ICCJ. Decizia nr. 255/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 255/2013
Dosar nr. 7753/1/2012
Şedinţa publică din 6 martie 2013
Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 5 decembrie 2012, petentul T.I.F. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 29829/325/2012 al Judecătoriei Timişoara.
În susţinerea cererii, petentul a arătat că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa ce judecă dosarul a cărui strămutare se solicită ar putea fi ştirbită şi se încearcă, prin abuz de putere şi rea credinţă să îi sustragă de la cercetarea judecătorească şi răspunderea penală pe învinuiţii din acest dosar.
A mai arătat că din anul 2003 a ieşit din scena politică datorită şantajelor la care a fost supus, menţionând totodată că şi la această dată continuă şantajul asupra sa şi asupra familiei sale.
De asemenea, a arătat că s-a adresat atât instanţelor de judecată cât şi Parchetului din judeţul Timiş pentru abuzurile de putere care le fac magistraţii din judeţul Timiş şi în această situaţie toate plângerile formulate se soluţionează netemeinic şi nelegal prin sustragerea de la răspundere a celor vinovaţi.
În temeiul art. 57 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a solicitat informaţii de la Tribunalul Timiş.
Din informaţiile primite de la conducerea Tribunalului Timiş, în urma verificărilor efectuate, rezultă că nu au putut fi identificate elemente care să confirme susţinerile petentului, neexistând niciun incidiu care să conducă la concluzia că este posibil ca imparţialitatea Judecătoriei Timişoara să fi putut fi ştirbită datorită intereselor locale sau împrejurărilor cauzei.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv, între judecătorii sau procurorii, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
Verificând actele dosarului şi susţinerile petentului, Înalta Curte constată că, în cauză, nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei întrucât, aspectul relevat de petent prin cererea de strămutare, nu se circumscrie nici unuia dintre cazurile limitativ şi expres prevăzute de textul legal, mai sus amintit, pentru strămutarea judecării unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad.
Pe cale de consecinţă, în baza art. 60 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată cererea de strămutare formulată de petent.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul T.I.F. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 29829/325/2012 al Judecătoriei Timişoara.
Obligă petentul la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 281/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 254/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
|---|
