ICCJ. Decizia nr. 2054/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2054/2013
Dosar nr. 10099/40/2011
Şedinţa publică din 12 iunie 2013
Deliberând asupra recursului penal de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 143 din 30 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia penală, s-a dispus condamnarea inculpatului I.M.D., pentru săvârşirea infracţiunii de „colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia”, prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (l) lit. d) şi art. 80 alin. (l) C. pen., la pedeapsa de un an şi 6 [şase] luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 alin. (l) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen., în temeiul art. ll pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (l) lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală prin ascunderea bunului sau sursei impozabile şi taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale”, prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi pentru săvârşirea infracţiunii de „deţinere în afara antrepozitului fiscal peste limita a 10.000 ţigarete”, prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (l) lit. l) din Legea nr. 571/2003.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile M.F. – A.N.A.F., prin A.N.V. şi D.R.A.O.V. Iaşi, suma totală de 4587 lei, din care suma de 270 lei taxe vamale, suma de 3338 lei accize şi suma de 979 lei TVA aferent, precum şi dobânzile şi penalităţile aferente, calculate conform art. 120 şi următoarele C. proc. fisc.
A fost menţinut sechestrul asigurător instituit în cauză, conform procesului-verbal din 3 ianuarie 2011 al I.P.J. Botoşani, până la achitarea integrală a prejudiciului.
În temeiul art. 118 alin. (l) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea specială a cantităţilor de 150 pachete ţigarete marca R., 299 pachete ţigarete marca P. şi 79 pachete ţigarete marca M.C., provenind din infracţiune, aflate în custodia I.P.J. Botoşani, conform dovezii seria AB nr. 0051801 din 22 decembrie 2011.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.
A fost admisă cererea formulată de martorul R.P. şi s-a dispus scutirea de plata sumei de 250 lei, amendă judiciară aplicată prin încheierea de şedinţă din 17 aprilie 2012.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, la data de 21 noiembrie 2010, în jurul orelor 09.30, inculpatul I.M.D., a fost depistat în flagrant, în urma unui control efectuat de către organele de poliţie, în timp ce se deplasa pe str. Popa Şapcă din mun. Botoşani cu autoturismul proprietate personală, marca D. de culoare gri, condus de către numitul B.C., transportând cantitatea de 528 pachete ţigări (10.560 ţigarete), de diferite mărci, respectiv 150 pachete ţigări (3000 ţigarete) marca R., 299 pachete ţigarete (5980 ţigarete) marca „P.” şi 79 pachete ţigarete (1580 ţigarete) marca M.C., de provenienţă Republica Moldova şi Ucraina, pentru care nu avea nici un fel de documente legale justificative, stabilindu-se că provin din activităţi de contrabandă.
În urma controlului efectuat de către organele de poliţie, ţigările au fost ridicate, fiind predate în custodie la I.P.J. Botoşani, în vederea confiscării acestora, conform art. 118 lit. e) C. pen.
Din adresa nr. 528/STVTV/CRV din 12 ianuarie 2011 a D.R.A.O.V. Iaşi rezultă că pentru ţigările de contrabandă deţinute de inculpat contra dispoziţiilor legale, acesta datorează taxe vamale şi fiscale şi TVA aferentă în sumă totală de 4.587 lei, sumă ce nu a fost recuperată pe parcursul urmăririi penale şi cu care această instituţie s-a constituit parte civilă în cauză.
Fiind audiat, inculpatul I.M.D. a recunoscut parţial săvârşirea faptelor, declarând că a achiziţionat din zona pieţei centrale a mun. Botoşani, doar cantitatea de 378 pachete ţigări, de la nişte cetăţeni moldoveni pe care nu îi cunoaşte, pentru a le comercializa către diferite persoane şi a obţine astfel un câştig în sumă de circa 3,5 lei/pachet sau 4,0 lei/pachet, în funcţie de marca acestuia. Totodată, a arătat că celelalte 150 pachete ţigări, marca R. au fost achiziţionate de către martora C.C.A., în aceeaşi zi, din aceeaşi zonă a pieţei centrale, de la o persoană pe care însă nu o cunoaşte.
Potrivit declaraţiilor inculpatului, ţigările urmau a fi depozitate la domiciliul martorei C.C.A., care este concubina lui, în vederea comercializării.
Fiind audiată, martora C.C.A., a confirmat susţinerile inculpatului I.M.D., arătând că a cumpărat de la un cetăţean din zona Pieţei centrale a mun. Botoşani, cantitatea de 150 pachete ţigări marca R. şi că această activitate o desfăşoară de circa 3 ani, achiziţionând ţigări de diferite mărci, de la acelaşi cetăţean moldovean. Totodată, a mai precizat că are în îngrijire 10 copii şi pentru a le asigura traiul zilnic, este nevoită să achiziţioneze ţigări de contrabandă şi apoi să le vândă la un preţ mai mare, realizând în acest mod, un venit. În declaraţia dată a mai susţinut că în ziua de 21 noiembrie 2010, l-a însoţit pe inculpat în piaţa centrală în vederea achiziţionării de ţigări, dar că în momentul în care acesta a fost surprins în flagrant de către organele de poliţie, ea nu se afla în maşină cu acesta, fiind plecată la magazinele din apropierea pieţei. Aceste susţineri ale martorei sunt infirmate însă de martorul B.C., care a declarat că în dimineaţa zilei respective l-a însoţit în piaţă numai pe inculpatul I.M.D., conducând maşina proprietatea acestuia, deoarece inculpatul nu are permis de conducere.
De altfel, relevant este şi faptul că martora C.C.A., s-a prezentat singură la poliţie după ce a vorbit la telefon cu concubinul ei, care a informat-o despre împrejurările în care a fost surprins în flagrant, sugerându-i probabil să-l ajute, în sensul de a declara că o parte din ţigările găsite în maşina lui i-ar aparţine ei, sperând astfel că ar putea să scape de răspundere penală în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (l) lit. 1) din Legea nr. 571/2003, cunoscând că textul de lege incriminează deţinerea unei cantităţi de peste 10.000 ţigarete.
Prin adresa nr. 48316 din 10 decembrie 2010 a Primăriei Mun. Botoşani – D.T.I.L., s-a comunicat că inculpatul I.M.D., figurează în evidenţele fiscale cu un singur bun mobil, un autoturism marca D., 1310, de tip break, astfel încât, prin ordonanţa nr. 1139/P/2010 din 13 decembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător mobiliar asupra bunului mobil proprietatea învinuitului, măsură luată în scopul recuperării prejudiciului şi care se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei.
S-a reţinut că situaţia de fapt descrisă mai sus este dovedită cu următoarele, mijloace de probă: proces - verbal de sesizare din oficiu, proces - verbal de constatare a infracţiunii flagrante, proces - verbal de sigilare autovehicul, proces - verbal de prezentare a drepturilor procesuale, proces - verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi a dreptului la apărare, declaraţiile martorilor B.C. şi C.C.A.; adresa nr. 528/STVTV/CRV din 12 ianuarie 2011 a D.R.A.O.V. Iaşi şi adresa nr. 27136/SJ/FA din 24 noiembrie 2011, adresa nr. 48316 din 10 decembrie 2010 a Primăriei mun. Botoşani – D.T.I., proces - verbal de ridicare şi predare în custodie a ţigărilor, precum şi cu declaraţiile inculpatului, care a recunoscut parţial săvârşirea faptelor, aşa cum s-a arătat mai sus.
Aşa fiind, instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpatului şi, cum fapta sa de a colecta, deţine şi transporta bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, prevăzute şi pedepsite de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, îl va pedepsi potrivit acestui text de lege.
Inculpatul a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005, însă instanţa a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspectul laturii obiective.
Astfel, constituie infracţiunea de evaziune fiscală fapta contribuabilului care ascunde bunul sau sursa impozabilă, în scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Noţiunea de contribuabil este definită în art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, fiind orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat. Această noţiune trebuie corelată şi cu prevederile art. 41 din Legea nr. 571/2003, care prevede că sunt supuse impozitului persoanele fizice care obţin, printre altele, venituri din activităţi independente, conform art. 46 C. fisc.
Art. 46 alin. (2) C. fisc., prevede că sunt considerate venituri comerciale veniturile obţinute din fapte de comerţ ale contribuabilului, iar alin. (1) şi (2) ale art. 127 C. fisc., defineşte persoana impozabilă orice persoană care desfăşoară o activitate economică.
În speţă, nu s-a dovedit că inculpatul a desfăşurat o activitate economică sau că a făcut fapte de comerţ cu bunurile preluate, transportate sau deţinute, astfel încât, în temeiul art. ll pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (l) lit. d) C. proc. pen., acesta va fi achitat pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii obiective.
De asemenea, inculpatul a mai fost trimis în judecată şi pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 2961alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003.
Constituie infracţiune, conform dispoziţiei art. 2961 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003, „deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri”.
Potrivit art. 2061 pct. 3 şi 4 din aceeaşi lege, antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale, iar antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activităţii sale, să producă, să transforme, să deţină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal.
În speţă, nu s-a dovedit că inculpatul a produs, transformat, deţinut, primit sau expediat produsele accizabile în afara antrepozitului fiscal, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, sub aspectul laturii obiective, urmând a se da o soluţie de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru aceste infracţiuni.
La individualizarea judecătorească a pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, cauzele ce agravează sau atenuează răspunderea penală.
De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, cât şi urmările acesteia, concretizate în prejudiciul modic cauzat bugetului de stat, în sumă de 4587 lei, precum şi persoana inculpatului, care a recunoscut parţial fapta, fiind de acord să despăgubească partea civilă în măsura recunoaşterii, însă prezintă antecedente penale, fiind recidivist în condiţiile art. 37 lit. b) C. pen.
Prin urmare, s-a apreciat că inculpatul poate beneficia de circumstanţa atenuantă privind valoarea redusă a prejudiciului cauzat bugetului de stat, conform art. 74 alin. (2) C. pen., urmând a fi redusă pedeapsa ce se va aplica sub limita minimă prevăzută de lege, conform art. 76 alin. (l) lit. d) C. pen., făcându-se şi aplicarea dispoziţiilor art. 80 alin. (l) C. pen.
Cu privire la latura civilă s-a reţinut că partea vătămată M.F. – A.N.A.F. - prin A.N.V. – D.R.A.O.V. Iaşi s-a constituit parte civilă încă din cursul urmăririi penale cu suma 4587 lei, din care suma de 270 lei taxe vamale, suma de 3338 lei accize şi suma de 979 lei TVA, solicitând obligarea inculpatului şi la plata dobânzilor şi penalităţilor aferente, calculate conform art. 120 C. proc. fisc., având în vedere că prejudiciul cauzat prin faptele săvârşite de inculpat nu a fost recuperat.
Partea civilă a depus la dosar documente din care rezultă cuantumul prejudiciului cauzat, iar inculpatul a fost de acord să o despăgubească, contestând parţial pretenţiile formulate de aceasta, numai în ce priveşte cantitatea de 150 pachete ţigări marca R., susţinând că aparţin concubinei sale, aspect care nu a fost dovedit.
Prin urmare, în temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., acesta a fost obligat să plătească părţii civile M.F. – A.N.A.F. - prin A.N.V. – D.R.A.O.V. Iaşi suma totală de 4587 lei, din care suma de 270 lei taxe vamale, suma de 3338 lei accize şi suma de 979 lei TVA aferent, precum şi dobânzile şi penalităţile aferente, calculate conform art. 120 şi următoarele C. proc. fisc.
S-a menţinut sechestrul asigurător instituit în cauză, conform procesului-verbal din 3 ianuarie 2011 al I.P.J. Botoşani, până la achitarea integrală a prejudiciului.
În temeiul art. 118 alin. (l) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea specială a cantităţilor de 150 pachete ţigarete marca R., 299 pachete ţigarete marca P. şi 79 pachete ţigarete marca M.C., provenind din infracţiune, aflate în custodia I.P.J. Botoşani, conform dovezii seria AB nr. 0051801 din 22 decembrie 2011.
În temeiul art. 191 alin. (l) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, urmând a se achita Baroului Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei.
S-a admis cererea formulată de martorul R.P. şi s-a dispus scutirea de plata sumei de 250 lei, amendă judiciară aplicată acestuia prin încheierea de şedinţă din 17 aprilie 2012, acesta justificând de ce nu a putut îndeplini obligaţia sa.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi inculpatul I.M.D.
Prin decizia penală nr. ll din 29 ianuarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi de inculpatul I.MD. împotriva sentinţei penale nr. 143 din 30 mai2012 a Tribunalului Botoşani.
A desfiinţat în parte sentinţa apelată şi în rejudecare:
A condamnat pe inculpatul I.M.D., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. (2), 76 alin. (l) lit. d) şi art. 80 alin. (l) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 2961 alin. (l) lit. I) din Legea nr. 571/2003, la pedeapsa de un an închisoare.
A modificat temeiul confiscării speciale ale ţigaretelor, din art. 118 alin. (l) lit. e) C. pen., în art. 118 alin. (l) lit. a) C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare deciziei de faţă.
Cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, inclusiv suma de 2001 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, ce se va vira în contul Baroului Suceava din fondurile avansate de Ministerul Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de control judiciar a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani nr. H39/P/2010 din 26 octombrie 2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului I.M.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „evaziune fiscală prin ascunderea bunului sau sursei impozabile şi taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005, „colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi
-„deţinerea în afara antrepozitului fiscal peste limita a 10.000 ţigarete”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (l), lit. 1) din Legea nr. 571/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi b), art. 34 şi art. 37 lit. b) C. pen., fapte constând în aceea că la data de 21 noiembrie 2010, în jurul orelor 09.30, în urma unui control rutier efectuat de către organele de poliţie, inculpatul I.M.D. a fost depistat în trafic, deţinând în autoturismul proprietate personală, marca D., de culoare gri, condus de către numitul B.C., cantitatea de 528 pachete ţigări (10.560 ţigarete), de diferite mărci, constând în 150 pachete ţigări (3000 ţigarete) marca R., 299 pachete ţigarete (5980 ţigarete) marca „P.” şi 79 pachete ţigarete (1580 ţigarete) marca M.C., de provenienţă Republica Moldova şi Ucraina, ce erau deţinute fără documente legale, fiind provenite din activităţi de contrabandă, achiziţionate în scopul comercializării lor ulterioare.
Din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetare judecătorească, respectiv procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, procesul-verbal de sigilare a autovehiculului, procesul-verbal de ridicare şi predare în custodie a ţigărilor, adresa nr. 528/STVTV/CRV/12 ianuarie 2011 a D.R.A.O.V. Iaşi, adresa nr. 48316 din 10 decembrie 2010 a Primăriei Mun. Botoşani – D.T.I., declaraţia martorului B.C. şi a învinuitei C.C.A. coroborate cu declaraţiile inculpatului I.M.D., Curtea a constatat că a fost dovedită situaţia de fapt expusă prin actul de sesizare, Curtea a constatat pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească că prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt corectă însă în mod greşit a menţinut încadrarea juridică a faptelor aşa cum a fost prezentată prin actul de sesizare al instanţei.
Analizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor pentru care inculpatul I.M.D. a fost trimis în judecată, Curtea a constatat că faţă de situaţia de fapt reţinută în mod corect de către prima instanţă, fapta întruneşte doar elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.
Latura obiectivă a infracţiunilor incriminate de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 2961alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003 se regăseşte în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, aşa încât inculpatul I.M.D. nu poate fi tras la răspundere penală sub aspectul comiterii a trei infracţiuni pentru aceeaşi faptă penală.
Faţă de cele prezentate anterior, Curtea a constatat că activitatea de colectare, deţinere şi transport a pachetelor de ţigări ca modalitate de săvârşire a faptei penale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, motiv pentru care, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 2961 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.
Întrucât vinovăţia inculpatului I.M.D. a fost dovedită pe baza probatoriului administrat în cauză, Curtea a dispus condamnarea acestuia pentru infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 la o pedeapsă ce a fost individualizată potrivit dispoziţiei art. 72 C. pen.
Astfel, la individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea a avut în vedere natura şi pericolul social al infracţiunii, modalitatea şi împrejurările de comitere, urmarea produsă precum şi persoana inculpatului care a adoptat o atitudine de recunoaştere parţială a faptei şi este recidivist în forma de recidivă postexecutorie faţă de condamnarea dispusă prin sentinţa penală nr. 137 din 04 aprilie 2003 a Judecătoriei Dorohoi, definitivă prin decizia penală nr. 462 A din 31 iulie 2003 a Tribunalului Botoşani.
Având în vedere valoarea prejudiciului produs prin infracţiune în dauna părţii civile A.N.A.F. – D.R.A.O.V. Iaşi precum şi elementele ce circumstanţiază persoana inculpatului, Curtea a acordat eficienţă sporită dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. pen., reţinute în mod corect de prima instanţă şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 80 alin. (1) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei.
Faţă de antecedenţa penală a inculpatului, Curtea a apreciat modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanţă ca fiind corectă.
Latura civilă a cauzei a fost soluţionată pe baza înscrisurilor depuse de partea civilă la dosarul cauzei, aşa încât criticile formulate de inculpatul-apelant sub aspectul cuantumului prejudiciului sunt nefondate.
În ceea ce priveşte temeiul confiscării dispusă de prima instanţă, Curtea a constatat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 118 lit. a) C. pen. şi nu ale art. 118 lit. e) C. pen., aşa cum s-a reţinut prin sentinţa recurată.
Cantitatea de pachete de ţigări face obiectul infracţiunii de contrabandă incriminată de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, şi nu sunt bunuri dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, aşa cum în mod greşit a apreciat prima instanţă.
Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs inculpatul I.M.D. invocându-se în scris cazurile de casare prevăzute de art. 3859, pct. 12, 14, 17 şi 18 C. proc. pen., iar prin concluziile orale, cazurile de casare prevăzute de 3859, pct. 12, 14 şi 18 C. proc. pen.
În esenţă, în temeiul art. ll pct. 2 lit. b) raportat la art. 10. lit. d) C. proc. pen., s-a solicitat achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă susţinându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni pentru întreaga cantitate de ţigări identificată de către organele de poliţie, cantitatea de ţigări reală găsită asupra inculpatului fiind sub 10000 de ţigarete, respectiv 378 de pachete care însumează 7560 de ţigarete, întrucât diferenţa de 150 de pachete de ţigări aparţinea martorei C.C.
În subsidiar, recurentul inculpat I.M.D., prin apărătorul din oficiu, a solicitat redozarea pedepsei şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform dispoziţiilor art. 81 C. pen.
Prin motivele de recurs scrise, s-a mai susţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală şi nici cele ale infracţiunii de transformare, deţinere, primire sau expediere a produselor accizabile în afara antrepozitului fiscal, lipsind latura obiectivă în cazul ambelor infracţiuni.
Totodată, s-a învederat că instanţa de apel nu a cercetat suficient fondul întrucât a revenit asupra administrării probei testimoniale constând în audierea a trei martori cu privire la care nu s-a insistat în aducerea cu mandat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare invocate de inculpatul I.M.D., Înalta Curte constată că recursul formulat este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Cu prioritate, având în vedere cererea recurentului inculpat I.M.D. de a se menţine soluţia de achitare dispusă de prima instanţă, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi deţinere în afara antrepozitului fiscal peste limita de 10.000 ţigarete, se constată că, instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică dată faptelor de care a fost acuzat inculpatul prin rechizitoriu, din trei infracţiuni, evaziune fiscală, deţinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării şi contrabandă, într-o singură infracţiune, respectiv infracţiunea de contrabandă, iar prezenta cale de atac a recursului este promovată exclusiv de inculpat, astfel că, în virtutea efectului neagravării situaţiei în propria cale de atac, ar fi contrar dispoziţiilor legale orice analiză a soluţiei de schimbare a încadrării juridice.
Sub un alt aspect invocat de recurent, se constată că prin încheierea de şedinţă din 3 septembrie 2012, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis cererea inculpatului I.M.D. de audierea a martorilor B.C., C.I. şi P.A.S., martori care au fost citaţi pentru termenul din 1 octombrie 2012, când nu s-au prezentat, ulterior fiind emise mandate de aducere pentru termenele din 3 decembrie 2012 şi 16 ianuarie 2013. S-a înfăţişat în instanţă martorul B.C., care a fost audiat, despre ceilalţi doi martori, organele de poliţie comunicând, prin procesele verbale întocmite, că nu au fost găsiţi la domiciliu, fiind plecaţi în alte localităţi.
La termenul din 16 ianuarie 2013, instanţa de apel a revenit asupra audierii celorlalţi doi martori, constatând imposibilitatea punerii în executare a mandatelor de aducere.
Din aceste date nu rezultă că ar fi incident vreunul din cazurile de casare invocate de recurentul inculpat sau care se ia în considerare din oficiu conform art. 3859 pct. 9 alin. (3) C. proc. pen., instanţa pronunţându-se asupra cererii în probaţiune formulată de inculpat.
Nici motivul de recurs constând în neîntrunirea, sub aspectul laturii obiective, a elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă nu este întemeiat, astfel că nu este aplicabil cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen.
În acest sens, se observă că deţinerea unei cantităţi de ţigări peste 10.000 de ţigarete nu face parte din elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, ci constituie element al laturii obiective a infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării prevăzute de art. 2961 alin. (l) lit. l) din Legea nr. 571/2003, infracţiune care nu a mai fost reţinută în sarcina inculpatului prin schimbarea încadrării juridice realizată în apel.
Referitor la critica privind greşita individualizare a pedepsei, de asemenea, se consideră că este neîntemeiată, pedeapsa de 1 an închisoare fiind expresia tuturor criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., dându-se relevanţă atât antecedentelor penale ale inculpatului, care este recidivist, cât şi circumstanţelor ce caracterizează fapta (modalitate de comitere, împrejurări, valoarea prejudiciului), dar şi atitudinii parţial sincere a recurentului.
Faţă de toate acestea, se apreciază că reducerea cuantumului pedepsei, de către instanţa de apel, de la un an şi 6 luni închisoare la un an închisoare, este justificată, dar şi suficientă pentru realizarea scopului preventiv educativ al pedepsei,
În privinţa modalităţii de executare a pedepsei, se face menţiunea că, în raport de starea de recidivă, singura modalitate legală de executare a pedepsei este executarea în detenţie.
Înalta Curte constată că, deşi au fost enunţate şi cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17 şi pct. 18 C. proc. pen., în susţinerea acestora nu au fost arătate motive de recurs, aşa încât şi din această perspectivă, recursul promovat de inculpat este nefondat,
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.M.D. împotriva deciziei penale nr. 11 din 29 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.M.D. împotriva deciziei penale nr. 11 din 29 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2048/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2098/2013. Penal → |
|---|
