ICCJ. Decizia nr. 167/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 167/2013
Dosar nr. 7894/1/2012
Şedinţa publică din 7 februarie 2013
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, petentul D.C. a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 6958/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti.
În motivarea cererii, petentul a susţinut că „Preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi-a exprimat punctul de vedere prin 3 adrese referitoare la neconcordanţa sesizată de către petent între menţiunea de abţinere existentă în fişa dosarului de pe site-ul Curţii de Apel Bucureşti şi absenţa oricăror înscrisuri în acest sens din Dosarul nr. 5491/P/2011", fapt pentru care a solicitat strămutarea cauzei pentru motive de bănuială legitimă, apreciind că nu are parte de o judecată dreaptă datorită tergiversării soluţionării cauzei, care se află pe rolul instanţei de opt ani, perioadă de timp generată de sustragerea unor înscrisuri din dosarul aflat pe rolul Curţii Militare de Apel Bucureşti, în opinia sa rezultând intenţia clară a instanţelor de a muşamaliza neregula săvârşită de doamna judecător A.E.B.
În cuprinsul informaţiilor comunicate de Ministerul Justiţiei - Direcţia elaborare acte normative, studii şi documentare, Serviciul judiciar se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat şi motivele cererii de strămutare, apreciind că susţinerile petentului din cererea de strămutare nu sunt de natură a conduce la aprecierea potrivit căreia petiţionarul nu ar beneficia de o judecată imparţială şi obiectivă a cauzei pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Totodată, s-a mai arătat că nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei, sau la concluzia că la curtea de apel nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.
Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu motivele cererii de strămutare şi cu informaţiile comunicate, Înalta Curte va respinge cererea, având în vedere considerentele care urmează:
Potrivit art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţi judiciari sau grefierii instanţei.
În speţă, se constată că motivele invocate de petent nu se confirmă şi prin urmare, neexistând motive legale şi temeinice care să justifice strămutarea judecării dosarului, cererea urmează a fi respinsă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul D.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 6958/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti.
Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 166/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 170/2013. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
