpatei S.V.P. cu privire la disp. art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

A respins, ca nefondate, pretenţiile părţii civile D.A.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpaţii S.I. şi S.V.P. a sumelor de câte 30.289,25 dolari SUA, de câte 27.297,05 euro şi de câte 967 CHF (total 60.578,5 dolari SUA, 54.595 euro şi 1937 CHF), dobândite prin săvârşirea infracţiunilor, sau a echivalentului în RON a acestor sume, la data punerii în executare a hotărârii.

A menţinut măsura sechestrului asigurător asupra: imobilului aparţinând inculpaţilor S.I. şi S.V.P., situat în Brăila, Aleea P., jud. Brăila, înscris în cartea funciară nr. qqq al localităţii Brăila, având număr cadastral yyy, măsură înscrisă prin încheierea din 07 martie 2012; sumei de 200 euro consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012; sumei de 1.200 CHF depusă la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012 şi asupra sumei de 7.600 RON consemnată la C.B. cu recipisa din 24 februarie 2012.

În baza art. 189 - 191 C. proc. pen. a obligat pe inculpatul S.I. la plata sumei de 12.000 RON, iar pe inculpatele M.C. şi S.V.P. la plata sumelor de câte 5.000 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru faza urmăririi penale şi pentru judecata în fond.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii S.I. şi S.V.P. împotriva aceleiaşi sentinţe.

A obligat pe inculpaţii - apelanţi la plata sumelor de câte 350 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Suma totală de 450 RON reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnaţi din oficiu (din care: 200 RON pentru av. Z.E., 200 RON pentru av. D.D. şi 50 - onorariu parţial pentru av. D.G.) a fost avansată din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi.

III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpaţii S.I. şi S.V.P., criticând-o ca nelegală şi netemeinică prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹ punctele 5, 18 14 şi 172 C. proc. pen.

S-a susţinut că instanţa de fond a procedat la ascultarea unor martori, inclusiv a martorului sub acoperire, fără ca inculpatul, care se afla în stare de arest să fie prezent în instanţă, acesta neavând posibilitatea de a lua cunoştinţă de aspectele pe care acestea le-au relatat.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 5 C. proc. pen. s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanţa de fond, în vederea reaudierii martorilor care au fost ascultaţi în lipsa inculpatului.

În subsidiar, s-a solicitat menţinerea încadrării juridice dată faptelor de către instanţa de fond, cu consecinţa menţinerii dispoziţiei de achitare a inculpaţilor, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. şi a dispoziţiei prin care s-a constatat, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor S.I. pentru infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. şi S.V.P. pentru complicitate la infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen., cu menţiunea că potrivit art. 122 lit. c) C. pen., în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Într-un al doilea subsidiar, s-a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor şi reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor.

S-a mai susţinut că tehnica juridică de individualizare a pedepsei aplicată inculpatului S.I. de către instanţa de apel, este greşită, întrucât în mod eronat: s-a dispus contopirea unor pedepse, aplicarea art. 85 alin. (1) C. pen. şi a fost anulată suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi de asemenea, în mod greşit i-au fost aplicate inculpatului sporuri diferite de pedeapsă şi un spor la pedeapsa principală pe care urmează să o executate, solicitându-se înlăturarea sporului de pedeapsă, întrucât acesta a avut o atitudine sinceră.

Cu privire la latura civilă a cauzei s-a solicitat înlăturarea aplicării dispoziţiilor în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. faţă de inculpata S.V.P., prin care s-a dispus măsura confiscării sumei de 4355 euro şi a obligării ei la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor la data punerii în executare a sentinţei, întrucât în cauză s-a făcut dovada că aceşti bani proveneau din vânzarea unui autoturism şi nu au fost obţinuţi în mod ilicit.

Examinând actele şi lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică deja expuse şi de cazurile de casare indicate mai sus, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, are în vedere că recursurile de faţă declarate de inculpaţii S.I. şi S.V.P. se privesc ca nefondate şi urmează a fi respinse ca atare în baza dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

A.1. Cu referire la primul motiv de critică invocat prin recursul declarat de inculpatul S.I., prin care se tinde la trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în vederea reascultării în prezenţa sa a martorului cu identitate protejată C.A., Înalta Curte are în vedere nepertinenţa acestuia.

Aceasta, întrucât într-adevăr martora nominalizată, căreia în condiţiile art. 86¹ alin. (1) C. proc. pen., i-a fost atribuită o altă identitate sub care a apărut în faţa organului judiciar, întrucât procurorul prin ordonanţă a constatat existenţa unei stări de pericol pentru viaţa şi integritatea sa corporală, a fost ascultată, prin conformare la dispoziţiile art. 86² alin. (1) C. proc. pen., la termenul de judecată, din 08 iulie 2012 în şedinţă publică, iar depoziţia acesteia a fost consemnată şi ataşată în condiţiile legii la dosarul cauzei.

Se conchide că, întrucât declaraţia martorei sus-indicate împreună cu CD-ul înregistrării acesteia, prin încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată s-a dispus a fi depuse la camera de mijloace de probă a instanţei de fond a Tribunalului Brăila şi în consecinţă, au fost respectate pe deplin dispoziţiile normative sus-citate, cererea recurentului S.I. este nefondată, deoarece în situaţia contrară s-ar tinde la ascultarea martorei deja indicată în prezenţa inculpatului, ceea ce ar determina deconspirarea sa.

A.2/B.1. Este nefondat motivul de critică comun din recursurile de faţă declarate de ambii inculpaţi nominalizaţi, prin care pretinzându-se incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. se tinde la menţinerea soluţiei instanţei de fond, în sensul menţinerii dispoziţiei de achitare a inculpaţilor, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

La cercetarea acestui motiv de critică se are în vedere cu titlu de premisă că potrivit art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau de condamnare.

Astfel cum s-a statuat şi prin Decizia în interesul Legii nr. 8 din 9 februarie 2009, incidenţa dispoziţiilor art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. presupune o evidentă stabilire eronată a faptelor în existenţa sau inexistenţa lor, în natura lor ori în împrejurările în care au fost comise, fie prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea conţinutului acestora, cu condiţia să fi influenţat soluţia adoptată. Aşadar, prin eroare de fapt se înţelege o greşită examinare a probelor administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită probă, când în realitate aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit act, un anumit raport de expertiză ar demonstra existenţa unei împrejurări, când în realitate din acest mijloc de probă reiese contrariul. Eroarea gravă de fapt presupune reţinerea unei împrejurări esenţiale fără ca probele administrate să o susţină sau o nereţinere a unei astfel de împrejurări esenţiale, deşi probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării grave a probelor.

Pornind de la aceste explicaţii metateoretice, din considerentele Deciziei în interesul Legii nr. 8 din 9 februarie 2009, dezvoltate anterior şi de doctrină, Înalta Curte constată că nu există contradicţie evidentă între cele reţinute prin hotărârea recurată şi conţinutul probele administrate, starea de fapt reţinută nefiind consecinţa unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei analize coroborate a acestora.

Aşa fiind, subsumat celor mai sus expuse, Înalta Curte are în vedere că instanţa de apel a Curţii de Apel Galaţi examinând coroborat probatoriul administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi la cercetarea judecătorească a instanţei de fond, a reţinut corect situaţia de fapt imputată în sarcina celor doi recurenţi inculpaţi nominalizaţi, reţinând în esenţă că inculpaţii S.I., M.C. şi S.V.P. au iniţiat şi constituit un grup infracţional, în cadrul căruia, - deşi nu a existat o structură determinată şi roluri prestabilite -, inculpatul recurent S.I. a racolat, îndemnat, înlesnit practicarea prostituţiei de către tinere din România - în unele cazuri, sau, prin ameninţare şi violenţă, - în altele, le-a exploatat prin obligare la practicarea prostituţiei, inculpata M.C. le-a asigurat înscrierea la cluburi de noapte, învăţarea programului şi a regulilor interne, supravegherea, colectarea banilor obţinuţi şi expedierea acestora către inculpaţii S.I. şi S.V.P., direct sau prin persoane interpuse, iar inculpata recurentă S.V.P. a primit-o, cazat-o şi îndemnat-o la practicarea prostituţiei pe martora V.A., a primit sumele de bani şi le-a investit într-un imobil sau autovehicule, trăgând foloase de pe urma practicării prostituţiei de către partea vătămată D.A. şi martorele V.A., C.V. (fostă V.), C.A., H.G., fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de iniţierea şi constituirea unui grup, care nu este un grup infracţional organizat în sensul dat de Legea nr. 39/2003, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.

Cu această proiecţie, Înalta Curte reţine că din probele administrate rezultă fără dubiu că partea vătămată D.A. a practicat prostituţia la îndemnul inculpatului recurent S.I., după ce l-a cunoscut pe acesta, nu şi înainte; martora C.V. (fostă V.) a fost transportată în Spania fiind înşelată că merge într-o vacanţă (mod de operare folosit şi în cazul martorei cu identitate protejată - C.A.). Acolo a fost determinată de inculpaţii S.I. şi M.C. să se prostitueze, fapt petrecut numai în favoarea inculpatului S.I.

După ce a reuşit să scape de sub influenţa acestui inculpat, martora sus-indicată nu a mai practicat prostituţia.

Martora V.A. nu a practicat prostituţia înainte de a-l cunoaşte pe inculpat, ci doar după acest moment, la îndemnul şi cu sprijinul acestuia. După despărţirea de inculpat a continuat să se prostitueze.

Martora H.G. nu s-a prostituat înainte de a-l cunoaşte pe inculpatul S.I. ci după acest moment, la îndemnul şi cu sprijinul lui; nu a rezultat din probe că ea ar fi continuat să se prostitueze şi după despărţirea de inculpatul S.I.

Martora P.F.G. a declarat că s-a prostituat cu sprijinul inculpatului în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, fără a rezulta că ar fi continuat această activitate, după acest moment.

Martora cu identitate protejată C.A. a fost racolată şi transportată în Spania prin înşelăciune, sub pretextul petrecerii unei vacanţe, ţară în care, împotriva voinţei ei, a fost determinată de către inculpat să se prostitueze şi a practicat această activitate numai în perioada în care s-a aflat sub influenţa inculpatului.

Astfel, rezultă că partea vătămată şi martorele nominalizate nu au practicat prostituţia la îndemnul, sub constrângerea sau prin înşelăciunea produsă de inculpat, iar după momentul în care au reuşit să scape de sub influenţa acestuia, nu s-au mai prostituat, cu excepţia martorei V.A.

Cu toate acestea, în hotărârea instanţei de fond s-a statuat că acestea erau prostituate înainte de a-l cunoaşte pe inculpatul recurent S.I. şi faptul că inculpaţii S.I. şi S.V.P. sunt căsătoriţi de 15 ani, însă relaţiile lor s-au deteriorat în timp, iar inculpata M.C. - care era studentă atunci când l-a cunoscut pe inculpatul S.I., a fost de acord să se prostitueze, precum şi aspectul că inculpatei recurente S.V.P. nu i-au profitat sumele primite prin transferuri monetare, întrucât le dădea inculpatului S.I. - soţul ei.

Or, în mod judicios instanţa de apel a stabilit că cei doi inculpaţi şi soţi au locuit împreună, au gospodărit împreună, până în toamna anului 2009 (când el s-a ascuns pentru a se sustrage executării unei pedepse cu închisoarea), iar analiza economică a rezultatelor societăţii comerciale administrată de către inculpata recurentă S.V.P. a avut pierderi considerabile, fără a obţine profit şi a asigura astfel cheltuielile necesare traiului obişnuit al acesteia şi al fiului său.

Mai mult decât atât, s-a demonstrat şi că în perioada de referinţă au fost achiziţionate un imobil (locuinţa soţilor S.) şi două autoturisme, aceste bunuri fiind folosite şi de inculpata S.V.P., în condiţiile în care inculpatul recurent S.I. nu a lucrat niciodată, iar societatea comercială a inculpatei S.V.P. producea doar pierderi.

Dintr-un alt punct de vedere, Înalta Curte are în vedere că doctrina de specialitate a indicat că "asocierea presupune o oarecare structură organică, o repartizare a atribuţiilor între membrii grupării, un program de activitate în care trebuie să intre săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni." (V. Dongoroz şi colectiv, Explicaţii teoretice ale Codului penal român, partea specială, vol. IV, p. 613).

Or, în speţă, grupul format din inculpaţii S.I., S.V.P. şi M.C. a avut un scop clar - obţinerea de venituri din infracţiuni (trafic de persoane, proxenetism), membrii săi având fiecare sarcini specifice.

Revenind la aspectele de natură teoretică ale asocierii se mai are în vedere că aceasta "se realizează prin acţiunea fiecăreia dintre persoanele care participă la această înjghebare colectivă, indiferent din ce ar consta în mod concret contribuţia fiecăruia" (V. Dongoroz şi colectiv, Explicaţii teoretice ale Codului penal român, partea specială, vol. IV, p. 615).

Tot astfel, sub aspectul laturii subiective asocierea inculpaţilor S.I., S.V.P. şi M.C. a fost realizată cu intenţie şi cu un scop anume, acela al obţinerii de venituri evident ilicite.

Aşadar, inculpatul recurent S.I. a acţionat cu intenţie directă, iar inculpata recurentă S.V.P., a acţionat cu aceeaşi intenţie, întrucât l-a ajutat pe inculpatul nominalizat, prin tăcerea sa, la comiterea acestei infracţiuni şi a achiesat la infracţiunea comisă de soţul său, fiind de acord ca să primească bani de la diferite prostituate, pe care îi dădea ulterior inculpatului prim indicat.

Este relevantă, sub aspectul "achiesării" la asociere chiar declaraţia inculpatei nominalizate S.V.P., dată în faţa procurorului, în prezenţa apărătorului în care arată că:

- "investiţiile în marfa pe care o vindeam erau din bani împrumutaţi de la prieteni, din vânzări. Este adevărat că mi-a dat şi S.I. bani ca să cumpăr marfă";

- "renovarea apartamentului şi toate cheltuielile aferente le-am suportat împreună. S.I. avea bani din ceea ce muncea în străinătate, ştiam eu ";

- "văzând că primeam mulţi bani din străinătate, mi-am dat seama că cele care mi-i trimiteau practicau prostituţia acolo, fiindcă sumele erau foarte mari, iar dintr-o muncă, chiar cinstită, dar fără contract de muncă, nu se putea câştiga atâţia bani".

- "Treptat, după plecarea lui în Spania, am aflat de relaţiile extraconjugale pe care le avea acesta. Dintre aceste fete o cunosc doar pe M.C. cu care ştiu că are o relaţie de mai mult timp".

- "Din zvon public am auzit că M.C. practica prostituţia dar nu m-a interesat".

- "În anul 2006 S.I. mi-a spus că vrea să îşi cumpere o maşină nouă. Nu mi-a cerut părerea cu privire la maşina pe care vroia să o cumpere. Nu ştiu dacă S.I. şi M.C. au hotărât împreună să cumpere această maşină.

Eu nu am discutat niciodată cu cei doi acest aspect. Ştiu că banii de avans au fost strânşi de I. în Spania, unde fusese plecat. Eu ştiu că i-a strâns muncind ca şofer.

Autoturismul marca V. a fost cumpărat pe numele lui S.I. Ulterior ratele lunare le plătea S.I., atunci când era în ţară şi eu când el era plecat. Ca să plătesc ratele, eu primeam bani de la M.C. în acest sens.

Autoturismul a fost cumpărat în leasing în perioada 2006 - 2009 şi în tot acest timp am plătit ratele în modalitatea descrisă. Când S.I. era acasă ne foloseam împreună de maşină. Eu nu aveam permis de conducere."

- "Revin şi menţionez că autoturismul marca V. l-am vândut în anul 2010 cu procură notarială dată de soţul meu.

La indicaţiile lui S.I. banii obţinuţi pe maşină au fost depuşi într-un depozit la C.B. pe numele mamei lui. Am vândut maşina cu suma de 10.000 de euro. "

- "În anul 2007 - 2008, nu îmi aduc aminte exact, la sugestia lui S.I. şi a lui M.C., am acceptat să îi fac lui M.C. un contract de muncă pentru că aceasta dorea să îşi facă un credit să îşi cumpere un apartament. Iniţial am angajat-o cu un salariu mai mic, iar ulterior, la solicitarea ei i-am modificat acest salariu la suma de 20 milioane lunar.

Pentru a obţine contractul de împrumut de la bancă, eu i-am făcut lui M.C. o adeverinţă de salariu şi în această perioadă m-am întâlnit cu ea.

Conform înţelegerii cu cei doi, M.C. trebuia să plătească lunar contribuţiile totale aferente salariului ei. Pentru acest lucru îmi trimitea bani din străinătate, înjur de 10 milioane RON lunar.

Tot din banii trimişi de ea plăteam şi contribuţiile aferente salariului lui S.I. care, şi el figura angajat la firmă.

Cât a durat contractul de muncă, M.C. a fost plecată din ţară. După ce i-am dat adeverinţa de salariu, M.C. şi-a făcut contractul de credit şi şi-a cumpărat apartamentul. "

- "în anul 2011 S.I. mi-a spus că ar fi bine să cumpărăm un microbuz în leasing, cu care să efectuăm transport persoane Brăila - Bucureşti - Dorali.

Eu nu am discutat nimic cu M.C. despre achiziţionarea acestui microbuz, doar cu S.I. Am acceptat să cumpărăm această maşină pe firma LI. "S.V.P." deschisă în anul 2010.

Eu şi S.I. ne-am ocupat de documentele achiziţionării maşinii. Avansul a fost plătit de S.I. Nu ştiu de unde avea aceşti bani şi nu m-a interesat. Ştiu că valoarea a fost de 10.000 de euro plătiţi în trei rate. Eu nu am contribuit la această sumă.

Ratele lunare urmau să fie plătite de mine cu banii trimişi de M.C. Rata era de 2.800 RON lunar. Am plătit 3 - 4 rate cu banii trimişi de M.C. pe numele unor cunoscuţi ai mei: M., zisă " M." - de trei ori.

Eu nu ştiu ce au vorbit soţul meu cu M.C. cu privire la acest microbuz, dar ea vroia să fie asociată la proprietatea şi folosinţa lui însă nu putea să apară în actele firmei mele.

Doresc să menţionez că din banii trimişi de M.C. plăteam ratele şi contribuţiile conform înţelegerii cu S.I. şi cu ea, iar restul, fie îi strângeam şi îi dădeam ei, fie îi trimiteam lui S.I. La indicaţiile lui, sume mici din banii trimişi de M.C. îi opream pentru cheltuielile mele şi ale copilului, de exemplu 300 RON.

Precizez că eu nu mă întâlneam cu ea personal, îi trimiteam banii prin cunoscuţi, precum P.G. "

Toate aceste acţiuni ale inculpatei S.V.P. au fost comise cu intenţie directă, urmărindu-se un scop anume, şi în baza unei înţelegeri a celor doi inculpaţi recurenţi.

Chiar dacă s-ar admite teza potrivit căreia inculpata recurentă S.V.P. nu cunoştea de unde proveneau banii, fiindcă nu "o interesa", aşa cum a declarat, trebuie subliniat şi faptul ca "intenţia poate fi şi indirectă, printre altele atunci când făptuitorul a avut o cunoaştere nesigură asupra scopului asocierii la care a aderat sau o sprijină" (V. Dongoroz şi colectiv, op.cit. p.618).

Existenţa înţelegerii între cei trei inculpaţi a fost confirmată şi de coinculpata M.C., care declara:

"S.V.P. cunoştea relaţia mea de concubinaj cu soţul ei - S.I., dar între mine şi ea nu au fost conflicte, ambele acceptând situaţia ".

"S.V.P. ştia cu ce ne ocupăm noi fetele şi S.I. dar ea nu se băga în treburile noastre şi accepta situaţia pentru că îi şi trimiteam foarte mulţi bani. Nu S.V.P. îmi plătea ratele la apartament ci eu trimeteam alţi bani, separat, fratelui meu.

Când am cumpărat microbuzul pentru maxi-taxi eu am discutat cu S.I., iar el a discutat cu soţia lui S.V.P., şi în felul acesta toţi trei am fost de comun acord să-l cumpărăm cu banii câştigaţi de mine însă pe firma P. iar eu să am o parte din afacerea aceasta".

Totodată, aceeaşi inculpată M.C. a confirmat şi susţinerile coinculpatei recurente S.V.P. referitoare la rolul de gestionar al sumelor de bani şi de persoană care făcea plăţile, deţinut de aceasta din urmă, declarând:

"Din banii pe care îi trimeteam lui S.V.P., ea plătea rata la autoturism şi restul cred că îi dădea lui S.I., acesta hotărând dacă ei dădea ceva şi ei de cheltuială".

"Precizez că S.V.P. ştia că eu aveam o relaţie cu soţul ei - S.I. şi că practic prostituţia în străinătate. Mai precizez că, o parte din banii pe care îi trimiteam şi ajungeau la ea mi-i păstra şi mi-i dădea când reveneam în ţară.

Din banii pe care îi trimiteam, ea plătea rata la un autovehicul marca V., cumpărat în leasing pe numele lui S.I. sau al soţiei lui - S.V.P. (nu ştiu exact), o parte erau pentru cheltuiala lui S.I. şi ce mai rămânea din ce trimiteam eu în ţară, P. mi-i păstra. Alteori, după ce trimiteam o sumă, spuneam eu cât anume să-mi se păstreze din ea, iar restul era destinată cheltuielilor".

În fine, inculpata recurentă M.C. a confirmat şi înţelegerea existentă cu inculpata S.V.P. pentru a o angaja fictiv în scopul achiziţionării unui apartament, printr-un credit bancar, ce urma să fie acoperit cu sume obţinute în mod ilegal:

"Relaţia mea cu "P." a fost una normală, aceasta acceptând să mă sprijine şi să îmi cumpăr un apartament în anul 2008, în sensul că am fost angajată la firma ei.

Pentru aceasta, S.V.P. m-a angajat fictiv la firma ei, pentru că eu, de fapt, lucram în Spania, angajarea fiindu-mi însă necesară pentru a obţine un credit de la bancă cu care să îmi cumpăr o locuinţă. Nu îmi mai amintesc exact, dar cred că am împrumutat circa 60.000 de franci elveţieni, aceasta fiind cea mai rentabilă valută la acea vreme pentru împrumuturi.

Eu am întocmit dosarul de împrumut şi nu îmi mai amintesc exact, dar cred că am avut şi adeverinţă de salariu de la firma lui S.V.P.

După ce am depus dosarul la B. - Filiala Galaţi şi creditul a fost aprobat, eu am plecat din ţară, aşa că am întocmit o procură prin care l-am împuternicit pe fratele meu - M.I.I., să mă reprezinte şi să se ocupe mai departe de semnarea creditului de la bancă şi a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului.

Când am rugat-o pe S.V.P. să mă ajute cu acea angajare, i-am spus că, după obţinerea creditului, eu voi plăti ratele, trimiţând bani din Spania, lucru pe care l-am şi făcut, expediindu-i lunar fratelui meu sumele necesare pentru plata ratelor".

De asemenea, inculpata sus-indicată M.C. a confirmat şi înţelegerea referitoare la expedierea banilor pe numele inculpaţilor recurenţi S.I. sau S.V.P. ori al altor persoane:

"Banii care erau pentru S.I. i-am trimis un timp pe numele lui sau pe numele "P.". După ce acesta a devenit urmărit general şi nu mai putea ridica bani, la indicaţiile lui, i-am trimis bani pe numele altor persoane care erau prieteni sau rude ".

(...)

"Banii pe care i-am trimis lui S.V.P. erau pentru S.I. La un moment dat i-am trimis ei pentru că aşa am vrut eu, majoritatea fiind pentru S.I., iar restul pentru ea şi copilul lor".

Se conchide prin coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate cu cele ale martorilor şi ale inculpaţilor, verificările formularelor de transfer monetar şi din convorbirile telefonice interceptate, că inculpaţii recurenţi S.I., S.V.P. şi M.C. au avut o înţelegere - expresă sau tacită - de a coopera în vederea obţinerii unor importante sume de bani din practicarea prostituţiei.

Pentru realizarea scopului urmărit, rolurile asumate şi îndeplinite de cei trei inculpaţi au fost:

- inculpatul recurent S.I. racola, caza, transporta, determina victimele să practice prostituţia şi avea un modus operandi aproape identic, abordând viitoarele victime prin internet (recomandându-se "A." din Galaţi), iar pentru unele dintre ele - cele în cazul cărora s-a reţinut infracţiunea de trafic de persoane (C.A. şi C.V. - fostă V.) înşelăciunea mergând mai departe, în sensul că le invita în vacanţă în Spania, pentru ca acolo acestea să fie obligate, prin presiune psihică ori fizică, să se prostitueze.

- inculpata M.C. primea victimele, le însoţea la cluburi, asigura supravegherea, învăţarea regulilor, colectarea sumelor de bani obţinute din prostituţie şi expedierea acestora;

- inculpata recurentă S.V.P. asigura primirea banilor obţinuţi din infracţiuni, direct sau prin persoane interpuse, păstrarea sumelor cuvenite inculpatei M.C., investirea lor în afacerea proprie (cumpărarea unui microbuz), trăgea foloase, împreună cu soţul său, de pe urma activităţii infracţionale.

Astfel, rezultă fără echivoc că, prima instanţă de control judiciar a statuat în mod legal şi temeinic că fapta recurenţilor inculpaţi sus-indicaţi, de a se asocia în vederea săvârşirii infracţiunii de proxenetism, constituind un grup care are toate caracteristicile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 39/2001, întruneşte, atât pe plan obiectiv, cât şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.

A.3/B.2. Concomitent este nepertinent următorul motiv comun de critică din recursurile ambilor inculpaţi deja indicaţi, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., prin care se tinde la menţinerea hotărârii instanţei de fond a Tribunalului Brăila sub aspectul dispoziţiei prin care s-a constatat, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor S.I. pentru infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. şi S.V.P. pentru complicitate la infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), cu referire la art. 329 alin. (1) C. pen., cu menţiunea că potrivit art. 122 lit. c) C. pen., în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Aceasta, întrucât în mod judicios în drept, instanţa de apel a Curţii de Apel Galaţi a stabilit cu referire la infracţiunea de proxenetism a cărei victimă a fost numita V.A., că în mod greşit prima instanţă a înlăturat din încadrarea juridică dispoziţiile privind săvârşirea infracţiunii faţă de un minor şi, reţinând că fapta inculpaţilor S.I. şi S.V.P. constituie infracţiunile prevăzute de art. 329 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. şi că, întrucât această faptă a fost comisă în anul 2002, a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Astfel, din declaraţiile date de sus-numita martoră V.A., atât în cursul urmăririi penale, cât şi la cercetarea judecătorească a instanţei de fond, rezultă fără echivoc că racolarea acesteia s-a petrecut cu circa o lună - o lună şi jumătate înainte de împlinirea vârstei majoratului - data de 20 noiembrie 2002, faptul că era minoră împiedicându-i pe inculpatul S.I. şi martora V.A. să obţină paşaportul acesteia şi determinându-i să aştepte majoratul.

Confuzia asupra anului racolării - în sensul că s-au reţinut anii 2001 - 2002 - a fost creată de intervalul mare de timp scurs de atunci şi de faptul că racolarea s-a produs - cel mai probabil, în luna decembrie 2001 (cu circa o lună înainte de 20 ianuarie 2002 - data majoratului - lucru care a fost însă certificat drept sigur de martoră şi inculpatul recurent S.I.).

Astfel, infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. (în forma Codului penal valabil până la 17 aprilie 2002) a fost comisă de către inculpatul S.I. sub forma recrutării, îndemnului şi înlesnirii practicării prostituţiei, iar de către inculpata S.V.P. sub forma îndemnului şi înlesnirii acestei activităţi.

Odată începută acţiunea ilegală, se constată că ea a îmbrăcat o formă continuată, sub forma tragerii de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către martora minoră V.A., devenită ulterior majoră, acţiune ce a continuat până la data de 16 septembrie 2006, dată la care s-a probat că a avut loc ultimul transfer monetar dinspre martora V.A. şi recurentul inculpat S.I.

La dosarul cauzei există documentele de transfer monetar din care rezultă că în perioada 2 decembrie 2003 - 16 septembrie 2006, V.A. a efectuat către S.I. 21 de transferuri monetare, totalizând 10.884 euro, ceea ce denotă continuitatea acţiunii.

Această acţiune continuată până în septembrie 2006 rezultă atât din actele de transfer monetar cât şi din declaraţiile martorei V.A. şi a inculpatei M.C., care au arătat că:

"Astfel în anul 2004 - 2005 în clubul "C." a venit o fată cu numele de club " V." despre care am aflat că se numeşte C. şi am identificat-o la sediul poliţiei ca fiind M.C. din Galaţi. Ştiu că pe C. a cunoscut-o în perioada în care eu practicam prostituţia în Spania, iar I. a revenit în România la soţia lui.

Eu ştiam că în România S.I. locuieşte singur şi nu mai are nici o relaţie cu soţia lui. Am aflat însă de la N. că I. locuieşte în continuare cu soţia lui, iar cu banii trimişi de mine din Spania îşi renovează apartamentul.

Eu m-am despărţit de S.I. după ce în clubul "C." a ajuns M.C. şi am aflat că are o relaţie cu S.I." (declaraţia martorei V.A.).

"Pe V.A. am găsit-o în Clubul E.C. atunci când eu am mers în Spania în anul 2005. Ea practica prostituţia deja pentru S.I. Şi-a dat seama că şi eu venit tot pentru el şi că am o relaţie cu el şi din această cauză între noi două a apărut un conflict în sensul că ea mai mult se lua de mine iar eu evitam să ripostez. Pentru că S.I. nu a renunţat la relaţia cu mine, V.A. s-a certat cu el şi s-a despărţit de acesta, continuând să muncească pe cont propriu" (declaraţia inculpatei M.C.).

În consecinţă, rezultă că tragerea de foloase de către inculpaţii recurenţi S.I. şi S.V.P. din practicarea prostituţiei de către V.A. a fost o acţiune continuată până în anul 2006, din data de 16 septembrie 2006 - data ultimei acţiuni, urmând a se calcula termenul de prescripţie.

Din acest punct de vedere este decisivă declaraţia martorei V.A. care a împlinit vârsta de 18 ani la data de 20 ianuarie 2002 şi care a relatat în faza de urmărire penală că:

"În anul 2002 l-am cunoscut pe S.I. cu care am început o relaţie de prietenie. în acea perioadă eu aveam 17 ani şi locuiam singură cu gazdă în Brăila.

"La un moment dat i-am spus lui S.I. că accept să practic prostituţia, însă trebuia să aşteptăm să împlinesc 8 ani. Ulterior S.I. mi-a spus că ar fi mai bine să mă mut la el acasă ca să nu mă răzgândesc şi să nu mai plec în Spania după 18 ani. Am acceptat să mă mut la el acasă unde locuiau şi soţia lui, P. împreună cu copilul, într-un apartament de două camere situat în Brăila, cartierul Viziru, la parter.

S.I. mi-a spus anterior că este căsătorit, însă m-a asigurat că după ce plecăm în Spania va renunţa la soţia lui şi se va căsători cu mine.

Am locuit la S.I. circa 2 - 3 luni. în acest timp soţia lui s-a purtat foarte frumos cu mine, ştia că eu voi pleca în Spania cu I., soţul ei şi îmi spunea "să fiu fată cuminte şi să ascult că ne va fi bine la toţi", iar în faţa instanţei şi-a menţinut declaraţia, declarând: "eu l-am cunoscut pe inculpat înainte de a împlini 18 ani. Este adevărat că pe 20 ianuarie am împlinit 18 ani, mi-am scos paşaport după această dată şi în luna martie am plecat cu inculpatul în Spania, în Valencia".

Cu referire la acelaşi aspect, inculpatul recurent S.I. a declarat că "pe aceasta (V.A. n.n.) am cunoscut-o cu o lună şi ceva înainte să îşi scoată paşaportul.

După ce am cunoscut-o, venea şi stătea la mine acasă mai mult la sfârşit de săptămână, acest lucru întâmplându-se până şi-a scos paşaportul şi am putut pleca împreună în Spania".

Astfel, rezultă fără dubiu că recrutarea, îndemnul şi înlesnirea pentru practicarea prostituţiei de către minoră s-a realizat de către inculpatul recurent S.I. cu puţin timp înainte ca aceasta să devină majoră (la 20 ianuarie 2002), la sfârşitul anului 2001, începutul anului 2002; iar tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei a continuat până la data de 16 septembrie 2006.

Pe de altă parte, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 121 alin. (2) C. pen. termenele de prescripţie a răspunderii penale "se socotesc de la data săvârşirii infracţiunii".

În cazul infracţiunii continuate, data săvârşirii infracţiunii este data epuizării, prescripţia calculându-se de la data "săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni".

În consecinţă, în mod eronat, instanţa de fond a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 13 C. pen., care arată că "în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă", întrucât, aşa cum s-a arătat, data săvârşirii infracţiunii de proxenetism, cu privire la martora V.A., a fost dată la 16 septembrie 2006.

Pe de altă parte, deoarece începând cu data de 10 aprilie 2002, textul art. 329 C. pen. nu a mai fost modificat, fiind în vigoare şi astăzi, textul introdus prin Legea nr. 169/2002, publicată în M. Of. la data de 18 aprilie 2002; mai rezultă că la data de 16 septembrie 2006, data epuizării infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. pentru inculpatul S.I. şi prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. pentru inculpata S.V.P., era aplicată legea în vigoare şi astăzi.

Se conchide că termenul de prescripţie nu era împlinit, el urmând a se calcula de la data de 16 septembrie 2006, pentru o pedeapsă de la 5 la 18 ani închisoare (art. 329 alin. (2) C. pen.) acest termen fiind de 15 ani şi că s-ar fi împlinit în anul 2021, dacă nu ar fi intervenit întreruperea cursului prescripţiei.

A.4/B.3. Pe de altă parte, este nefondată şi critica comună a aceloraşi recurenţi-inculpaţi nominalizaţi, întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., prin care se tinde la reducerea pedepselor rezultante stabilite, inclusiv sub aspectul subsidiar indus de către recurentul inculpat S.I. că în mod greşit instanţa de apel a dispus contopirea unor pedepse, aplicarea art. 85 alin. (1) C. pen. şi a fost anulată suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi de asemenea, în mod greşit i-au fost aplicate inculpatului sporuri diferite de pedeapsă şi un spor la pedeapsa principală pe care urmează să o execute.

Aceasta, deoarece cuantumurile pedepselor rezultante cu închisoarea stabilite în prezenta cauză pentru inculpatul recurent S.I. de şase ani şi şase luni închisoare sporită la o pedeapsă finală de şapte ani închisoare cu executare în regim de detenţie şi, respectiv, de un an şi opt luni închisoare sporită la o pedeapsă finală de doi ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării acesteia în condiţiile art. 81 C. pen., pe durata unui termen de încercare de patru ani pentru inculpata recurentă S.V.P., sunt apte în totalitate să satisfacă scopurile şi finalităţile definite prin dispoziţiile art. 52.

Din acest punct de vedere, cuantumurile deja menţionate şi modalităţile de executare distinctiv indicate - cu privare de libertate doar pentru recurentul inculpatul S.I., generează aprecierea instanţei de recurs că aceste pedepse vor constitui măsuri reale de constrângere pentru inculpatul S.I. şi, respectiv, de reeducare pentru ambii recurenţi inculpaţi, cât şi vor asigura prevenirea săvârşirii a noi infracţiuni subsumate fenomenologiei "traficului de carne vie".

Concomitent, aceleaşi pedepse sus-indicate sunt corespunzător dozate prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fiind avute în vedere atât pericolul social, generic şi concret al faptelor comise de recurenţii inculpaţi nominalizaţi, mecanismul concret de săvârşire a acestora, expus pe larg la analiza punctului anterior A.2./B.1. din considerentele de faţă, cât şi datele care circumstanţiază persoana aceloraşi recurenţi-inculpaţi.

Cu această proiecţie, se reţine că recurentul inculpat S.I. se află în executarea unei pedepse de 3 ani şi 4 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2032 din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 676/R din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, concurentă cu faptele deduse judecăţii în prezenta cauză, iar recurenta-inculpată S.V.P. nu are antecedente penale; iar ambii inculpaţi recurenţi au avut poziţii oscilante, în esenţă de negare a totalităţii faptelor imputate în sarcina lor, inclusiv în declaraţiile suplimentare date în faţa instanţei de recurs a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la termenul de judecată din 15 aprilie 2013.

Faţă de toate cele sus-expuse, rezultând inexistenţa unor elemente care să justifice reeducarea pedepselor stabilite pentru ambii inculpaţi recurenţi, critica vizând micşorarea acestora este nepertinentă.

B.4. În fine, este nefondată şi ultima critică invocată de recurenta inculpată S.V.P., prin care în baza motivului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. se tinde la înlăturarea aplicării dispoziţiilor în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. a) C. pen. faţă de aceasta, prin care s-a dispus măsura confiscării sumei de 4355 euro şi a obligării ei la plata acesteia către stat sau contravaloarea lor la data punerii în executare, pe considerentul că a făcut dovada că suma menţionată provenea din vânzarea unui autoturism şi nu a fost obţinută în mod ilicit.

Aceasta, deoarece în mod justificat instanţa de prim control judiciar prin decizia recurată a reţinut că din înscrisurile care fac dovada transferurilor monetare rezultă că inculpaţii recurenţi S.I. şi S.V.P., au primit în total personal sau prin persoane interpuse sumele de 60.576,5 dolari SUA, 5.4593 euro şi 1934 CHF.

Or, privitor la aceste sume, există dovada certă că au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi respectiv de proxenetism, astfel că s-a dispus în mod legal şi temeinic confiscarea de la cei doi inculpaţi recurenţi nominalizaţi, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2011 şi art. 394 alin. (4) C. pen., cu referire la art. 118 lit. e) C. pen.

Urmează că în baza art. 385¹⁶ alin. (2) C. proc. pen., combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc. pen. să se compute pentru recurentul inculpat S.I. durata prevenţiei de la 23 februarie 2012, la zi.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.I. şi S.V.P. împotriva Deciziei penale nr. 298/A din 20 decembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.I., durata reţinerii şi a arestării preventive de la 23 februarie 2012 la 15 aprilie 2013.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 650 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, precum şi suma de câte 75 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată D.A., se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 aprilie 2013.

← ICCJ. Sentința nr. 144/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi...		ICCJ. Decizia nr. 1329/2013. Penal. Infracţiuni la alte legi... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1305/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Proxenetismul (art. 329 C.p.), traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs