ICCJ. Decizia nr. 1985/2013. Penal

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1985/2013

Dosar nr. 2488/100/2012

Şedinţa publică din 07 iunie 2013

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul din 04 aprilie 2012 dat în dosarul nr. 78-D/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Maramureş, au fost trimişi în judecată inculpaţii I.R.P. pentru infracţiunile de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., trafic de droguri de risc în forma introducerii acestora fără drept în ţară prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. B.M.A. pentru infracţiunile de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, prev. de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 143/200, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., şi C.D.N. pentru infracţiunile de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., reţinându-se în sarcina acestora că au deţinut, oferit, transportat, livrat şi vândut altor persoane în mod repetat şi constant diverse cantităţi de droguri de risc, provenite din cantitatea de 800 grame cannabis introduse de inculpatul I.R.P. în ţară.

În plus, în sarcina inculpatului B.M.A. s-a reţinut că în perioada septembrie 2011 - martie 2012 a pus la dispoziţia persoanelor consumatoare de droguri din anturajul său, cu ştiinţă, atât apartamentul închiriat în care locuia, cât şi o încăpere din incinta localului V., local administrat de el.

Prin Sentinţa penală nr. 291 din 31 mai 2012 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosar nr. 2488/100/2012, în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul:

I.R.P. (porecla "C."), pentru infracţiunile de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- deţinerea fără drept de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului I.R.P. pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se face de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea lui;

b) va anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 20 martie 2012 - 31 mai 2012.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost revocată măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin Încheierea penală nr. 141 din 21 martie 2012 a Tribunalului Maramureş, iar în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului I.R.P. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 8/U din 21 martie 2012 emis de Tribunalul Maramureş, dacă nu este arestat în altă cauză.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., coroborat cu art. 145¹ C. proc. pen., cu trimitere la art. 145 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara, până la rămânerea definitivă a prezentei.

În temeiul art. 145¹ alin. (2) şi 145 alin. (1¹) C. proc. pen., inculpatul este obligat să respecte următoarele obligaţii:

a. să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b. să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de Tribunalul Maramureş, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

c. să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura.

d. să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

I s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., respectiv a înlocuirii cu măsura arestării preventive a măsurii obligării de a nu părăsi ţara, în caz de încălcare, cu rea-credinţă, a obligaţiilor instituite de instanţă.

Potrivit art. 350 alin. (4) C. proc. pen., prezenta este executorie cu privire la revocarea măsurii arestării preventive şi în ceea ce priveşte luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul I.R.P. pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în forma introducerii acestora fără drept în ţară prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost condamnat inculpatul:

B.M.A. pentru infracţiunile de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea pe 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- deţinerea fără drept de droguri de risc prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi aer. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare.

- punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, prev. de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea pe 1 an a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 1 an a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

A fost condamnat inculpatul:

C.D.N., (zis "Ţ.") pentru infracţiunile de:

- deţinerea fără drept de droguri de risc prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare.

Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor rezultante de câte 2 ani închisoare aplicate inculpaţilor B.M.A. şi C.D.N. pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se face de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. inculpaţii vor respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea lor;

b) vor anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) vor comunica şi vor justifica schimbarea locului de muncă;

d) vor comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., li s-a atras atenţia inculpaţilor asupra art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. li s-au aplicat inculpaţilor pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.M.A. perioada reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 20 martie 2012 - 18 aprilie 2012, iar pentru inculpatul C.D.N. începând cu data de 20 martie 2012 - 15 mai 2012.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută liberarea provizorie sub control judiciar aplicată inculpatului C.D.N. prin încheierea penală din 3 mai 2012 a Tribunalului Maramureş şi măsura obligării de a nu părăsi ţara aplicată inculpatului B.M.A., cu toate obligaţiile stabilite prin Decizia penală nr. 601/R/2012 a Curţii de Apel Cluj până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 au fost confiscate cantităţile de 302,6 grame cannabis şi 2 grame rezină de cannabis şi s-a dispus distrugerea cantităţilor rămase după efectuarea analizelor de laborator, de 253 grame cannabis şi respectiv 1,5 grame rezină de cannabis dar şi a unei cutii metalice ridicată de la inc. B.M.A., toate aflate la Camera de Corpuri delicte din cadrul Direcţiei de Evidenţă Operativă şi cazier judiciar a I.G.P.R.

În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul I.R.P. a sumei de 1900 RON, iar de la inculpatul B.M.A. a sumei de 300 RON dobândite prin valorificarea drogurilor, fiind obligaţi aceştia, în baza art. 17 alin. (3) din acelaşi act normativ, la plata către stat a sumelor stabilite prin prezenta.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurător aplicat asupra sumei de 744 RON ridicată de la inculpatul I.R.P., depusă la C.B. - Sucursala Baia Mare cu chitanţa nr. 3670243/1 şi recipisa nr. 535367/1, ambele din data de 22 martie 2012 până la achitarea sumei de 1900 RON, pe care inculpatul urmează să o plătească în favoarea statului.

În baza art. 91³ alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus păstrarea suporturilor magnetice înregistrate la poziţia nr. 5/2012 din Registrul privind evidenţa CD-urilor de la Tribunalul Maramureş până la rămânerea definitivă a cauzei, când vor fi arhivate cu dosarul.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa a reţinut următoarele:

Inculpaţii I.R.P., B.M.A. şi C.D.N. locuiesc cu toţii pe raza oraşului S. şi fac parte din acelaşi anturaj încă din copilărie. În cursul lunii septembrie 2011 poliţia judiciară din cadrul D.C.C.O.M. s-a sesizat din oficiu că pe raza oraşului S. se desfăşoară constant activităţi de trafic de droguri (cannabis, rezină de cannabis şi haşiş), ocazie cu care a fost identificat doar inculpatul B.M.A.

Până în perioada martie 2012 inculpatul a desfăşurat constant activităţi de trafic de droguri, context în care s-au întâlnit în mai multe ocazii în care s-au şi realizat cumpărări autorizate de droguri cu investigatorul sub acoperire cu numele de cod "A.M." şi "D.V.".

În concret, la datele de 16 septembrie 2011, 4 octombrie 2011 şi, respectiv 25 octombrie 2011, inculpatul B.M.A. s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire A.M. autorizat în cauză, căruia i-a vândut la prima întâlnire cantitatea de 1,4 grame cannabis cu suma de 60 de RON, la a doua 1,8 grame cannabis cu suma de 100 RON iar la ultima întâlnire, respectiv la 25 octombrie, 2 grame rezină de cannabis cu suma de 140 RON.

Începând cu luna decembrie 2011, când şi inculpatul I.R.P. s-a întors în ţară din Franţa cu autoturismul condus de martorul A.V.A. acesta s-a implicat alături de inculpatul B.M.A. în activităţi de distribuire a drogurilor, din cantitatea de 800 de grame pe care le avea din Franţa, realizând vânzări, fie la domiciliul lui, fie la cel al inculpatului B.M.A., fie în incinta barului "V." din S.

În cursul investigaţiilor efectuate s-a stabilit că inculpaţii I.R.P. şi B.M.A. sunt furnizorii de droguri pentru mai multe persoane faţă de care s-a început urmărirea penală, identificate pe baza convorbirilor telefonice interceptate şi anume D.D., A.V.A., M.C., G.D., H.C., C.T.G. şi G.M.T.

Organele de poliţie s-au sesizat din oficiu când o persoană rămasă neidentificată, pentru că a refuzat să-şi decline identitatea, s-a prezentat la D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Maramureş şi a predat cantitatea de 0,1 grame cannabis, afirmând că i-a fost dată cu titlu gratuit de către inculpatul I.R.P. pentru a constata calitatea deosebită a mărfii, situaţie în care s-a dispus în condiţii procedurale efectuarea de interceptări telefonice şi audio-video.

În acest context, s-a stabilit că la data de 20 februarie 2012, inculpatul I.R.P. s-a întâlnit cu investigatorii sub acoperire A.M. şi D.V., prin intermediul inculpatului B.M.A., în incinta barului "V.", ocazie cu care a vândut acestora cantitatea de 3,3 grame cannabis cu suma de 150 RON.

La data de 13 martie 2012 şi respectiv 19 martie 2012 au avut loc şi celelalte două întâlniri între investigatorii sub acoperire şi inculpatul I.R.P., la cea din urmă participând pe lângă inculpatul B.M.A. şi C.D.N. La prima întâlnire s-a tranzacţionat cantitatea de 3,3 grame cannabis, la cea din 13 martie 2012 4 grame cannabis iar la ultima întâlnire 32,2 grame cannabis cu preţul de 1.500 RON.

Drogurile au fost aduse în cele trei tranşe de la domiciliul inculpatului I.R.P. (aspect confirmat prin activitatea de monitorizare autorizată în mediu ambiental) de fiecare dată inculpatul B.M.A. fiind cel care l-a însoţit pentru a aduce drogurile folosind autoturismul proprietatea sa personală.

La ultima întâlnire, la deplasarea care s-a făcut cu autoturismul inculpatului B.M.A. a participat şi inculpatul C.D.N.

De altfel, la percheziţiile domiciliare autorizate ce s-au desfăşurat la domiciliul inculpatului C.D.N., a fost identificată cantitatea de 223 grame cannabis pe care o primise de la inculpatul I.R.P. pentru a o păstra ascunsă într-o anexă, la locuinţa inculpatului I.R.P. 10,7 grame cannabis, iar la cea a inculpatului B.M.A. 25,6 grame. Mai mult, din incinta barului "V." au fost ridicate mai multe mijloace de probă (mucuri de ţigări). Analizele de laborator au stabilit că toate acele bunuri ridicate de la inculpaţi sunt droguri sau conţin urme din această substanţă.

Raportat la starea de fapt expusă, tribunalul a constatat că în drept, fapta inculpatului I.R.P., care în perioada decembrie 2011 - martie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut, oferit, distribuit, transportat, livrat şi vândut diverselor persoane diverse cantităţi de droguri din cantitatea de 800 grame provenită din Franţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptă pentru care i-a fost aplicată pedeapsa de 4 ani închisoare, iar fapta aceluiaşi inculpat, care a deţinut pentru consum propriu, în aceeaşi perioadă, fără drept, astfel de droguri, fiind depistat pozitiv la analizele efectuate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptă pentru instanţa i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare.

Fapta inculpatului B.M.A. care în perioada septembrie 2011 - martie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut, oferit, distribuit, transportat, livrat şi vândut diverselor persoane diverse cantităţi de droguri întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptă pentru care i-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare, găsindu-se la el astfel de droguri şi cu ocazia percheziţiei domiciliare, iar fapta aceluiaşi inculpat, care a deţinut pentru consum propriu, în aceeaşi perioadă, fără drept, astfel de droguri, fiind depistat pozitiv la analizele efectuate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptă pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare.

Fapta aceluiaşi inculpat care în perioada menţionată mai sus a pus la dispoziţia persoanelor consumatoare de droguri din anturajul său, atât apartamentul în care locuia în S. cât şi o încăpere amenajată în incinta localului "V." administrat de el, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptă pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare.

Fapta inculpatului C.D.N. care a primit în mod repetat de la inculpaţii I.R.P. şi B.M.A. droguri de risc, depozitând chiar şi la locuinţa sa astfel de substanţe, găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare şi anume 225 grame cannabis aduse de inculpatul I.R.P., dar şi faptul că a participat alături de ceilalţi inculpaţi la o parte din tranzacţii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, faptă pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare, iar aceea de a-şi procura droguri de risc şi a le deţine pentru consum propriu, fiind depistat pozitiv la analizele efectuate, întruneşte elementele constitutive ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, faptă pentru care i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare.

La primul termen fixat pentru judecarea cauzei inculpaţii B.M.A. şi C.D.N. au arătat în prezenţa apărătorilor aleşi că au cunoştinţă de învinuirile care li se aduc, recunosc în totalitate infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, îşi însuşesc întreaga probaţiune administrată în sensul că doresc aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen., cerere care a şi fost admisă de instanţă, procedându-se în consecinţă.

Inculpatul I.R.P. a recunoscut şi el comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, mai puţin a celei prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi anume trafic de droguri de risc în forma introducerii acestora fără drept în ţară, pentru care de altfel, instanţa a şi dispus achitarea acestuia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen..

E adevărat că inculpatul I.R.P. iniţial a menţionat în primele declaraţii că el ar fi introdus în ţară drogurile pe care le-a sustras dintr-un autoturism în Franţa, împreună cu M.M., însă susţine că a făcut acest lucru pentru a nu-l implica şi pe cel care i le-a trimis în ţară printr-un mijloc de transport şi anume aceeaşi persoană cu care a participat la spargerea autoturismului în care a găsit drogurile.

Ulterior a revenit, solicitând chiar şi în faza de urmărire penală audierea unor martori, împreună cu care s-a reîntors din Franţa cu un autoturism, care pot să confirme că au fost opriţi de organele de poliţie din Cehia şi percheziţionaţi atât ei cât şi autoturismul, situaţie în care în mod evident nu s-ar fi putut rămâne cu cantitatea mare de droguri asupra sa. Această apărare a fost verificată de instanţă, iar susţinerea inculpatului că au fost opriţi, percheziţionaţi şi amendaţi de poliţia din Cehia este confirmată nu doar de cei doi martori audiaţi P.A. şi A.V.A., dar şi de dovada depusă de martorul A.V.A. din care reiese că la data de 18 decembrie 2011 când s-au întors în ţară au fost amendaţi.

Oricum, simpla recunoaştere a inculpatului şi a infracţiunii prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 necoroborată cu alte probe, nu poate fi suficientă pentru a duce la condamnarea unei persoane, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 69 C. proc. pen. aceste declaraţii de recunoaştere pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

E adevărat că o parte din martorii audiaţi în faza de urmărire penală (C.T.G. şi G.D.) au susţinut că inculpatul le-a spus că a adus droguri în ţară, însă ulterior şi ei au revenit, nuanţându-şi declaraţiile, în sensul că inculpatul le-a spus doar că drogurile sunt din Franţa.

Având în vedere că persoane faptele sunt comise în concurs real, instanţa a dispus ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea din cele aplicate, astfel că inculpatul I.R.P. va executa pedeapsa de 4 ani închisoare, iar inculpaţii B.M.A. şi C.D.N. câte 2 ani închisoare alături de pedepsele complementare a interzicerii pe câte 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicate fiecăruia dintre inculpaţi, sancţiuni care îşi justifică aplicarea dacă avem în vedere natura şi gravitatea faptelor comise.

La individualizarea pedepselor principale aplicate inculpaţilor B.M.A. şi C.D.N., instanţa, pe lângă reducerea limitelor pedepselor prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen. a mai avut în vedere pe de-o parte persoana acestora, caracterizată prin lipsa antecedentelor penale, regretul exprimat faţă de consecinţele faptelor comise, iar pe de altă parte pericolul concret al infracţiunilor pentru care au fost condamnaţi chiar dacă nu a reţinut aceste împrejurări ca circumstanţe atenuante, apreciind că nu se justifică pentru că pedeapsa ce ar rezulta în urma reţinerii acestor circumstanţe ar fi modică şi insuficientă în reeducarea inculpaţilor.

În baza aceloraşi considerente instanţa a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaţilor, cu toate obligaţiile stricte stabilite de instanţă, este în măsură să asigure o mai bună reeducare a acestora şi nu este neapărat necesară executarea în regim de detenţie, cu atât mai mult cu cât sunt la primul conflict cu legea penală, stabilind totuşi, un termen de încercare suficient de mare pentru fiecare dintre ei.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor stabilite pentru inculpatul I.R.P. instanţa a reţinut în favoarea acestuia prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, motiv pentru care a şi redus conform acestui text de lege limitele de pedeapsă stabilite pentru fiecare infracţiune în parte.

Pe perioada suspendării sub supraveghere a executării pedepselor, de 5 ani termen de încercare stabilit pentru inculpatul I.R.P. şi de câte 4 ani pentru inculpaţii B.M.A. şi C.D.N., vor respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea lor;

b) vor anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) vor comunica şi vor justifica schimbarea locului de muncă;

d) vor comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În cazul nerespectării acestor obligaţii instanţa le-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 86⁴ alin. (2) C. pen. privind condiţiile în care se poate revoca suspendarea executării pedepselor.

Inculpaţii au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv la data de 20 martie 2012, perioadă care a durat până la data de 18 aprilie 2012 pentru inculpatul B.M.A. şi până la data de 15 mai 2012 pentru inculpatul C.D.N., date la care cei doi au fost puşi în libertate, faţă de inculpatul B.M.A. luându-se măsura obligării de a nu părăsi ţara (prin Decizia penală nr. 601/R/2012 a Curţii de Apel Cluj), iar faţă de inculpatul C.D.N. dispunându-se liberarea provizorie sub control judiciar, liberare instituită prin încheierea penală din 3 mai 2012 a Tribunalului Maramureş.

Inculpatul I.R.P. a fost arestat preventiv în perioada 20 martie 2012 - 31 mai 2012, dată la care s-a făcut pronunţarea prezentei hotărâri şi asta pentru că potrivit art. 350 alin. (1) C. proc. pen. măsura arestării preventive a fost revocată şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, raportat la împrejurarea că executarea pedepsei ce i-a fost aplicată a fost cu suspendare sub supraveghere.

Pentru a asigura prezenţa inculpatului I.R.P. până la rămânerea definitivă a cauzei, raportat şi la natura infracţiunilor comise, instanţa a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara faţă de acesta, perioadă în care va fi obligat să respecte următoarele obligaţii:

a. să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b. să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de Tribunalul Maramureş, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

c. să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura.

d. să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., respectiv a înlocuirii cu măsura arestării preventive a măsurii obligării de a nu părăsi ţara, în caz de încălcare, cu rea-credinţă, a obligaţiilor instituite de instanţă.

Potrivit art. 350 alin. (4) C. proc. pen., prezenta este executorie cu privire la revocarea măsurii arestării preventive şi în ceea ce priveşte luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara.

În temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 instanţa a dispus confiscarea cantităţilor de droguri identificate la percheziţiile domiciliare dar şi a unei cutii metalice care conţinea urme de droguri, de la inculpatul B.M.A. şi a dispus totodată, în temeiul art. 17 alin. (2) din aceeaşi lege confiscarea de la inculpatul I.R.P. a sumei de 1.900 RON iar de la inculpatul B.M.A. a sumei de 300 RON, sume dobândite prin valorificarea drogurilor, obligându-i totodată la plata acestora către stat.

A fost menţinut sechestrul asigurător asupra sumei de 744 RON ridicate de la inculpatul I.R.P., până la achitarea sumei la care a fost obligat în favoarea statului, adică 1.900 RON.

Ca o consecinţă a condamnării, inculpaţii au fost obligaţi să plătească în favoarea statului câte 900 RON cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Maramureş, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi judecând, să se dispună condamnarea inculpatului I.R.P. şi pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în forma introducerii acestora fără drept în ţară, prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi a inculpaţilor B.M.A. şi C.D.N. pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fără reţinerea disp. art. 320¹ C. proc. pen.

De asemenea, în cuantumul cheltuielilor judiciare, s-a solicitat să se includă nu doar sumele pe care instanţa le-a apreciat ca fiind cheltuite de stat în cursul judecăţii la fond, ci şi a celor avansate de stat în cursul urmăririi penale.

Cu privire la inculpatul I.R.P., s-a arătat că acesta în cursul urmăririi penale, cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă, a recunoscut că a introdus drogurile din Franţa în luna decembrie 2011, declaraţiile fiind date în prezenţa unui avocat. Ulterior, a revenit asupra acestor declaraţii, însă nu se justifică pronunţarea unei soluţii de achitare.

Referitor la inculpaţii B.M.A. şi C.D.N., în mod greşit s-au reţinut dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., deoarece declaraţiile acestora din faţa instanţei nu au fost de recunoaştere integrală a faptelor. S-a impus înlăturarea art. 320¹ C. proc. pen. şi aplicarea unor pedepse ca şi pentru inculpatul I.R.P.

Prin Decizia penală nr. 192/A din 8 noiembrie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a admis apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT - Biroul Teritorial Maramureş împotriva Sentinţei penale nr. 291 din 31 mai 2012 a Tribunalului Maramureş, pe care a desfiinţat-o numai sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare la care vor fi obligaţi inculpaţii I.R.P., B.M.A. şi C.D.N. şi judecând în această limită:

A obligat pe inculpatul I.R.P. să achite statului suma de 6200 RON cheltuieli judiciare; pe inculpatul B.M.A. la 7200 RON cheltuieli judiciare, pe inculpatul C.D.N. la 5200 RON cu acelaşi titlu.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei atacate, inclusiv cele vizând obligarea inculpaţilor la câte 900 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.

A stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj sumele de câte 75 RON onorarii parţiale pentru apărătorii din oficiu ai celor trei inculpaţi, ce se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a apreciat că soluţia de achitare a inculpatului I.R.P. pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este întemeiată, ca şi reţinerea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. în favoarea inculpaţilor B.M.A. şi C.D.N. şi individualizarea pedepselor aplicate acestora, justificată fiind doar cererea de includere în cuantumul total al cheltuielilor judiciare şi a sumelor avansate de stat în cursul urmăririi penale.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, criticile formulate de acesta vizând greşita achitare a inculpatului I.R.P. pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, greşita reţinere a prevederilor art. 320¹ C. proc. pen. pentru inculpaţii B.M.A. şi C.D.N. şi individualizarea pedepselor aplicate acestora.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform art. 385⁶ alin. (2) C. proc. pen., în baza căruia instanţa de recurs examinează cauza numai prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹ C. proc. pen., cât şi din perspectiva art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul declarat de parchet nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.

Reţine Înalta Curte că situaţia de fapt a fost în mod temeinic stabilită de instanţa de fond care a realizat o analiză amplă şi obiectivă a întregului ansamblu probator administrat în cele două faze ale procesului penal, încadrarea juridică dată faptelor este justă şi corespunde situaţiei de fapt, în mod corect apreciind instanţa de fond că se impune tragerea la răspundere penală a inculpatului.

Astfel, rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, cât şi în mod direct şi nemijlocit în faza de cercetare judecătorească că:

- Fapta inculpatului I.R.P., care în perioada decembrie 2011 - martie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, a deţinut, a oferit, a distribuit, a transportat, a livrat, a vândut altor persoane în mod repetat şi constant (inclusiv investigatorului sub acoperire) diverse cantităţi din drogul de risc cannabis, provenit din cantitatea de 800 de grame aduse şi introduse de el în ţară din Franţa, şi de asemenea, a făcut alte operaţiuni cu astfel de droguri (oferind unei persoane neidentificate cantitatea de 400 grame de cannabis în schimbul autoturismului marca B. înmatriculat în Marea Britanie), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- Fapta inculpatului I.R.P., care în perioada decembrie 2011 - martie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, şi-a procurat droguri de risc (cannabis) şi a deţinut pentru consum propriu fără drept astfel de droguri, consumând efectiv asemenea droguri, fiind chiar depistat sub influenţa acestora în cursul urmăririi penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Fapta inculpatului B.M.A., care în perioada septembrie 2011 - martie 2012 a procurat, a primit, a deţinut, a oferit, a distribuit, a transportat, a vândut şi a livrat altor persoane (inclusiv investigatorului sub acoperire) cannabis şi haşiş (rezină de cannabis - la livrarea din 25 octombrie 2011 făcută investigatorului sub acoperire), găsindu-se la el astfel de droguri şi cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 20 martie 2012, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2009, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Fapta inculpatului B.M.A., care în aceeaşi perioadă, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, şi-a procurat droguri de risc (cannabis, haşiş) şi a deţinut pentru consum propriu fără drept astfel de droguri, consumând efectiv asemenea droguri, fiind chiar depistat sub influenţa acestora în cursul urmăririi penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Fapta inculpatului B.M.A., care în perioada septembrie 2011 - martie 2012, a pus la dispoziţia persoanelor consumatoare de droguri din anturajul său, cu ştiinţă, atât apartamentul în care locuia în S., cât şi încăperea special amenajată în incinta localului "V.", administrat de el (acesta din urmă din luna decembrie 2011 şi până la data de 20 martie 2012), pentru consumul ilicit de droguri, tolerând un astfel de consum, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de punere la dispoziţie cu orice titlu, cu ştiinţă, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri, prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Fapta inculpatului C.D.N., care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, în cursul anului 2011 şi până în luna martie 2012 a primit de la inculpaţii I.R.P. şi B.M.A. droguri de risc (cannabis), depozitând la locuinţa sa astfel de substanţe (din care la percheziţia domiciliară din 20 martie 2012 s-a găsit cantitatea de 225 grame adusă de inculpatul I.R.P.), păstrându-le şi participând alături de ceilalţi inculpaţi la tranzacţiile cu droguri efectuate de aceştia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Fapta inculpatului C.D.N., care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, în cursul anului 2011 şi până în luna martie 2012 şi-a procurat droguri de risc (cannabis) şi a deţinut pentru consum propriu fără drept astfel de droguri, consumând efectiv asemenea droguri, fiind chiar depistat sub influenţa acestora în cursul urmăririi penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Referitor la soluţia de achitare a inculpatului I.R.P., în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prin introducerea lor în ţară fără drept, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reţine Înalta Curte că este întemeiată.

Astfel, deşi iniţial inculpatul a recunoscut comiterea acestei fapte, ulterior a revenit asupra declaraţiei sale şi a solicitat audierea martorilor P.A. şi A.V.A., cu care inculpatul s-a întors din Franţa şi care au confirmat că au fost opriţi de organele de poliţie din Cehia şi supuşi unei percheziţii, situaţie în care ar fi fost, deci, depistate eventualele droguri existente, iar la dosar s-a depus dovada care certifică faptul că inculpatul şi martorii sus-menţionaţi au fost amendaţi de Poliţia din Cehia.

Pe de altă parte, la prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatul a precizat că nu menţine declaraţia iniţială prin care a afirmat că el a introdus în ţară cantitatea de 800 grame de canabis din Franţa.

Aşa încât, solicitarea parchetului de condamnare a inculpatului I.R.P. şi pentru această infracţiune este neîntemeiată.

Referitor la reţinerea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. pentru inculpaţii B.M.A. şi C.D.N., Înalta Curte constată că această soluţie este corectă, având în vedere că în şedinţa publică din 25 aprilie 2012, fiind audiaţi, inculpaţii B.M.A. şi C.D.N. au solicitat să fie judecaţi în conformitate cu prevederile art. 320¹ C. proc. pen., arătând că îşi însuşesc probele administrate şi cunosc învinuirile ce li se aduc.

Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a reţinut pentru inculpaţii sus-menţionaţi prevederile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi, în consecinţă, au fost reduse pedepsele, individualizarea acestora făcându-se în mod just.

Aşa încât, solicitarea parchetului de înlăturare a prevederilor art. 320¹ C. proc. pen. pentru inculpaţii B.M.A. şi C.D.N. este neîntemeiată.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat de parchet, ca nefondat.

Onorariile parţiale pentru apărătorii desemnaţi din oficiu se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 192/A din 08 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, privind pe intimaţii inculpaţi I.R.P., B.M.A. şi C.D.N.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi I.R.P., B.M.A. şi C.D.N., în sumă de câte 75 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de parchet, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 07 iunie 2013.

Procesat de GGC - GV

← ICCJ. Decizia nr. 1982/2013. Penal. Ucidere din culpă (art.178...		ICCJ. Decizia nr. 1990/2013. Penal. Traficul de influenţă... →

ICCJ. Decizia nr. 1985/2013. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1985/2013. Penal