ICCJ. Decizia nr. 1718/2013. Penal

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1718/2013

Dosar nr. 491/1/2013

Şedinţa publică din 21 mai 2013

Asupra admisibilităţii în principiu a cererii de contestaţiei în anulare de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 722 din 20 octombrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de disjungere a cauzei în ceea ce priveşte acţiunea civilă exercitată de partea civilă defunctă M.T.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpatului C.M. din infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. în infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a faptelor inculpatului Z.M. din infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a faptelor inculpatei R.L. din infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi a faptelor inculpatului A.A. din infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpatului G.D. din infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. şi de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. în infr. prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul Z.M., la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de trafic de persoane.

În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele anterior menţionate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

S-a luat act că persoana vătămată G.I. nu se constituie parte civilă în procesul penal.

A fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă M.T. ca fiind introdusă de o persoană rămasă fără capacitate de folosinţă.

În baza art. 346 rap. la art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998, 999 C. civ. au fost respinse, ca neîntemeiate, acţiunile civile formulate de părţile civile C.F., C.F.L., Ş.A., I.C., L.G., G.A.M. şi G.F.D.

În baza art. 346 rap. la art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998, 999 şi 1003 C. civ. a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă I.L.N. şi au fost obligaţi în solidar pe inculpaţii C.M., Z.M., G.D., R.L. şi A.A. la plata sumei de 2000 euro, în echivalent RON în funcţie de cursul BNR al zilei plăţii, cu titlu de daune morale către acesta.

Prin Decizia penală nr. 72 din 08 martie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 12904/3/2011, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii C.M., A.A. şi G.D. (fost A.) împotriva Sentinţei penale nr. 722 din 20 octombrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. 12904/3/2011.

În baza art. 383 alin. (11) şi alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. a fost menţinută starea de arest a apelantului inculpat C.M. şi s-a dedus din durata executării pedepsei, perioada 26 noiembrie 2010 la zi.

Au fost obligaţi apelanţii inculpaţi A.A. şi G.D. la plata sumelor de câte 800 RON, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Prin Decizia nr. 2138 din 19 iunie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 12904/3/2011, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii C.M., A.A. şi G.D. (fost A.), împotriva Deciziei penale nr. 72 din 08 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului C.M., durata reţinerii şi arestării preventive de la 26 noiembrie 2010 la 19 iunie 2012.

Au fost obligaţi recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

La data de 23 ianuarie 2013, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a înregistrat contestaţia în anulare formulată de contestatorul Z.M. împotriva Deciziei penale nr. 2138 din 19 iunie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În motivarea cererii de contestaţie, contestatorul a invocat dispoziţiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., arătând, în esenţă, că procedura de citare cu acesta nu a fost legal îndeplinită, întrucât a lipsit din ţară atât la urmărirea penală, cât şi la judecata cauzei, având domiciliul stabil în Spania dinaintea sesizării organelor de urmărire penală.

Examinând cererea de contestaţie în anulare, sub aspectul admisibilităţii în principiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute la lit. a) - e).

Conform dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) - c) şi e) C. proc. pen., este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, astfel că, înainte de a se pronunţa asupra cererii de contestaţie, instanţa este obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, instanţa este obligată să examineze dacă cererea priveşte o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut în art. 388 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul din cele limitativ prevăzute în art. 386 C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei s-au depus ori se invocă dovezi existente la dosar, toate aceste condiţii trebuind a fi îndeplinite cumulativ. În prezenta cauză, Înalta Curte constată că hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestaţie în anulare nu este o hotărâre penală definitivă, în ceea ce-l priveşte pe contestator, întrucât prin Decizia penală nr. 2138 din 19 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. 12904/3/2011, au fost soluţionate recursurile declarate de inculpaţii C.M., A.A. şi G. (fost A.) D. împotriva deciziei instanţei de apel, contestatorul neexercitând nicio cale de atac în dosar, cu privire la acesta pronunţându-se doar instanţa de fond, respectiv Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Sentinţa penală nr. 722 din 20 octombrie 2011.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul Z.M.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul Z.M. împotriva Deciziei penale nr. 2138 din 19 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. 12904/3/2011.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 mai 2013.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1718/2013. Penal