ICCJ. Decizia nr. 2227/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2227/2013
Dosar nr. 9573/3/2013/a2
Şedinţa publică din 21 iunie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 11 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9573/3/2013 (1935/2013), Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul disp. art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului M.M.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, din data de 06 martie 2013, înregistrat sub nr. 5445/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M.M pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi act sexual cu un minor, fapte prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi art. 198 alin. (1) şi alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a), în fapt reţinându-se că:
1. În perioada iulie - noiembrie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, inculpatul M.M a întreţinut acte sexuale vaginale, orale şi anale cu partea vătămată L.F., în vârsta de 13 ani, cunoscând vârsta acesteia. Unele acte sexuale au fost determinate de darea de bani şi a altor foloase 8 obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, telefon mobil) de către inculpat minorei. S-a mai reţinut în rechizitoriu că inculpatul M.M a comis o serie de infracţiuni la viaţa sexuală (abuzuri sexuale care merg de la act sexual cu un minor, viol şi viol asupra unei persoane minore.
2. La data de 12 decembrie 2012, inculpatul M.M a dat suma de 1500 RON subinspectorului I.M.C., din cadrul Secţiei 20 poliţie, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi pentru a face acte contrare acestor atribuţii.
În cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care a fost condamnat, printr-o hotărâre de condamnare pronunţată în primă instanţă, iar între deţinerea preventivă a inculpatului în cauză şi condamnare există o legătură suficientă pentru a opina că ne aflăm în prezenţa unei detenţii legale, urmare a condamnării acestuia de o instanţă competentă, astfel cum, constant, a statuat instanţa europeană în interpretarea art. 5 parag. (1) lit. a) din Convenţie care dispune că „deţinerea unei persoane este legală dacă are la bază o condamnare pronunţată de un tribunal competent”.
Acuzaţiile aduse inculpatului M.M legitimează, în continuare, detenţia preventivă a acestuia în sensul că interesul public al menţinerii ordinii, în cauza dată, trece înaintea dreptului inculpatului arestat preventiv, la libertate.
Temeiurile de fapt şi de drept care au impus luarea şi menţinerea arestării preventive a inculpatului nu s-au modificat ori estompat prin trecerea timpului, neputându-se susţine depăşirea unei durate rezonabile a măsurii privative de libertate, în sensul art. 6 parag. (1) din Convenţia Europeană.
Împotriva acestei încheieri, în termenul legal prev. de art. 3853 C. proc. pen., a declarat recurs inculpatul M.M, fără a fi motivat în scris.
La data fixată pentru soluţionarea recursului, respectiv 21 iunie 2013, în şedinţă publică, recurentul inculpat a declarat că retrage recursul formulat în prezenta cauză.
Înalta Curte, având în vedere manifestarea de voinţă a recurentului inculpat, în raport de disp. art. 3854 C. proc. pen. rap. la art. 369 C. proc. pen., va lua act de cererea de retragere a recursului declarat de inculpatul M.M împotriva încheierii din 11 iunie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 9573/3/2013 (1935/2013).
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul M.M împotriva încheierii din 11 iunie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 9573/3/2013(1935/2013).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 iunie 2013 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 2226/2013. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2240/2013. Penal → |
|---|
