ICCJ. Decizia nr. 2046/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni privind frontiera de stat a României (O.U.G nr. 105/2001). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2046/2013
Dosar nr. 7392/121/2011
Şedinţa publică din 12 iunie 2013
Deliberând asupra recursului de faţă, în baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 139 din 09 martie 2012, Tribunalul Galaţi l-a condamnat pe inculpatul B.D. la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru comiterea infracţiunii de constituire şi aderare a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
L-a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani şi 2 luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani pentru comiterea infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. L-a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în baza art. 33-34 şi 35 C. pen., a contopit pedepsele de mai sus şi a dispus ca inculpatul B.D. să execute pedeapsa mai grea de 5 ani şi 2 luni închisoare plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
A menţinut mandatele de arestare preventivă emise de Curtea de Apel Galaţi pe numele inculpaţilor G.R.A. şi B.D. la 13 septembrie 2011.
Conform art. 88 C. pen., a dedus din pedepsele principale aplicate inculpaţilor durata executată astfel: de la 01 aprilie 2011 la zi pentru inculpatul N.A.; de la 11 aprilie 2011 la zi pentru inculpatul Ţ.I.; de la 05 mai 2011 la zi pentru inculpaţii L.A. şi G.M., de la 24 martie 2011 la zi pentru inculpaţii V.G., H.M., S.F., S.N., C.T., S.R.Ş.; de la 1 aprilie 2011 la zi pentru inculpatul N.M.; de la 24 martie 2011 la zi pentru inculpatul L.M..
În baza art. 14 din C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ.:
- a obligat în solidar pe inculpaţii V.G., H.M., S.R.Ş., S.F., B.D., Ţ.I., N.A., L.A. şi G.M.E. la plata sumei de 47.111 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă A.N.A.V. - D.R.O.V. Galaţi;
- a obligat în solidar pe inculpaţii L.A., G.M., N.A., B.D., V.G., Ţ.I., H.M., C.T. la plata sumei de 9.118 lei către aceeaşi parte civilă;
- a obligat în solidar pe inculpaţii L.A., G.M., B.D., N.A., Ţ.I., H.M. la plata sumei de 7.984 lei RON către aceeaşi parte civilă cu titlu de despăgubiri civile;
- a respins ca nefondate celelalte pretenţii solicitate de partea civilă întrucât prejudiciile pentru actele materiale 3 şi 5 au fost recuperate integral.
A menţinut dispoziţiile de indisponibilizare şi confiscare a ţigărilor pentru actele materiale 3 şi 5 din rechizitoriu din datele de 17 august 2010 şi 23 septembrie 2010. In baza art. 189 şi 191 C. proc. pen., a obligat pe fiecare inculpat la plata a câte 1600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi s-a dispus avansarea, din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Galaţi, a onorarilor apărătorilor desemnaţi din oficiu.
Prin aceeaşi sentinţă au mai fost condamnaţi şi coinculpaţii V.G., H.M., S.R.Ş., S.F., Ţ.I., N.A., L.A. şi G.M.E.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 206/D/ P din din 15 iulie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Serviciul Teritorial D.I.I.C.O.T. Galaţi au fost trimişi în judecată penală în stare de arest preventiv inculpaţii:
- N.A. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup
infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, contrabandă cu produse din tutun prev. de art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.;
- Ţ.I., L.A., G.M.E. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- V.G.G. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi 37 lit. a) C. pen., trecerea frauduloasă a frontierei de stat prev. de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi 37 lit. a) C. pen.;
- H.M. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2), trecerea frauduloasă a frontierei de stat prev. de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- S.F., S.N., C.T., N.M., L.M.E. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, complicitate la contrabandă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006, complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat prev. de art. 26 C. pen. rap.la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001;
- S.R.Ş. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., complicitate la contrabandă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;
- B.D. şi G.R.A. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, autorat şi respectiv complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006, complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.
Pentru inculpaţii B.D. şi G.R.A. s-a dispus arestarea preventivă în cursul judecăţii, în luna septembrie 2011, dar mandatele nu au fost încă puse în executare.
Prin actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în esenţă următoarele:
1. în cursul lunii iunie 2010, inculpaţii N.A. şi B.D. au luat legătura cu inculpaţii Ţ.I. şi V.G. pentru a fi aduse în România ţigări din Republica Moldova prin apropierea satului Rogojeni, urmând ca ţigările să fie valorificate iar banii să fie împărţiţi.
Inculpatul V.G., cunoscut cu antecedente penale, a luat legătura cu inculpaţii S.F., H.M. şi S.R.Ş., atrăgându-i şi pe aceştia în gruparea infracţională şi promiţându-le diferite sume de bani după valorificarea ţigărilor.
În realizarea activităţii infracţionale şi potrivit înţelegerilor dintre inculpaţi, pe timp de noapte, în luna iunie 2010, au mers la râul Prut unde erau aşteptaţi pe malul moldovenesc de către inculpatul Ţ.I. şi au încărcat într-o barcă 8 saci cu ţigări aduse de acesta.
De la râul Prut ţigările au fost duse de inculpaţi cu un atelaj în comuna Suceveni apoi au fost încărcate într-un autoturism şi aduse în municipiul Galaţi, unde au fost depozitate temporar la spălătoria auto SC G. SRL Galaţi administrată de inculpatul L.A.
În primul act material descris mai sus inculpaţii participanţi au adus în România circa 4800 pachete de ţigări marca „Plugarul", inculpatul N.A. recompensând cu bani pe participanţi, inculpatul B.D. primind 1.000 lei, V.G. primind 600 lei iar inculpaţii H.M., S.R.Ş. şi S.F. sumele de câte 200 lei. Ulterior ţigările au fost valorificate în municipiul Galaţi, o parte din bani au fost împărţiţi între mai mulţi inculpaţi iar altă sumă a fost dată inculpatului Ţ.I. pentru reluarea activităţii acestuia de achiziţionare de ţigări de pe teritoriul Republicii Moldova.
2. Al doilea act material a fost comis tot în luna iunie 2010, la care au participat mai mulţi inculpaţi, printre care şi inculpaţii L.A., G.M.E., N.A. şi B.D. aflaţi în „palierul de comandă".
Inculpaţii de mai sus au luat din nou legătura cu cetăţeanul moldovean Ţ.I. pentru a procura ţigările din Republica Moldova şi s-a stabilit ca aceste ţigări să fie trecute în România peste râul Prut şi tot prin dreptul satului Rogojeni, unde ştiau că pot avea un sprijin eficient din partea inculpatului V.G.G.
Potrivit înţelegerilor, inculpatul V.G. a luat legătura cu inculpaţii H.M. şi C.T. din aceeaşi comună, promiţându-le acestora că, în schimbul ajutorului pe care îl vor da, vor fi recompensaţi cu diferite sume de bani.
Inculpaţii de mai sus au convenit ca ţigările să fie trecute peste râul Prut pe timp de noapte sens în care inculpatul B.D. a procurat o barcă penumatică cu ajutorul căreia au fost aduse din nou în România 8 saci cu ţigări.
Inculpaţii arătaţi mai sus au descărcat ţigările din barcă şi le-au depus într-o căruţă, atelajul aparţinând inculpatului C.T. şi, ulterior, au fost duse la locuinţa inculpatului N.A. din comuna Suceveni.
Din probele existente la dosar rezultă că ţigările depozitate în corn. Suceveni au fost aduse în municipiul Galaţi cu un autoturism de către inculpaţii L.A., G.M. şi N.A. şi depozitate la spălătoria auto a inculpatului L.A. iar, ulterior, au fost valorificate iar banii au fost impozitaţi.
S-a stabilit că în cei opt saci se aflau un număr de 4.800 pachete de ţigări iar toţi participanţii la acest act material au fost recompensaţi cu diferite sume de bani.
3. în continuarea activităţii infracţionale, în luna august 2010, prin aceleaşi metode şi cu ajutorul nemijlocit al inculpatului Ţ.I., inculpaţii B.D., N.A., L.A. şi G.M. au hotărât din nou să aducă ţigări în România peste râul Prut din Republica Moldova şi tot prin dreptul localităţii de frontieră Rogojeni.
Şi de această dată inculpaţii de mai sus au obţinut un ajutor important din partea inculpatului V.G.G. iar acesta din urmă i-a convins şi pe inculpaţii G.R.A., S.N., N.M. şi L.M.E. să participe la activitatea infracţională constând în aducerea de ţigări de contrabandă pe teritoriul României.
Conform înţelegerilor şi a discuţiilor telefonice purtate cu inculpatul Ţ.I., acesta din urmă, pe timp de zi, a chemat inculpaţii la râul Prut pentru a le livra ţigările ce le-a procurat de pe teritorul Republicii Moldova.
Inculpaţii şi-au stabilit atribuţiile astfel încât să nu fie identificaţi sau observaţi de Poliţia de. frontieră şi au trecut ţigările în România cu ajutorul unei bărci şi, ulterior, ţigările au fost depozitate temporar la o casă de locuit din satul Rogojeni, corn. Suceveni.
Şi de această dată au fost aduse în ţară un număr de circa 4.800 ţigări, depozitate în 8 saci.
Din satul Rogojeni, ţigările au fost transportate cu un atelaj în satul Suceveni, la asigurarea transportului participând efectiv şi inculpaţii S.N. şi S.F., dar în drum spre satul Suceveni lucrătorii de poliţie au identificat transportul de ţigări şi i-a depistat pe inculpaţi.
Lucrătorii de poliţie au constatat că ţigările erau depozitate în 8 saci de rafie, s-au întocmit procese-verbale de constatare, iar marfa de contrabanfă a fost confiscată imediat şi depozitată la Poliţia de Frontieră Galaţi.
4. În luna septembrie 2010, inculpaţii coordonatori ai grupului infracţional, respectiv Ţ.I., N.A., G.M., B.D. şi L.A au hotărât din nou să aducă ţigări de contrabandă peste râul Prut în România.
În realizarea rezoluţiei infracţionale, inculpatul B.D. a luat legătura şi cu inculpatul H.M., promiţându-i acestuia că va primi o sumă importantă de bani, dacă va participa la luarea şi transportul ţigărilor de la râul Prut către comuna Suceveni.
Conform înţelegerilor telefonice, la data de 18 septembrie 2010, inculpaţii de mai sus au mers la râul Prut şi au încărcat ţigările livrate din Republica Moldova de către inculpatul Ţ.I. în 7 saci de rafie.
Ţigările au fost transportate cu un atelaj al inculpatului H.M. către com. Suceveni, unde acesta era aşteptat de N.A. şi alţi inculpaţi pentru a încărca ţigările într-un autoturism şi a fi transportate ulterior către municipiul Galaţi.
Inculpatul H.M. a fost recompensat de inculpatul B.D. cu suma de 700 lei iar ţigările au fost transportate în municipiul Galaţi, unde au fost preluate şi valorificate de inculpaţii L.A. şi G.M.E.
Şi de această dată, ţigările au fost tot marca „Plugarul" iar în cei şapte saci de rafie s-au aflat 4200 pachete de ţigări, care au fost valorificate de inculpaţii participanţi la actul material, iar banii au fost împărţiţi.
5. Tot în luna septembrie 2010, unii dintre inculpaţi din cauză au hotărât să mai aducă în România un transport de ţigări, sens în care inculpatul B.D. s-a deplasat în Republica Moldova şi a stabilit detaliile transportului şi data când se va efectua acest transport.
În Republica Moldova s-au purtat discuţii atât cu furnizorul de ţigări Ţ.I. dar şi cu o persoană de sprijin al acestuia, respectiv făptuitorul I.N.
În realizarea activităţii infracţionale, inculpatul B.D. a solicitat ajutorul din nou inculpatului H.M., acesta acceptând să participe la aducerea şi transportarea în România a ţigărilor de contrabandă.
Conform înţelegerilor, la data de 22 septembrie 2010, inculpatul H.M. a mers cu atelajul său la râul Prut în apropierea satului Rogojeni pentru a prelua ţigările livrate de inculpatul Ţ.I.
Peste râul Prut, ţigările au fost transportate cu o barcă în opt saci iar, pe malul românesc, ţigările au fost preluate şi încărcate în atelajul condus de inculpatul H.M. şi deplasate spre comuna Suceveni, unde urmau să fie depozitate şi, ulterior, transportate spre municipiul Galaţi.
În apropierea comunei Suceveni, lucrătorii de poliţie au oprit atelajul condus de inculpatul H.M. şi la controlul efectuat au constatat că acesta transporta în mod clandestin un număr de 8 saci încărcaţi cu ţigări.
În apropiere a fost depistat şi inculpatul B.D., care deţinea mai multe telefoane mobile cu semnale şi convorbiri privind transportul ţigărilor de contrabandă.
Din conţinutul desfăşurătoarelor de convorbiri telefonice a rezultat că unii inculpaţi purtau discuţii intense privind modul de aducere în România a ţigărilor de contrabandă, măsurile de „clandestinitate" ce se impun a fi luate între ei pentru a nu fi despistaţi şi modul de valorificare a ţigărilor.
Ţigările depistate în ultimul act material din 22 septembrie 2010, au fost confiscate şi depuse la camera de corpuri delicte a Poliţiei de frontieră Galaţi.
Încă din faza de urmărire penală cei mai mulţi inculpaţi din cauză au recunoscut faptele comise, cu excepţia inculpaţilor G.M. şi L.A, care au negat contribuţia lor infracţională şi a inculpaţilor B.D. şi G.R. care s-au sustras atât urmăririi penale cât şi judecăţii în primă instanţă.
Pe rolul Tribunalului Galaţi, cauza a fost înregistrată la nr. 7392 din 15 iulie 2011.
În faza de urmărire penală s-a luat măsura arestării preventive faţă de majoritatea inculpaţilor cu excepţia inculpaţilor, G.R. şi B.D., pentru care s-a luat măsura arestării preventive în faza de judecată, dar mandatele de arestare nu au fost puse în executare, deoarece inculpaţii se sustrag judecăţii, fiind cel mai probabil pelcaţi din ţară.
În faţa instanţei de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii N.A., Ţ.I., S.N., S.F., H.M., V.G., N.M., L.M.E., C.T. şi S.R.Ş. au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., precizând că recunosc şi regretă faptele comise, nu doresc să mai dea declaraţii în cauză şi doresc să fie soluţionată cauza în ceea ce îi priveşte doar pe baza probelor ce au fost administrate în faza de urmărire penală.
Inculpaţii L.A. şi G.M.E. nu au recunoscut faptele comise, nu s-au prevalat de dispoziţiile art. 3201C. proc. pen., motiv pentru care în privinţa acestor doi inculpaţi ca, de altfel, şi în privinţa inculpaţilor G.R. şi B.D. instanţa de judecată a efectuat cercetare judecătorească, aceşti din urmă inculpaţi sustrăgându-se judecăţii.
În apărare, inculpaţii L.A., G.M.E., B.D. şi G.R. au solicitat în esenţă achitarea lor deoarece nu au fost participanţi la comiterea faptelor penale reţinute prin rechizitoriu ori au avut o contribuţie foarte redusă, dar prima instanţă a reţinut că probele administrate în cauză infirmă cu certitudine apărarea celor patru inculpaţi.
Astfel, audiat în faţa instanţei de judecată, inculpatul L.A nu a recunoscut în mod expres faptele comise, dar a dat unele indicii care se coroborează cu celelalte mijloace de probă şi duc la concluzia că acesta a fost un participant activ la comiterea faptelor penale reţinute prin rechizitoriu.
Inculpatul Lefter a precizat că se cunoaşte cu inculpaţii N.A. şi Ţ.I., a fost de câteva ori în Republica Moldova în zona Cahul o dată fiind însoţit chiar de prietenul său - inculpatul G.M.
Acelaşi inculpat a mai arătat că a purtat discuţii cu inculpatul Ţ.I. în legătură cu deschiderea unui centru de fier vechi în Republica Moldova ori acest aspect nu a fost confirmat de inculpaţii Ţ.I. sau de inculpatul N.A. şi nici de martorii audiaţi.
Nici inculpatul G.M. nu a recunoscut în mod expres faptele comise dar a precizat că a fost în Republica Moldova unde s-a întâlnit cu inculpatul Ţ.I. dar a avut relaţii de prietenie şi colaborare şi cu inculpaţii B.D., L.A, V.G. şi N.A..
Martora Struţu Elena a precizat că a fost de faţă când inculpatul B.D. a fost prins cu o cantitate mare de ţigări de către organele de poliţie în toamna anului 2010, în zona Rogojeni -Suceveni din jud. Galaţi.
Martora a mai arătat că ţigările erau transportate cu o barcă peste râul Prut, erau împachetate şi ambalate în 8 saci iar inculpatul B.D. era însoţit şi de inculpaţii G.M. şi H.M.
Din declaraţia dată de martora Ţ.E. rezultă că la domiciliul său din Republica Moldova au venit în anul 2010 inculpaţii G.M. şi L.A care au purtat discuţii de mai multe ori cu soţul său, inculpatul Ţ.I., în legătură cu achiziţionarea unor ţigări.
Martorii A.I., C.G. şi P.V. au arătat că inculpatul L.A are o spălătorie auto la marginea oraşului Galaţi, unde de mulţi ani veneau şi inculpaţii G.M. şi N.A. care erau prieteni apropiaţi cu inculpatul L.A.
În cauză, există atât declaraţii de martori care confirmă participaţia inculpaţilor L.A. şi G.M. la comiterea infracţiunilor dar şi declaraţiile unor inculpaţi care au fost în relaţii foarte apropiate cu cei doi, fiind practic coordonatori ai grupului infracţional.
Astfel, inculpaţii Ţ.I., V.G. şi N.A. au precizat cu exactitate contribuţia infracţională a inculpaţilor L.A. şi G.M., arătând că aceştia de mai multe ori au fost în Republica Moldova pentru a se interesa de procurarea unor ţigări de contrabandă în Republica Moldova, persoana de legătură fiind în principal inculpatul Ţ.I.
Coinculpatul N.A. a declarat încă din faza de urmărire penală că a avut înţelegeri clare şi un plan de acţiune cu inculpaţii G.M., L.A şi B.D. privind aducerea de ţigări peste răul Prut, din Republica Moldova.
Acelaşi inculpat a mai arătat că la procurarea, transportul şi depozitarea ţigărilor participau şi inculpaţii G.M. şi L.A, de mai multe ori aceste ţigări fiind depozitate şi la spălătoria auto a inculpatului L.A.
Din declaraţia coinculpatului Ţ.I. (fila 139 vol. 3) rezultă că acesta avea relaţii foarte apropiate cu inculpaţii L.A, B.D., N.A. şi G.M. şi toţi aceşti inculpaţi erau participanţi activi la aducerea în România a ţigărilor de contrabandă şi, ulterior, la depozitarea şi comercializarea acestor ţigări.
Acelaşi inculpat Ţ.I. a mai arătat că a fost vizitat în Republica Moldova de două-trei ori de inculpaţii L. şi G., unde s-au stabilit detalii cu privire la procurarea şi transportul ţigărilor de contrabandă în România.
Din desfăşurătoarele de convorbiri telefonice aflate la dosar (vol. 2 urm. pen.) rezultă că inculpaţii L.A., G.M., B.D., Ţ.I. şi N.A. purtau discuţii între ei, în principiu, referitoare la procurarea şi aducerea în România de ţigări de contrabandă prin zona Rogojeni-Suceveni din judeţul Galaţi.
Prima instanţă a constatat, aşadar, că vinovăţia inculpaţilor L.A şi G.M. este clar dovedită cu probele analizate mai sus dar şi cu celelalte mijloace de probă administrate atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată.
Martorii audiaţi în apărare la cererea celor doi inculpaţi, care nu s-au prevalat de disp. art. 320 ind. 1 C. proc. pen., nu au relevat aspecte care să conducă la concluzia nevinovăţiei inculpaţilor L. şi G., mai mult decât atât, aceşti martori au fost subiectivi şi sunt în relaţii de prietenie sau de subordonare faţă de cei doi inculpaţi, unii fiind angajaţi sau foşti angajaţi de la spălătoria auto a inculpatului L.A.
Cu privire la inculpaţii G.R. şi B.D. s-a constatat că aceştia s-au sustras judecăţii, dar în faza de urmărire penală, în luna septembrie 2010, au fost audiaţi şi au recunoscut faptele comise, dând detalii şi cu privire la participarea altor inculpaţi la comiterea faptelor printre care inculpaţii H.M. şi L.A.
Inculpatul B.D. a fost un participant activ la comiterea faptelor, făcând parte din grupul care coordona activitatea infracţională, a participat la majoritatea actelor materiale reţinute prin rechizitoriu, vinovăţia acestuia fiind clar confirmată şi cu declaraţiile celorlalţi inculpaţi din cauză, declaraţiile unor martori audiaţi, procesele-verbale de constatare, desfăşurătorul de convorbiri telefonice, procesul-verbal de prindere în flagrant (actul material nr. 5) coroborate cu celelalte mijloace de probă adunate atât în faza de judecată cât şi în faza de urmărire penală.
Inculpatul G.R. este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut faptele comise, a participat la un singur act material de contrabandă dar când s-a adus o cantitate mare de ţigări şi în baza unor înţelegeri anterioare clar stabilite cu ceilalţi membri ai grupului infracţional.
Vinovăţia inculpatului G.R. este confirmată şi prin declaraţiile unor martori audiaţi, procesele-verbale de constatare, interceptări de convorbiri telefonice dar şi prin declaraţiile coinculpaţilor V.G., L.M.E., N.A., N.M., S.N. şi B.D.
Faţă de cele analizate mai sus, instanţa a constatat că şi vinovăţia inculpaţilor G.R., B.D., G.M. şi L.A este clar dovedită şi a dispus condamnarea acestora dar fără reţinerea cauzei legale de reducere a pedepselor, prev. de art. 320 ind. 1 C. proc. pen.
În privinţa inculpaţilor N.A., Ţ.I., V.G.G., H.M., S.F., S.N., C.T., N.M., L.M.E. şi S.R.Ş., instanţa a făcut aplicarea disp. art. 3201 C. proc. pen. cu consecinţa reducerii limitei minime a pedepselor cu 1/3, deoarece aceşti inculpaţi au recunoscut şi regretat faptele de la primul termen de judecată, nu au dorit să mai dea declaraţii în cauză şi au solicitat ca în ceea ce priveşte acuzaţiile, cauza să fie soluţionată pe baza probelor existente în dosarul de urmărire penală.
Cu privire la inculpaţii pentru care se aplică disp. art. 3201 din C. proc. pen., s-a constatat că urmărirea penală a fost efectuată în mod legal şi temeinic iar probele aflate la dosarul de urmărire penală, altele decât declaraţiile inculpaţilor, confirmă situaţia de fapt şi vinovăţia fiecărui inculpat în parte.
Instanţa. a reţinut antecedentele penale ale inculpaţilor V.G.G. şi S.R., aceştia fiind recidivişti, conform probelor aflate la dosar şi a hotărârilor penale anterioare ataşate cauzei.
Instanţa a constatat că încadrările juridice ale faptelor sunt corect reţinute în privinţa fiecărui inculpat în cauză în raport de situaţia de fapt şi contribuţia efectivă a fiecărui inculpat la săvârşirea infracţiunilor.
Prima instanţă a considerat că se impune aplicarea unor pedepse minime şi inculpaţilor L.A., G.M., B.D. şi G.R., deoarece aceşti inculpaţi sunt foarte tineri, nu sunt recidivişti şi prin declaraţiile lor au dat unele detalii care conduc, coroborate cu alte mijloace de probă, la stabilirea clară a vinovăţiei fiecărui inculpat.
Inculpaţii G.R. şi B.D. au recunoscut faptele comise în luna septembrie 2010, când au fost audiaţi, iar inculpatul L.A are o situaţie familială deosebită în sensul că un copil minor al său suferă de o afecţiune foarte gravă.
Instanţa a apreciat că se impune reţinerea unor circumstanţe atenuante judiciare din cele prev. de art. 74 alin. (2) din C. pen. numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.N., deoarece acesta suferă de afecţiuni pulmonare grave (tuberculoză avansată) iar perpetuarea regimului de detenţie pe o durată mai îndelungată poate să contribuie în mod cert la agravarea stării de sănătate a acestuia
Totodată, a considerat că în privinţa celorlalţi inculpaţi se impune aplicarea unor pedepse minime, şi nicidecum reţinerea de circumstanţe atenuante sau aplicarea unor pedepse neprivative de libertate, deoarece faptele comise de aceştia sunt foarte grave, în special prin caracterul repetat şi bine organizat al derulării activităţii infracţionale, dar şi prin faptul că s-au comis cinci acte materiale de contrabandă prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, aducându-se de fiecare dată în România importante cantităţi de ţigări.
La aplicarea unor pedepse reduse s-a luat în considerare şi faptul că cei mai mulţi inculpaţi din cauză provin din zona Suceveni-Rogojeni a judeţului Galaţi, zonă cu un grad ridicat de sărăcie şi lipsă acută a locurilor de muncă şi a veniturilor băneşti.
Au fost aplicate fiecărui inculpat pedepse accesorii şi complementare, conform art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. şi s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor N.A., Ţ.I., L.A., G.M., S.F., S.N., H.M., V.G., L.M., C.T., N.M. şi S.R., întrucât cuantumurile de pedeapsă depăşesc 4 ani închisoare iar, pe de altă parte, faptele comise sunt grave şi se menţin în cauză motivele şi temeiurile care au stat la baza arestării lor preventive.
Au fost deduse pentru cei 12 inculpaţi arestaţi preventiv durata executată de la momentul reţinerii şi arestării până la zi.
În privinţa inculpaţilor G.A. şi B.D., care se sustrag judecăţii, având în vedere cuantumul pedepselor rezultante aplicate, dar şi gravitatea faptelor comise, au fost menţinute mandatele de arestare preventivă emise pe numele lor la Curtea de Apel Galaţi la data de 13 septembrie 2011.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, prima instanţă a reţinut următoarele:
În cauză, partea vătămată A.N.A.V. Galaţi s-a constituit parte civilă atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată pentru toate cele cinci acte materiale de contrabandă la care au participat inculpaţii.
Văzând probele existente la dosar, instanţa a constatat că pentru actele materiale 3 şi 5 din rechizitoriu prejudiciul a fost recuperat integral odată cu confiscarea mărfii de contrabandă, inculpaţii participanţi la aceste acte materiale nerealizând practic nici un folos material iar, pe de altă parte, pentru aceste două acte materiale partea vătămată nu a suferit efectiv un prejudiciu material.
S-a constatat, în schimb, că în cauză s-a produs un prejudiciu material părţii vătămate/civile Direcţia Regională Vamală Galaţi prin actele materiale de contrabandă comise de inculpaţii participanţi la începutul şi sfârşitul lunii iunie 2010 (actele materiale 1 şi 2) precum şi în luna septembrie 2010 (corespunzător actului material nr. 4 din rechizitoriu).
La primul act material de la începutul lunii iunie 2010, s-a cauzat un prejudiciu material (bănesc) părţii vătămate/civile de 47.111 lei iar participanţii efectivi la acest act material au fost inculpaţii V.G., H.M., S.R., S.F., B.D., Ţ.I., N.A., L.A. şi G.M..
Tot în luna iunie 2010 s-a cauzat prin alt act material de contrabandă un prejudiciu părţii vătămate de 9118 lei, participanţi la contrabandă fiind inculpaţii L.A., G.M., N.A., B.D., V.G., Ţ.I., H.M. şi C.T. iar în luna septembrie 2010 "(actul 4) s-a comis prin contrabandă un prejudiciu aceleiaşi părţi civile de 9./984 lei, de această dată existând o participaţie penală mai restrânsă, formată din inculpaţii L.A., G.M., B.D., Ţ.I., H.M. şi N.A.
Având în vedere că prejudiciile indicate mai sus pentru cele trei acte materiale sunt dovedite clar cu probele existente la dosar, din cantităţile de ţigări traficate nefiind recuperat nimic, instanţa, în baza art. 14 C. proc. pen., 998 şi 1000 C. civ., a obligat în solidar corespunzător fiecărui act material pe inculpaţii participanţi la plata despăgubirii băneşti aferente.
Totodată, s-a luat act de faptul că inculpaţii arestaţi în cauză, cu excepţia inculpaţilor Lefter şi Gâţu, au fost de acord să despăgubească pe partea civilă cu sume rezonabile şi potrivit prejudiciului efectiv material cauzat.
Instanţa a considerat că nu pot fi acordate în cauză despăgubiri constând în taxe vamale: impozit, T.V.A., majorări de întârziere, întrucât aceste categorii de prejudicii nu sunt dovedite iar, pe de altă parte, nu este cert că s-ar fi produs alte prejudicii decât cel real constând în cantitatea efectivă de ţigări şi preţul acestor ţigări.
Văzând şi dispoziţiile art. 166 C. proc. pen., coroborat cu disp. art. 118 C. pen., instanţa a menţinut măsurile de sechestrare şi indisponibilizare a cantităţilor de ţigări produse prin actele materiale reţinute prin rechizitoriu la punctele 3 şi 5.
Împotriva sentinţei penale nr. 139 din 09 martie 2012 a Tribunalului Galaţi au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, partea civilă A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi, inculpaţii L.A, S.F., S.N., C.T., N.M., L.M.E., N.A., G.M.E., V.G.G., H.M. şi G.R.A., precum şi persoana vătămată - av. P.B., din cadrul Baroului Galaţi.
Prin decizia penală nr. 202/ A din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, de inculpaţii L.A, S.F., S.N., C.T., N.M. şi L.M.E., respectiv de partea civilă A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi, a fost desfiinţată în parte sentinţa penală nr. 139/09 martie 2012 a Tribunalului Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 7392/121/2011, iar în rejudecare s-au dispus următoarele:
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o durară de 4 ani, aplicată inculpatului L.A şi s-a făcut aplicarea, în privinţa acestuia, a prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu consecinţa modificării pedepselor principale aplicate acestui inculpat, după cum urmează:
- s-a redus, de la 5 ani închisoare la 3 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- s-a redus, de la 5 ani şi 2 luni închisoare la 3 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsă aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.;
- s-a redus, de la 3 luni închisoare la 2 luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Conform prevederilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele principale astfel reduse şi pedepsele complementare aplicate în cauză inculpatului L.A şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lita teza II şi lit. b)) C. pen. pe o durară de 4 ani.
Au fost descontopite pedepsele rezultante de câte 4 ani şi 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o durară de 3 ani, aplicate inculpaţilor S.F., C.T., N.M. şiL.M.E., reţinându-se în favoarea acestora circumstanţa atenuantă judiciară prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., cu consecinţa modificării pedepselor principale aplicate acestora, după cum urmează:
- s-au redus, de la câte 4 ani închisoare la câte 2 ani şi 8 luni închisoare, pedepsele aplicate pentru infracţiunea prev. de art7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic.art. 3201alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) în ref. la art. 76 lit. c) C. pen., şi cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatului S.F.;
- s-au redus, de la câte 4 ani şi 2 luni închisoare la câte 3 ani închisoare, pedepsele principale aplicate pentru infracţiunea prev.de art. 26 C. pen. în ref. la art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic.art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) în ref. 76 lit. c) C. pen., şi cu aplic. art. 41 alin. (2) în cazul inculpatului S.F.;
- s-au schimbat pedepsele aplicate pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic, art. 74 alin. (1) lit. c) în referire la art. 76 lit. e), şi cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatului S.F., în sensul că s-a aplicat inculpaţilor câte o amendă penală de 250 lei.
Conform prevederilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. e) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca inculpaţii S.F., C.T., N.M. şi L.M.E. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o durară de 3 ani.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului S.N., în pedepsele componente, şi s-a reţinut în favoarea acestuia şi circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.
A fost menţinută pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, precum şi pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 270 alin. (1) şi la art. 274 din Legea nr. 86/2006, ambele cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., schimbându-se însă pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic.art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplic.art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen., raportat la art. 76 lit. e) C. pen., în amendă penală de 250 lei. Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. e) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca inculpatul S.N. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 86 şi art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor rezultante principale, de câte 3 ani închisoare, şi a pedepselor accesorii aplicate inculpaţilor S.F., S.N., C.T., N.M. şi L.M.E., pe durata câte unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în baza art. 862 C. pen. Conform art. 863 C. pen., s-a stabilit ca pe durata termenul de încercare, inculpaţii mai sus menţionaţi să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
În baza art. 359 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpaţilor S.F., S.N., C.T., N.M. şi L.M.E. asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 350 alin. (2) şi (4) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor S.F., S.N., C.T., N.M. şi L.M.E., dacă nu sunt arestaţi în altă cauză. S-a constatat că inculpaţii mai sus menţionaţi au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv în prezenta cauză, după cum urmează:
- inculpaţii S.F., S.N., C.T. şi L.M.E. - începând cu data de 24 martie 2011 până la zi;
- inculpatul N.M. - începând cu data de 01 aprilie 2011 până la zi.
Pe latură civilă, a fost admis apelul părţii civile A.N.A.F. - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi şi s-au modificat dispoziţiile privind latura civilă a cauzei, în sensul că:
- s-a majorat, de la 9.118 lei la 47.111,76 lei, cuantumul despăgubirilor civile la plata cărora au fost obligaţi în solidar inculpaţii L.A., G.M.E., N.A., B.D., V.G.G., T.I., H.M. şi C.T., către partea civilă (faptă descrisă la pct. II din rechizitoriu);
- s-a majorat, de la 7.984 lei la 41.252,54 lei, cuantumul despăgubirilor civile la care au fost obligaţi în solidar inculpaţii L.A., G.M.E., N.A., B.D., Ţ.I. şi H.M., către partea civilă (faptă descrisă la pct. IV din rechizitoriu).
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate şi s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii N.A., Ţ.I., G.M.E., V.G.G., H.M., S.R.Ş. şi G.R.A., precum şi apelul persoanei vătămate avocat P.B., din cadrul Baroului Galaţi.
În baza art. 383 alin. (1) în referire la art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor N.A., Ţ.I., L.A., G.M.E., V.G.G., H.M. şi S.R.Ş.
S-a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor mai sus menţionaţi, durata reţinerii şi arestării preventive, după cum urmează:
- de la 24 martie 2011 la zi pentru inculpaţii V.G.G., H.M. şi S.R.Ş.;
- de la 01 aprilie 2011 până la zi pentru inculpatul N.A.;
- de la 11 aprilie 2011 la zi pentru inculpatul Ţ.I.;
- de la 05 mai 2011 până la zi pentru inculpaţii L.A. şi G.M.E.
Au fost obligaţi inculpaţii-apelanţi N.A., Ţ.I., G.M.E. şi G.R.A. la plata a câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în vreme ce inculpaţii-apelanţi V.G.G., H.M. şi S.R.Ş. au fost obligaţi la plata a câte 400 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. S-a dispus avansarea, din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi, a onorariilor pentru apărătorii desemnaţi din oficiu în faza procesuală a apelului).
În fine, a fost obligată persoana vătămată-apelantă av. P.B. la plata sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
I. Contrar celor susţinute prin motivele de apel ale inculpaţilor L.A. şi G.M.E., activitatea infracţională a acestora a fost dovedită fără dubiu prin coroborarea probelor administrate în cauză, probe din care rezultă că, în luna iunie 2010, cei doi inculpaţi, împreună cu inculpaţii B.D., Ţ.I., N.A. şi V.G.G. au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunii .de contrabandă cu ţigări. Acest grup infracţional la care ulterior au aderat şi ceilalţi inculpaţi din prezenta cauză, a săvârşit, în perioada iunie - septembrie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, un număr de 5 acte materiale ale infracţiunii de contrabandă, constând în introducerea ilicită pe teritoriul României, prin trecerea frauduloasă a râului Prut - frontiera de stat româno - moldovenească, a unei cantităţi totale de peste 23.400 pachete de ţigări, cauzând bugetului de stat un prejudiciu total de 222.185,70 lei.
A arătat instanţa de apel că participaţia concretă a inculpaţilor L.A. şi G.M.E. la derularea activităţii infracţionale rezultă din coroborarea declaraţiilor coinculpaţilor Ţ.I., V.G.G. şi N.A. cu declaraţiile martorilor Ţ.E., A.I., C.G. şi P.V., precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice -probe din care rezultă că inculpaţii L.A. şi G.M.E. s-au deplasat de mai multe ori la domiciliul inculpatului Ţ.I., în com. Andraşul de Jos - Republica Moldova, prilej cu care, împreună şi cu inculpaţii N.A. şi B.D. au stabilit un plan privind procurarea din Republica Moldova, în mod repetat, a unor cantităţi de ţigări, trecerea acestora, în mod fraudulos, peste râul Prut, prin utilizarea unor ambarcaţiuni şi introducerea lor ilicită în circuitul comercial, pe teritoriul României.
S-a reţinut că inculpaţii mai sus menţionaţi au făcut parte din „palierul de comandă" al grupului infracţional, organizând şi coordonând activitatea acestuia, dar au îndeplinit şi acte de execuţie, ocupându-se în mod alternativ de procurarea ţigărilor pe teritoriul Republicii Moldova, depozitarea acestora la locuinţa inculpatului Ţ.I., ambalarea în materiale impermeabile şi pregătirea lor pentru trecerea frauduloasă a frontierei, prin traversarea râului Prut cu ajutorul unor ambarcaţiuni, în zona satului Rogojeni, com.Suceveni, jud.Galaţi.
După traversarea râului Prut, ţigările erau preluate de alţi membri ai grupului infracţional (respectiv de inculpaţii V.G.G., H.M., S.F., S.N., L.M.E., C.T., S.R.Ş. şi N.M.) care, sub coordonarea inculpaţilor B.D. şi N.A., asigurau transportul ţigărilor, cu ajutorul unor atelaje, până în comuna Suceveni, unde ţigările erau preluate de inculpatul N.A. şi făptuitorul S.A.D. (privitor la care s-a dispus, prin actul de inculpare, disjungerea cauzei), fiind transportate cu autoturismele în municipiul Galaţi, sub supravegherea inculpaţilor L.A. şi G.M.E., care se deplasau cu un alt autoturism, ca „antemergător F. - inculpaţi care asigurau depozitarea ţigărilor (în incinta spălătoriei auto deţinută de inculpaţii L.A în municipiul Galaţi) şi comercializarea acestora.
S-a apreciat că, faptul că activităţile infracţionale descrise la pct. 3 şi 5 din rechizitoriu au fost întrerupte mai înainte ca ţigările să fie preluate, conform „practicii" anterioare, de inculpaţii L.A. şi G.M.E. (fiind ridicate de către lucrătorii de poliţie imediat după trecerea lor peste frontieră, în vederea confiscării), nu înlătură vinovăţia celor doi inculpaţi cu privire la aceste acte materiale, vinovăţie care, în cazul celor două acte materiale, îmbracă forma complicităţii prin promisiunea anterioară de tăinuire a bunurilor.
În condiţiile în care inculpaţii L.A. şi G.M.E. au săvârşit, în cadrul grupului infracţional, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, atât activităţi de execuţie nemijlocite, care intră în conţinutul laturii obiective a infracţiunii de contrabandă şi care se află într-o unitate indivizibilă cu faptele celorlalţi inculpaţi, cât şi activităţi de complicitate la această infracţiune, instanţa de apel a apreciat că în mod corect a reţinut prima instanţă că aceştia au calitatea de coautori la infracţiunea de contrabandă în formă continuată, prev. de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi nu aceea de complici, aşa cum s-a susţinut prin motivele de apel ale celor doi inculpaţi.
Prin urmare, au fost considerate neîntemeiate criticile formulate de inculpaţii L.A. şi G.M.E., privind greşita reţinere a vinovăţiei lor şi greşita încadrare juridică a faptelor.
Ca neîntemeiat a fost apreciat şi motivul de apel invocat de inculpatul G.A.R., în sensul că nu poate fi reţinută în sarcina sa infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 3 9/2003, deoarece a participat doar întâmplător la un singur act material al infracţiunii de contrabandă, pentru următoarele considerente:
Din conţinutul dispoziţiilor art. 2 lit. a) din Legea nr. 3 9/2003 rezultă că pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ două condiţii, şi anume:
- în primul rând, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat.
- o a doua condiţie esenţială pentru existenţa grupului infracţional organizat, este aceea că el să nu aibă un caracter ocazional, ci să fie constituit pe baza unui plan prealabil, care să aibă în vedere anumite calităţi, însuşiri şi specializări ale membrilor acestuia. În fapt, grupul trebuie să aibă o structură determinată, adică să aibă anumite componente cu sarcini distincte în realizarea activităţii infracţionale, o aşa zisă diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de comportare specifice unei unităţi structurate.
Sub aspectul laturii subiective, această infracţiune se săvârşeşte cu intenţie directă, persoana trebuind să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea la grup sau sprijinirea acestuia, ştiind că urmează a fi comise infracţiuni grave şi urmărind obţinerea unor foloase sau avantaje materiale.
În cauza de faţă, a arătat instanţa de apel că, din probele administrate rezultă în mod indubitabil că inculpatul G.R.A., ca şi ceilalţi inculpaţi aflaţi în „palierul de execuţie", a aderat în deplină cunoştinţă de cauză la grupul infracţional organizat, ştiind că ţigările sunt trecute în mod fraudulos peste frontieră de către unii dintre membrii grupului şi acceptând să le preia, să le transporte până în comuna Suceveni şi să le predea către alţi membri ai grupului infracţional.
Faptul că o parte dintre inculpaţii aflaţi în „palierul de execuţie", cum este şi cazul inculpatului G.R.A., au participat numai la câte unul dintre cele cinci acte materiale ale infracţiunii de contrabandă nu este de natură să excludă reţinerea în sarcina acestora a infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, deoarece existenţa acestei infracţiuni nu este condiţionată de participarea tuturor membrilor grupului la întreaga activitate infracţională.
Prin urmare, a conchis instanţa de apel că în mod corect a fost reţinută în sarcina inculpatului G.R.A. săvârşirea infracţiunii de aderare la săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în concurs cu complicitatea la infracţiunea de contrabandă şi la trecerea frauduloasă a frontierei de stat.
II. Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate de prima instanţă, cuantumurile acestora au fost criticate atât de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi (invocând cuantumul prea redus al pedepselor cu închisoarea aplicate tuturor inculpaţilor, în raport cu gradul de pericol social al faptelor şi cu circumstanţele personale), cât şi de inculpaţii L.A, S.F., S.N., C.T., N.M., L.M.E., N.A., Ţ.I., G.M.E., V.G.G., H.M., S.R.Ş. şi G.R.A., care au susţinut, dimpotrivă, că s-ar fi impus reţinerea în favoarea lor a unor circumstanţe atenuante judiciare, reducerea pedepselor sub limitele minime speciale prevăzute de lege şi stabilirea unor pedepse rezultante sub 3 ani închisoare, care să permită aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., privind suspendarea sub supraveghere a executării.
În ce priveşte criticile formulate de Parchet care vizează individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa de apel a apreciat că acestea sunt nefondate, neimpunându-se în cazul niciunuia dintre inculpaţi majorarea pedepselor aplicate de prima instanţă, deoarece, în cazul majorităţii inculpaţilor, pedepsele au fost corect dimensionate, cu excepţia situaţiilor ce vor fi arătate în continuare, situaţie în care pedepsele aplicate sunt prea aspre, faţă de gradul concret de pericol social al faptelor, de amploarea şi importanţa activităţii infracţionale a fiecăruia dintre inculpaţi şi de circumstanţele personale.
În cazul inculpaţilor care au exercitat activităţi de organizare şi de coordonare a grupului infracţional şi care au participat la toate actele materiale ale infracţiunii de contrabanda - respectiv inculpaţii N.A., Ţ.I., L.A., G.M.E. şi B.D., Curtea a apreciat că pedepsele aplicate de prima instanţă pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite sunt just individualizate, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cuantumul şi modalitatea de executare - prin privare de libertate a pedepsei rezultante, reflectând atât gradul concret de pericol social al faptelor, importanţa relaţiilor sociale lezate (mai ales în actualul context economic), amploarea activităţii infracţionale, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat bugetului de stat, cât şi aspectele referitoare la persoana inculpaţilor.
Lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră manifestată de către unii dintre inculpaţii mai sus menţionaţi au constituit aspecte care au fost valorificate corespunzător de către prima instanţă, în contextul criteriilor generale de individualizare, justificând aplicarea unor pedepse orientate spre limita minimă specială prevăzute de lege, dar, faţă de gradul ridicat de pericol social al faptelor şi de amploarea activităţii infracţionale, nu se justifică reţinerea aceloraşi aspecte drept circumstanţe atenuante judiciare. In cazul inculpaţilor N.A. şi Ţ.I., care au recunoscut săvârşirea infracţiunilor şi au solicitat să fie judecaţi conform procedurii simplificate, prima instanţă a făcut în mod corect aplicarea dispoziţiilor art. 320 alin. (7) C. proc. pen., reducând cu o treime limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege. Prin urmare, au fost considerate nefondate şi apelurile declarate de inculpaţii mai sus menţionaţi cu privire la greşita individualizare a pedepselor.
Apelul declarat de inculpatul L.A a fost apreciat însă ca fiind admisibil, deoarece acesta, după judecata în fond a cauzei, a denunţat şi a facilitat identificarea unor persoane care sunt urmărite penal pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000, astfel încât trebuie să beneficieze de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi, implicit, de reducerea pedepselor ce i-au fost aplicate de către prima instanţă.
Chiar în aceste condiţii, instanţa de apel - având în vedere amploarea şi importanţa activităţii infracţionale a inculpatului L.A, precum şi atitudinea procesuală nesinceră a acestuia - a apreciat că nu se justifică reducerea pedepselor aplicate pentru fiecare dintre infracţiuni şi a pedepsei rezultante într-o asemenea măsură încât să permită suspendarea sub supraveghere a executării, aşa cum s-a solicitat prin motivele de recurs.
În cazul inculpaţilor V.G.G. şi H.M., care au participat la majoritatea actelor materiale ale infracţiunii de contrabandă şi care au antecedente penale, precum şi în cazul inculpatului S.R.Ş., care a participat la un singur act material de contrabandă, dar care este recidivist, Curtea a apreciat, de asemenea, că nu se justifică reţinerea unor circumstanţe atenuante judiciare şi reducerea pedepselor ce le-au fost aplicate de prima instanţă. Atitudinea procesuală sinceră manifestată de inculpaţii mai sus menţionaţi a adus acestora beneficiul aplicării prevederilor art. 3201alin. (7) C. proc. pen., dar, în raport cu circumstanţele reale şi personale, nu poate dobândi şi valenţa unei circumstanţe atenuante judiciare.
Totodată, nu au fost reţinute circumstanţe atenuante judiciare nici în cazul inculpatului G.R.A., care s-a sustras atât urmăririi penale, cât şi judecăţii. în raport cu gravitatea infracţiunilor deduse judecăţii în prezenta cauză nu poate fi primit favorabil nici motivul de apel formulat de apărătorul acestui inculpat privind menţinerea liberării condiţionate.
In privinţa inculpaţilor S.F., C.T., N.M., L.M.E. şi S.N., Curtea a apreciat că motivele de apel sunt întemeiate. Astfel, în cazul acestor inculpaţi s-a reţinut că au participat la un număr restrâns de acte materiale ale infracţiunii de contrabandă (inculpatul S.F. la două acte materiale, iar ceilalţi inculpaţi la câte un singur act material), efectuând, sub coordonarea celorlalţi inculpaţi, transportul ţigărilor, cu atelajele, din zona de frontieră şi până în comuna Suceveni, contra unor sume modice de bani (100-200 lei). Ţinând cont de împrejurările concrete privind săvârşirea faptelor, precum şi de faptul că inculpaţii mai sus menţionaţi se află la primul impact cu legea penală, Curtea a apreciat că poate fi reţinută în favoarea acestora, drept circumstanţă atenuantă judiciară, conform prevederilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., conduita procesuală sinceră şi cooperantă - cu consecinţa coborârii pedepselor sub limita minimă specială prevăzută de lege pentru infracţiunile de constituire în grup infracţional organizat şi de complicitate la contrabandă.
În cazul inculpatului S.N., în favoarea căruia în mod corect prima instanţă a reţinut deja o circumstanţă atenuată judiciară, conform art. 74 alin. (2) C. pen., respectiv starea de boală, s-a apreciat că nu se impune o nouă reducere a pedepselor ca urmare a reţinerii de către instanţa de apel a unei noi circumstanţe atenuante.
S-a observat pe de altă parte că, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic.art. 74 C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată de prima instanţă inculpatului S.N. este nelegală. Astfel, s-a reţinut că, pentru infracţiunea mai sus menţionată, limita minimă a pedepsei este de 3 luni închisoare - limită care, redusă cu 1/3, conform prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., devine de 2 luni închisoare. Aşa fiind, în condiţiile reţinerii unor circumstanţe atenuante, sunt aplicabile prevederile art. 76 lit. e) teza a II-a C. pen., potrivit cărora trebuia aplicată o amendă penală care nu putea fi mai mică de 200 lei. Prin urmare, în cazul inculpatului S.N., ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi mai sus menţionaţi, în favoarea cărora s-au reţinut circumstanţe atenuante judiciare, se va dispune schimbarea pedepselor pentru infracţiunea prev. de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, în sensul aplicării unor amenzi penale.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor S.F., C.T., N.M., L.M.E. şi S.N., Curtea, ţinând cont de lipsa antecedentelor penale şi de conduita procesuală sinceră a acestora, şi-a format convingerea că scopul şi funcţiile prevăzute de art. 52 C. pen., pot fi atinse şi prin aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., privind suspendarea sub supraveghere a executării.
III. Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi şi de partea civilă A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi cu privire la latura civilă a cauzei au fost considerate de instanţa de apel ca fiind fondate, dar nu pentru toate criticile formulate.
Astfel, s-a arătat că prin cererile depuse în cursul urmăririi penale, partea vătămată s-a constituit parte civilă pentru prejudiciile cauzate prin fiecare dintre actele materiale ale infracţiunii de contrabandă, cu sumele ce reprezintă valoarea în vamă a ţigărilor (în cazurile în care nu au fost găsite şi confiscate), taxa vamală, accize şi T.V.A., sume care totalizează 228.185,70 lei, din care: 47.111,76 lei prin fapta descrisă la pct. I din rechizitoriu; 47.111.76 lei prin fapta descrisă la pct. II din rechizitoriu; 44.446,61 lei prin fapta descrisă la pct. III din rechizitoriu; 41.452,54 lei prin fapta descrisă la pct. IV din rechizitoriu; 42.263 lei prin fapta descrisă la pct. V din rechizitoriu.
În cazul faptelor descrise la pct. III şi pct. V din rechizitoriu, când ţigările care au făcut obiectul contrabandei au fost confiscate imediat după introducerea lor pe teritoriul României - inculpaţii fiind prinşi în flagrant de către autorităţile de frontieră într-o zonă care se află sub permanenta supraveghere a acestora - Curtea a apreciat că în mod corect prima instanţă a respins pretenţiile părţii civile, pentru următoarele considerente:
În cazul infracţiunii de contrabandă, care este o infracţiune „de pericol", nu se poate vorbi despre producerea vreunui prejudiciu cert decât în momentul în care bunurile care fac obiectul contrabandei depăşesc zona primului birou vamal, acesta fiind momentul când se produce o fraudare evidentă a bugetului de stat, prin neplata taxelor vamale, a accizelor şi a T.V.A - ului aferent. în cazul în care mărfurile de contrabandă sunt interceptate şi indisponibilizate pentru a fi confiscate, mai înainte de a depăşi zona primului birou vamal, prejudicierea bugetului de stat nu a apucat să se producă, astfel că nu se poate pune problema reparării vreunui prejudiciu.
O astfel de interpretare rezultă şi din legislaţia vamală internă şi comunitară.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 (C. vam.), datoria vamală se stinge prin mai multe modalităţi - una dintre acestea fiind confiscarea (lit. d).
Potrivit prevederilor art. 277 din Legea nr. 86/2006, atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în lei.,Jper a contrario", atunci când bunurile ce au făcut obiectul contrabandei se găsesc şi sunt indisponibilizate în vederea confiscării, inculpatul nu va mai fi obligat la plata echivalentului lor în lei.
Obligarea inculpatului la plata datoriilor vamale, a accizelor şi a T.V.A. -ului este justificată numai în condiţiile în care acesta ar fi reuşit să introducă bunurile de contrabandă în circuitul comercial, eludând astfel plata către bugetul de stat a sumelor cuvenite.
Pe de altă parte, prevederile art. 233 primul parag. lit. d) din Regulamentul C.E.E nr. 2913/1992, de instituire a C. vam. comunitar, statuează că stingerea datoriei vamale are loc în situaţia în care punerea sub sechestru însoţită de confiscarea simultană sau ulterioară a acestora au fost efectuate înainte ca mărfurile introduse ilegal să depăşească zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului vamal al comunităţii.
Instanţa de apel a precizat că prezenţa pe teritoriul vamal al comunităţii a unor mărfuri introduse ilegal presupune, în sine, un risc foarte ridicat ca aceste mărfuri să fie în final integrate în circuitul economic al statelor membre, deoarece din momentul în care mărfurile au trecut de zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu, există mai puţine şanse ca acestea să fie descoperite de autorităţile vamale în cadrul unor controale inopinate, motiv pentru care doar în această situaţie sunt datorate taxele vamale (a se vedea în acest sens cauza Elshani).
În ceea ce priveşte contravaloarea accizelor solicitată de D.R.A.O.V. Galaţi, s-a arătat că este necesar să se stabilească, mai întâi, dacă s-a produs faptul generator al accizelor.
Din art. 5 alin. (1) primul paragraf din Directiva nr. 92/12/ CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi privind deţinerea, circulaţia şi monitorizarea.acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva nr. 96/99/ CE a Consiliului din 30 decembrie 1996, rezultă că faptul generator al accizei intervine în momentul fabricării pe teritoriul Comunităţii a unor produse supuse accizei sau în momentul importării pe acest teritoriu a unor astfel de produse. Al doilea paragraf al acestui alineat precizează că importul trebuie interpretat în sensul de „intrare a produselor pe teritoriul Comunităţii.
Rezultă de aici, a precizat Curtea de apel, că trebuie să se considere că mărfurile supuse la plata accizei au intrat pe teritoriul Comunităţii, în sensul art. 5 alin. (1) din Directiva privind accizele, din momentul în care acestea au depăşit zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului vamal al Comunităţii.
Instanţa de apel a concluzionat că, art. 5 alin. (1) al treilea paragraf şi art. 6 alin. (1), trebuie interpretat în sensul că, trebuie să se considere că mărfurile care sunt puse sub sechestru de autorităţile vamale şi fiscale locale în momentul introducerii acestora pe teritoriul vamal al Comunităţii şi care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora nu au fost importate în Comunitate, astfel încât faptul generator al accizei în privinţa acestora nu se produce.
Cu privire la T.V.A.-ul solicitat de D.R.A.O.V. Galaţi, prima instanţă a apreciat, de asemenea, în mod corect că nici acesta nu este datorat, motivat de faptul că dispoziţiile art. 2 pct. 2, art. 7 şi art. 10 alin. (3) din a şasea Directivă nr. 77/388/ CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999, trebuie interpretate în sensul că trebuie să se considere că mărfurile care sunt puse sub sechestru de autorităţile vamale şi fiscale locale în momentul introducerii acestora pe teritoriul Comunităţii şi care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate fără a ieşi vreun moment din posesia acestora nu au fost importate în Comunitate, astfel încât faptul generator al taxei pe valoare adăugată nu se produse în privinţa lor şi că, prin urmare, această taxă nu devine exigibilă.
Revenind la faptele descrise la pct. III şi V din rechizitoriu, s-a reţinut că, în ambele cazuri, imediat după preluarea ţigărilor pe malul românesc al râului Prut, inculpaţii au fost prinşi în flagrant de către lucrătorii secţiei Poliţiei de Frontieră Oancea, în zona în care aceştia îşi exercită în mod permanent serviciul de pază, ţigările fiind ridicate în vederea confiscării (procese-verbale - filele 17 şi 51) astfel că, potrivit atât legislaţiei române intere, cât şi a normelor comunitare, datoriile vamale s-au stins prin confiscare.
În cazul faptelor descrise la pct. I, II şi IV din rechizitoriu ţigările nu au fost confiscate, inculpaţii reuşind că le introducă în circuitul comercial şi să le valorifice, astfel că, atât potrivit legislaţiei interne, cât şi a normelor comunitare (mai sus menţionate) aceştia trebuie obligaţi la plata echivalentul în lei al ţigărilor (art. 277 C. vam.), cât şi la plata drepturilor de import, costând în taxe vamale, accize şi T.V.A.
Instanţa de apel constată că, deşi a reţinut în mod corect că prin actele materiale ale infracţiunii de contrabandă descrise la pct. I, II şi IV din rechizitoriu s-au cauzat părţii civile prejudicii ce trebuie reparate, prima instanţă a dispus obligarea inculpaţilor la repararea integrală a prejudiciului numai în cazul faptei descrise la pct. I, în timp ce pentru faptele descrise la pct. II şi IV, a acordat părţii civile sumele de 9.118 lei şi respectiv 9.984 lei (în loc de 47.111.76 lei şi respectiv de 41.452,54 lei, cât constituie prejudiciile integrale, conform calculelor din adresele aflate la filele 1-11 şi 63.64, vol. I urm. pen.), excluzând, în mod nejustificat, din cuantumul prejudiciilor taxele vamale şi TVA.
Aşa fiind, au fost admise apelurile formulate de Parchet şi de partea civilă, fiind modificat cuantumul despăgubirilor civile.
IV. Prin motivele le apel, persoana vătămată - av. P.B. a criticat hotărârea primei instanţe ca nelegală, susţinând că instanţa a omis să se pronunţe asupra cererii sale, privind plata sumei de 2.400 lei, ce reprezintă onorariul pentru asistenţa juridică acordată din oficiu mai multor inculpaţi, în cursul urmăririi penale.
Acest motiv de apel a fost considerat ca nefondat, întrucât potrivit prevederilor art. 189 alin. (1) C. proc. pen., cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, retribuirea apărătorilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părţi. La alin. (2) al aceluiaşi articol se prevede că cheltuielile judiciare prevăzute în alin. (1), avansate de stat, sunt cuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi M.A.I. în raport cu aceste dispoziţii legale, sumele cuvenite pentru asistenţa juridică din oficiu acordată în cursul urmăririi penale trebuie avansate din bugetul propriu al Ministerului Public. Prin urmare, s-a apreciat că, în mod corect prima instanţă, conformându-se prevederilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a inclus în cheltuielile judiciare la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii sumele ce. reprezintă onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în cursul urmăririi penale, dar nu a dispus avansarea acestor sume din bugetul Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi, având în vedere că respectivele sume trebuie avansate de către Ministerul Public, din bugetul propriu.
Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi şi inculpaţii Ţ.I., G.M.E., V.G.G., S.R.Ş., L.A, H.M., G.R.A., B.D. şi N.A., precum şi persoana vătămată - avocat P.B.
Prin decizia penală nr. 4063 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. 7392/121/2011, s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Galaţi şi de inculpatul B.D. împotriva Deciziei penale nr. 202/ A din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori. S-a casat, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 139 din 9 martie 2012 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, şi în rejudecare, au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii Ţ.I., G.M.E., V.G.G., L.A, G.R.A., N.M., S.N., S.F., L.M.E. şi N.A., la plata sumei de 44.446,16 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea drepturilor vamale de import aferente cantităţii de 4.800 pachete de ţigări „Plugarul" sustrase de la vămuire (pct. 3 rechizitoriu). De asemenea, au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii Ţ.I., G.M.E., L.A, H.M. şi N.A., la plata sumei de 42.263,02 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea drepturilor vamale de import aferente cantităţii de 4.800 pachete de ţigări „Plugarul" sustrase de la vămuire (pct. 5 rechizitoriu).
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Totodată, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel, respectiv Curtea de Apel Galaţi, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.D.
Au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de partea vătămată -av. P.B. şi de inculpaţii Ţ.I., G.M.E., V.G.G., S.R.Ş., L.A, H.M., G.R.A. şi N.A. împotriva aceleiaşi decizii.
S-a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive, după cum urmează:
- de la 01 aprilie 2011 la 10 decembrie 2012 pentru inculpatul N.A.;
- de la 11 aprilie 2011 la 10 decembrie 2012 pentru inculpatul Ţ.I.;
- de la 05 mai 2011 la 10 decembrie 2012 pentru inculpaţii L.A. şi G.M.E.;
- de la 24 martie 2011 la 10 decembrie 2012 pentru inculpaţii V.G.G., H.M. şi S.R.Ş..
A fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului B.D..
În fine, s-a dispus cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat, precum şi cu privire la onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în recurs.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut următoarele:
Materialul probatoriu administrat în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti confirmă acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor, constând în aceea că, în cursul anului 2010, aceştia au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de contrabandă de ţigări. Grupul a fost constituit de inculpaţii B.D., Ţ.I., N.A. şi V.G., la acesta aderând ulterior şi ceilalţi inculpaţi, fiecare dintre aceştia cunoscând activitatea grupului, rolul fiecăruia şi scopul urmărit.
Ţigările de contrabandă erau introduse în ţară prin trecerea frauduloasă a râului Prut, cantitatea de ţigări introdusă ilicit pe teritoriul României fiind estimată la 23.400 pachete de ţigări marca „Plugarul", iar prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de 222.187,70 lei.
În ceea ce priveşte activitatea infracţională a inculpaţilor L.A. şi G.M.E., care au solicitat achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte a reţinut că aceasta rezultă din coroborarea declaraţiilor inculpaţilor Ţ.I., V.G. şi N.A., care se coroborează cu declaraţiile martorilor Ţ.E., A.I., C.G. şi P.V., dar şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonie din care rezultă că cei doi inculpaţi s-au deplasat de mai multe ori la domiciliul inculpatului Ţ.I., din Republica Moldova, unde s-au întâlnit cu inculpaţii B.D. şi N.A., stabilind, de comun acord, un plan pentru procurarea, respectiv introducerea în ţară a mărfurilor de contrabandă. A arătat Înalta Curte că activitatea acestora se circumscrie actelor de autorat, şi nu complicitate, inculpaţii L. şi G. coordonând activitatea grupului infracţional organizat, ocupându-se alternativ de procurarea ţigărilor pe teritoriul Republicii Moldova, depozitarea acestora la locuinţa inculpatului Ţ.I., pregătirea pachetelor pentru introducerea frauduloasă în ţară a ţigărilor de contrabandă. Ca atare, s-a apreciat că nu se poate reţine o gravă eroare de fapt, condamnarea inculpaţilor dispunându-se urmare reţinerii unei stări de fapt care concordă cu realitatea, vinovăţia acestora rezultând din ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească.
S-a mai arătat de către Înalta Curte în considerentele deciziei pronunţate că decizia instanţei de apel este motivată, astfel că permite instanţei de recurs să exercite controlul de legalitate şi, ca atare, nici criticile inculpaţilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen. nu sunt fondate.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, critică invocată atât de procuror, cât şi de inculpaţi, Înalta Curte a constatat că nu se impune modificarea acestora, nici în ceea ce priveşte cuantumurile şi nici în ceea ce priveşte modalităţile de executare dispuse de instanţa de apel. Pedepsele aplicate au fost just individualizate, cu luarea în considerare atât a modalităţii şi împrejurările comiterii faptelor, cât şi a datelor ce caracterizează fiecare inculpat în parte. Circumstanţele favorabile au fost valorificate de instanţele de judecată prin raportare şi la gradul de pericol social concret al faptelor reţinute în sarcina fiecărui inculpat.
Cât priveşte recursul declarat de partea vătămată avocat P.B., Înalta Curte a constatat aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 189, respectiv art. 191 C. proc. pen., inculpaţii fiind obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat cu includerea onorariilor apărătorilor din oficiu în faza de urmărire penală.
Pe de altă parte, a apreciat instanţa de recurs că hotărârile pronunţate în cauză sunt criticabile în ceea ce priveşte modul de soluţionare al laturii civile.
Astfel, Înalta Curte a constatat pentru prejudiciile cauzate de inculpaţi prin faptele expuse la pct. 3 şi 5 din rechizitoriu, că se impunea obligarea acestora în solidar la plata prejudiciului de 44.446,16 lei (contravaloarea a 4.800 pachete ţigări ) - pct. 3 din rechizitoriu, respectiv de 42.263,02 lei (contravaloarea a 4.800 pachete ţigări) - pct. 5 din rechizitoriu.
S-a precizat că, confiscarea mărfurilor care au făcut obiectul infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, introduse în ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, nu au ca efect stingerea datoriei vamale. Astfel, potrivit art. 224 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 86/2006, datoria vamală la import se naşte prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import, în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal.
Dispoziţiile art. 256 alin. (2) lit. d) şi alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cărora datoria vamală se stinge prin confiscare, în ipoteza în care confiscarea s-a produs înainte de acordarea liberului de vamă, în cazul mărfurilor declarate pentru un regim vamal ce implică obligaţia de plată -liberul de vamă constituind, potrivit art. 4 pct. 24 din Legea nr. 86/2006 „acţiunea prin care autoritatea vamală lasă la dispoziţia titularului declaraţiei vamale mărfurile vămuite în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate" -nu se aplică mărfurilor introduse în ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, care au format obiectul infracţiunii de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006. Prin urmare, s-a arătat că, măsura confiscării speciale - reţinută de instanţa de fond şi de apel ca modalitate de acoperire a prejudiciului în speţa dedusă judecăţii - nu poate constitui temei pentru exonerarea inculpaţilor de la plata despăgubirilor civile, prevederile art. 256 alin. (1) lit. d) coroborate cu art. 256 alin. (2) C. vam., nefiind incidente deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile în care poate opera stingerea datoriei vamale.
Înalta Curte a apreciat că, în cauză, mărfurile (ţigările) au fost introduse în România, în scopul sustragerii de la vămuire, astfel că prevederile legale privind stingerea datoriei vamale prin confiscarea bunurilor nu sunt incidente.
În ceea ce priveşte recursul declarat de inculpatul B.D., Înalta Curte a constatat că acesta s-a sustras judecăţii în fond şi apel, luând cunoştinţă de acuzaţiile care i se aduc după pronunţarea deciziei în apel când s-a piis în executare mandatul de arestare preventivă emis în lipsă (Curtea de Apel Galaţi, prin încheierea din 28 septembrie 2012 a pus în executare mandatul de arestare preventivă nr. 3/ J din 13 septembrie 2011 emis de aceeaşi instanţă). în atare condiţii, cum inculpatul a invocat în faţa instanţei de recurs incidenţa dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., recunoscând faptele reţinute în sarcina sa, şi cum acesta nu a declarat apel (hotărârea fiind reformată de instanţa de apel, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.D., numai sub aspectul laturii civile), calea de atac exercitată a fost apreciată ca fiind apel peste termen, dispunându-se casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a stabilit ca, în cadrul rejudecării, instanţa de apel să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru aplicarea procedurii simplificate, examinând totodată cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 7392/121/2011.
Prin Decizia penală nr. 71/ A din 27 februarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi şi de partea civilă A.N.A.F. - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi, împotriva sentinţei penale nr. 139 din 09 martie 2012 pronunţate de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 7392/121/2011.
S-a admis şi apelul peste termen declarat de inculpatul B.D. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
S-a desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 139/09 martie 2012 a Tribunalului Galaţi şi, în rejudecare, s-a făcut aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. si, în consecinţă:
S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare.
S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 5 ani şi 2 luni închisoare la 4 ani şi 2 luni închisoare.
S-a redus cuantumul pedepsei principale aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 3 luni închisoare la 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului B.D. spre executare pedeapsa principală cea mai grea, de 4 (patru) ani şi 2 (două) luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a computat din pedeapsa rezultantă durata arestării provizorii de la data de 24 august 2012 la data de 28 septembrie 2012, precum şi durata arestării preventive, de la data de 28 septembrie 2012 la zi, respectiv 27 februarie 2013.
În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. (vechi) şi art. 1003 C. civ. (vechi):
- a fost obligat inculpatul B.D. la plata, în solidar cu inculpaţii V.G.G., H.M., S.R.Ş., S.F., Ţ.I., N.A., L.A. şi G.M.E., a sumei de 47.111,76 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.N.A.F - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi (pct. 1 rechizitoriu);
- a fost obligat inculpatul B.D. la plata, în solidar cu inculpaţii V.G.G., H.M., C.T., Ţ.I., N.A., L.A. şi G.M.E., a sumei de 47.111,76 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.N.A.F - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi (pct. 2 rechizitoriu);
- a fost obligat inculpatul B.D. la plata, în solidar cu inculpaţii N.A., L.A., G.M.E., V.G.G., G.R.A., N.M., S.N., L.M.E. şi S.F., a sumei de 44.446,61 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.N.A.F - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi (pct. 3 rechizitoriu);
- a fost obligat inculpatul B.D. la plata, în solidar cu inculpaţii N.A., L.A., G.M.E., H.M. şi Ţ.I., a sumei de 41.252,54 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.N.A.F - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi (pct. 4 rechizitoriu);
- a fost obligat inculpatul B.D. la plata, în solidar cu inculpaţii L.A, Ţ.I., G.M.E., H.M. şi N.A., a sumei de 42.263,02 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.N.A.F - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi (pct. 5 rechizitoriu).
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Galaţi a reţinut, în esenţă, următoarele:
Mai întâi, Curtea a considerat că dispoziţia de trimitere spre rejudecare cuprinsă în Decizia nr. 4063 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie priveşte atât apelul declarat de inculpatul B.D., cât şi apelurile declarate în privinţa acestuia de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, respectiv de partea civilă A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi, constatând, totodată, că rejudecarea lor nu se poate face decât în limitele stabilite definitiv de către instanţa de recurs. •
S-a reţinut, de asemenea că, prin motivele de apel, procurorul a criticat sentinţa penală nr. 139 din 09 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 7392/121/2011 ca fiind nelegală în privinţa inculpatului B.D. sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile, apreciind că în mod greşit instanţa de fond a respins cererea de constituire de parte civilă cu privire la actele materiale nr. 3 şi 5 reţinute prin rechizitoriu, constatând că prejudiciul a fost recuperat integral prin confiscarea mărfii de contrabandă. S-a arătat de către procuror că în mod corect instanţa de fond ar fi trebuit să dispună obligarea inculpatului B.D., în solidar cu inculpaţii Ţ.I., G.M.E., V.G.G., L.A, G.R.A., N.M., S.N., S.F., L.M.E. şi N.A., la plata sumei de 44.446,16 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea drepturilor vamale de import aferente cantităţii de 4.800 pachete de ţigări sustrase de la vămuire (pct. 3 din rechizitoriu), respectiv obligarea în solidar a aceluiaşi inculpat, împreună cu inculpaţii Ţ.I., G.M.E., L.A, H.M. şi N.A., la plata sumei de 42.263,02 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea drepturilor vamale de import aferente cantităţii de 4.800 pachete de ţigări marca „Plugarul" sustrase de la vămuire (pct. 5 din rechizitoriu).
S-a apreciat totodată că acest motiv de apel al procurorului coincide cu unul dintre motivele de apel ale părţii civile A.N.V. -D.R.A.O.V. Galaţi. In plus, partea civilă a solicitat obligarea inculpatului şi la plata majorărilor şi penalităţilor prevăzute de lege pentru creanţele fiscale, calculate până la data efectuării integrale a plăţii.
Pe de altă parte, procurorul a apreciat ca fiind netemeinică hotărârea primei instanţe în privinţa pedepsei aplicate inculpatului B.D., solicitând majorarea acesteia chiar dacă în apel s-ar face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. în privinţa acestuia.
În faţa instanţei de apel inculpatul B.D. a solicitat reţinerea în favoarea sa a dispoziţiilor art. 320 C. proc. pen., în acest sens inculpatul fiind audiat şi recunoscând participarea sa la toate actele materiale descrise în rechizitoriu. A arătat inculpatul că poziţia procesuală adoptată, de recunoaştere şi de regret, este un început de reeducare a sa şi că pedeapsa rezultantă aplicată de instanţa de fond, de 5 ani si 2 luni închisoare, poate fi redusă în raport de. dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. în urma redozării pedepsei, a solicitat inculpatul a se modifica modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanţa de fond, apreciind că se poate face aplicarea dispoziţiilor art. 861 şi urm. C. pen., referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
I. Faţă de dispoziţiile art. 365 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora, partea care a lipsit atât la toate termenele de judecată, cât şi la pronunţare poate declara apel şi peste termen, dar nu mai târziu decât 10 zile de la data începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispoziţiilor privind despăgubirile civile", Curtea a constatat că apelul declarat de inculpatul B.D. este admisibil, având în vedere că inculpatul B.D. nu a fost prezent la niciun termen de judecată, nefiind prezent nici la pronunţare.
Astfel, la data de 13 septembrie 2011, Curtea de Apel Galaţi a emis pe numele inculpatului mandatul de arestare preventivă nr. 3/ J din 13 septembrie 2011, ulterior fiind emis şi un mandat european de arestare pe numele inculpatului (în Dosarul nr. 446/121/2012 al Tribunalului Galaţi). Urmare a acestor demersuri, inculpatul B.D. a fost identificat şi arestat provizoriu în Belgia, la data de 24 august 2012, fiind predat autorităţilor judiciare române la data 28 septembrie 2012, mandatul de arestare preventivă emis pe numele inculpatului fiind confirmat de Curtea de Apel Galaţi la aceeaşi dată.
Împotriva Deciziei penale nr. 202/ A din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, inculpatul B.D. a declarat recurs la data de 02 octombrie 2012, aşadar în interiorul termenului prevăzut de art. 3853 alin. (1) C. proc. pen. în condiţiile în care inculpatul nu a uzat de calea de atac a apelului, s-a arătat că, în mod corect instanţa de recurs a calificat cererea ca fiind una de apel, dispunând în consecinţă.
II. Referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. în privinţa inculpatului B.D., în calea de atac a apelului, având în vedere cererea formulată de acesta direct în faţa instanţei de apel şi declaraţia acestuia, de recunoaştere în integralitatea lor a faptelor reţinute în sarcina sa, astfel cum au fost descrise prin actul de inculpare, Curtea a apreciat că acest lucru este posibil.
Curtea a constatat că în practica judiciară, inclusiv în practica instanţei supreme, s-a stabilit că în procedura prevăzută de art. 522 C. proc. pen., de rejudecare în caz de extrădare sau predare în baza unui mandat european de arestare, dispoziţiile art. 3201C. proc. pen., referitoare la judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, sunt aplicabile, întrucât constituie reguli de procedură privind judecata în primă instanţă. S-a apreciat în acest sens că, scopul reglementării procedurii rejudecării cauzei după extrădare este garantarea dreptului persoanei extrădate sau predate în baza unui mandat european de arestare la un proces echitabil, cu respectarea dreptului său la apărare.
Totodată, s-a statuat că procedura simplificată a judecării în cazul recunoaşterii vinovăţiei introdusă prin Legea nr. 202/2010 are la bază o pledoarie de vinovăţie şi poate fi aplicată dacă inculpatul declară personal sau prin înscris autentic înainte de citirea actului de sesizare a instanţei că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu, solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi nu este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea (în sensul art. 1411 C. pen.) prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În cauza de faţă, fiind vorba despre un inculpat predat în baza unui mandat european de arestare, dar în privinţa căruia hotărârea de condamnare încă nu a rămas încă definitivă, Curtea a apreciat că aceste considerente se regăsesc cu şi mai multă forţă, opinând că, dacă dispoziţiile art. 320 C. proc. pen. pot fi aplicate în cursul procedurii de soluţionare a unei cereri de rejudecare întemeiată pe dispoziţiile art. 5221C. proc. pen. (cale de atac extraordinară), formulată de o persoană definitiv condamnată, cu atât mai mult acestea pot fi aplicate în cursul soluţionării unui apel peste termen (cale de atac ordinară) declarat de un inculpat predat autorităţilor judiciare române în baza unui mandat european de arestare. In opinia Curţii, opţiunea formulată de persoana predată în baza unui mandat european de arestare, fie că este una de rejudecare în baza dispoziţiilor art. 5221 C. proc. pen., fie că este una de participare la procedurile judiciare în stadiul în care acestea se află la momentul predării (în speţa de faţă, cauza aflându-se într-o cale ordinară de atac), nu trebuie să aducă atingere dreptului acestuia de a solicita aplicarea, în privinţa sa, a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
III. În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor principale individuale şi, respectiv, rezultantă aplicate inculpatului B.D. prin sentinţa penală nr. 139/09 martie 2012 a Tribunalului Galaţi, Curtea a apreciat că se impune o redozare a acestora, ca şi consecinţă a reţinerii în favoarea inculpatului a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., dar şi raportat la pedepsele definitive aplicate celorlalţi inculpaţi aflaţi în aceeaşi situaţie juridică cu aceea a acestui inculpat.
Curtea a redus pedepsele aplicate acestuia pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute la nivelul celor aplicate celorlalţi inculpaţi din „palierul de comandă" care s-au prevalat în cauză de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., respectiv Ţ.I. şi N.A.. De asemenea, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului B.D., în temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a fost apreciată în mod similar cu cele aplicate aceloraşi inculpaţi.
Aşadar, Curtea a reţinut ca lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră manifestată în faţa instanţei de apel de inculpatul B.D., în contextul criteriilor generale de individualizare a pedepsei, justifică aplicarea unor pedepse orientate spre limitele minime speciale prevăzute de lege, dar, faţă de gradul ridicat de pericol social al faptelor şi de amploarea activităţii infracţionale, nu se justifică reţinerea aceloraşi aspecte drept circumstanţe atenuante judiciare.
IV. În privinţa laturii civile a cauzei, Curtea a observat că prin Decizia penală nr. 4063 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit cu titlu definitiv. întinderea prejudiciului cauzat de inculpaţi prin activitatea infracţională dedusă judecăţii în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveşte accesoriile acestuia, astfel încât finalitatea prezentei căi de atac în ceea ce priveşte acţiunea civilă nu ar putea fi decât aceea a atragerii răspunderii solidare şi a inculpatului B.D., alături de ceilalţi inculpaţi, la acoperirea prejudiciului cauzat părţii civile reţinut astfel: 47.111,76 lei, aferente activităţii infracţionale descrise la pct. 1 din rechizitoriu; 47.111,76 lei, aferente activităţii infracţionale descrise la pct. 2 din rechizitoriu; 44.446,61 lei, aferente activităţii infracţionale descrise la pct. III din rechizitoriu; 41.252,54 lei, aferente activităţii infracţionale descrise la pct. IV din rechizitoriu; 42.263,02 lei, aferente activităţii infracţionale descrise la pct. V din rechizitoriu.
Curtea a reţinut că, deşi în apelul declarat de partea civilă A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 139 din 09 martie 2012 a Tribunalului Galaţi s-a solicitat obligarea inculpaţilor şi la plata majorărilor şi penalităţilor prevăzute de lege pentru creanţele fiscale, calculate până la data efectuării integrale a plăţii, prin Decizia penală nr. 202/ A din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Galaţi nu s-a dispus în aceste sens, iar partea civilă nu a declarat recurs împotriva Deciziei pronunţate de instanţa de apel. In aceste condiţii, s-a apreciat că în calea de atac a apelului nu mai poate fi pusă în discuţie o eventuală obligare la plata majorărilor şi penalităţilor prevăzute de lege pentru creanţele fiscale, calculate până la data efectuării integrale a plăţii, unul dintre efectele rămânerii definitive a Deciziei penale nr. 4063 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind acela că inculpaţii nu mai pot fi obligaţi la plata acestora.
În consecinţă, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. (vechi) şi art. 1003 C. civ. (vechi), Curtea, constatând că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale şi luând act de declaraţia inculpatului de recunoaştere a cuantumului despăgubirilor, respectiv de acordul acestuia de a acoperi prejudiciul, a dispus în sensul obligării inculpatului B.D. la plata, în solidar cu ceilalţi inculpaţi, potrivit participaţiilor stabilite anterior, a sumelor de 47.111,76 lei (pct. 1 rechizitoriu), 47.111,76 lei (pct. II rechizitoriu), 44.446,61 lei (pct. 3 rechizitoriu), 41.252,54 lei (pct. 4 rechizitoriu), respectiv 42.263,02 lei (pct. 5 rechizitoriu), cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.N.A.F - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea civilă A.N.A.F. - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi prin care a solicitat obligarea inculpaţilor la plata întregului prejudiciu la care să se adauge penalităţile şi majorările de întârziere care se aplică în conformitate cu prevederile art. 120 si 1201 din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la data săvârşirii faptei şi până la data efectuării integrale a plăţii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticii formulate, dar şi din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de recurenta parte civilă este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu prioritate, se constată că referirea din declaraţia de recurs la obligarea "inculpaţilor la acoperirea prejudiciului" este eronată dat fiind că, prin decizia penală 4063 din 10 decembrie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a trimis cauza spre rejudecare în apel numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.D.
Ca urmare, în al doilea ciclu procesual, cadrul procesual a fost limitat, apelul soluţionat prin Decizia penală 71 din 27 februarie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi prezentul recurs având ca obiect doar situaţia juridică a inculpatului B.D.
Având în vedere data pronunţării deciziei recurate, se constată că sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.
În fapt, prin recursul declarat, recurenta parte civilă A.N.A.F. - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi s-a referit, în esenţă, la chestiunea cuantumului despăgubirilor civile.
În drept, nu a fost a precizat cazul de casare căruia i s-ar circumscrie motivul de recurs prezentat în scris.
Instanţa de recurs constată că, în primul ciclu procesual, prin Decizia penală 4063 din 10 decembrie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia penală a stabilit cu titlu definitiv întinderea prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională dedusă judecăţii, astfel că motivul de recurs susţinut de partea civilă prin prezenta cale de atac este nefondat, întrucât a intervenind caracterul de autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte pretenţiile civile solicitate de către partea civilă.
Dintr-o altă perspectivă, în primul ciclu procesual, partea civilă A.N.A.F. - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi nu a exercitat calea de atac a recursului, deşi prin hotărârile instanţelor de fond nu s-au acordat accesoriile de la data săvârşirii faptei până la data efectuării integrale a plăţii, iar motivul în discuţie nu a fost vizat prin recursul procurorului, acesta criticând modul de soluţionare a laturii civile a cauzei cu privire la alte chestiuni.
Aşadar, prin soluţia pronunţată prin decizia atacată, Curtea de apel a făcut o aplicare corectă a legii, intimatul inculpat B.D. neputând fi obligat la plata unor despăgubiri într-un cuantum mai ridicat decât cel stabilit prin decizia penală 4063 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, întrucât s-ar fi adus atingere şi principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac, cauza fiind trimisă în rejudecarea apelului ca efect a promovării acestei căi de atac de către inculpatul B.D., iar nu de către partea civilă.
Se mai impune precizarea că, faţă de natura criticii formulate şi limitele recursului strict legate de probleme de drept, instanţa de recurs nu poate examina cuantumul despăgubirilor acordate, critica nefiind circumscrisă nici unuia dintre cazurile de casare prev. de art. 3859 C. proc. pen.
Faţă de aspectele mai sus relatate, in temeiul art 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă A.N.A.F., A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi împotriva Deciziei penale nr. 71/ A din 27 februarie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat B.D..
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării provizorii de la 24 august 2012 la 28 septembrie 2012, precum şi durata arestării preventive de la 28 septembrie 2012 la 12 iunie 2013.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din ofîciupentru intimatul inculpat ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi împotriva Deciziei penale nr. 71/ A din 27 februarie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat B.D.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării provizorii de la 24 august 2012 la 28 septembrie 2012, precum şi durata arestării preventive de la 28 septembrie 2012 la 12 iunie 2013.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1992/2013. Penal. Iniţiere, constituire de... | ICCJ. Decizia nr. 2048/2013. Penal → |
|---|
