ICCJ. Decizia nr. 2622/2013. Penal

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2622/2013

Dosar nr. 11931/86/2012**

Şedinţa publică din 6 septembrie 2013

Asupra recursurilor de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 212 din 12 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Suceava s-a constatat admisibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul T.R.C.

A fost condamnat inculpatul T.R.C., la următoarele pedepse:

1. 6 ani închisoare reprezentând pedeapsă principală şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C. pen. reprezentând pedeapsa complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prevăzută şi pedepsită de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c şi art. 76 lit. b C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a şi lit. b C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

2. 3 ani închisoare reprezentând pedeapsă principală şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C. pen. reprezentând pedeapsa complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) şi (3) raportat la art. 2 alin. (1) lit. a, lit. b pct. 11 şi lit. c pct. 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b C. pen., art. 320¹ alin. 7 C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c şi art. 76 lit. c C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a şi lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

Conform art. 33 lit. a) C. pen., s-a constatat că cele două infracţiuni sunt concurente, iar în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b şi alin. (2) C. pen. şi art. 35 alin. (1) şi (3) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă, perioada reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, de la 19 aprilie 2012 la 17 octombrie 2012, pus în libertate prin Decizia penală nr. 1.021 din 17 octombrie 2012 a Curţii de Apel Suceava, când s-a luat faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi localitatea, prev. de art. 145 C. proc. pen.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, conf. prev. art. 145 C. proc. pen., dispusă prin Decizia penală nr. 1.021 din 17 octombrie 2012 a Curţii de Apel Suceava, până la rămânerea definitivă a prezentei.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul T.R.C., zis "D.", a sumei de 3.350,21 euro.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a următoarelor bunuri folosite în activitatea infracţională: un telefon mobil marca Sony Ericsson W205, seria IMEI Y având încorporată cartela Orange seria X1, cartela Cosmote seria X2, pin X3, cartela Cosmote seria X4, pin X5, cartela Lebara Mobile seria X6, un laptop marca Acer Aspire 5670, de culoare argintiu cu negru, seria X7, uzat moral, lipsă tasta ","(virgulă), având introdusă bateria seria X8, cooler defect şi prevăzut cu suport pentru răcire şi încărcător, toate bunurile fiind sigilate cu sigiliul MI nr. 25756, bunuri ce se află la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Suceava.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Suceava a reţinut că, la sfârşitul anului 2011 - începutul anului 2012 inculpatul T.R.C. a constituit un grup infracţional organizat transnaţional împreună cu o persoană despre care se bănuieşte că ar fi numitul J.G. şi inculpaţii Ş.A. şi F.G., cu scopul de a racola persoane dispuse să efectueze transporturi internaţionale de droguri, pentru obţinerea de beneficii financiare personale.

La acest grup a aderat în cursul lunii februarie 2012 numitul L.D.O., care a acceptat să efectueze un transport în beneficiul unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri care acţionau în Peru şi Olanda.

Activitatea infracţională a grupului a fost iniţiată de cetăţeanul străin, bănuit în urma denunţului formulat de inculpatul T.R.C. ca fiind slovacul J.G., care, pe fondul contactelor avute cu traficanţi de droguri din Lima, i-a propus inculpatului să racoleze persoane dispuse să efectueze transporturi de droguri pe ruta Peru - Olanda pentru sume de până la 5.000 euro care urmau să fie împărţite între cei ce găseau curierul şi acesta din urmă, toate cheltuielile de deplasare urmând să fie suportate de beneficiarii transportului, cu includerea taxelor de paşaport, biletelor de transport, cazare şi masa zilnică.

Inculpatul T.R.C. i-a solicitat cooperarea inculpatului Ş.A. care, după ce a abordat mai multe persoane, l-a racolat pe numitul L.D.O., promiţându-i acestuia suma de 4.000 de euro pentru un transport.

Inculpatul T.R.C. a primit de la persoana de legătură suma totală de 3.350,21 euro prin serviciile W.U. şi M.G., din care o parte i-a dat inculpatului Ş.A. să-i remită la rândul său numitului L.D.O. în vederea obţinerii paşaportului în regim de urgenţă şi pentru cheltuielile necesare deplasării la Bucureşti şi de aici la Lima, cu escală la Amsterdam.

L.D.O. a obţinut la data de 20 februarie 2012 paşaportul simplu temporar, iar inculpatul Ş.A. i-a înmânat biletele de avion cumpărate de către inculpatul T.R.C.

La data de 24 februarie 2012, L.D.O., conform instrucţiunilor date de T.R.C., dar transmise prin mijlocirea inculpatului Ş.A., s-a deplasat cu trenul pe ruta Suceava Nord - Bucureşti, unde s-a îmbarcat în avion pe ruta Bucureşti - Amsterdam, cu destinaţia finală Lima.

Înainte de a porni la drum, curierul a fost instruit de Ş.A., iar ulterior telefonic de inculpatul T.R.C., cum să procedeze pentru a ajunge la destinaţie şi pentru a intra în legătură cu persoana care a intermediat transportul, identificată de T.R.C. ca fiind J.G., căreia îi revenea sarcina de a-l prelua de la aeroportul din Lima şi a asigura efectuarea transportului, însoţindu-l ulterior înapoi în Olanda, pentru predarea drogurilor.

Numitul L.D.O. avea rezervare pentru plecare cu A.F.O.K.L.M.R.D.A., cu zborul 8227, din data de 26 februarie 2012, pe ruta Amsterdam - Paris (Aeroportul C.G.) şi cu zborul 0480, din aceeaşi dată de pe Aeroportul C.G. spre Lima (Peru).

La întoarcere, numitul L.D.O. avea rezervare cu firma de transport A.F.O.K.L.M.R.D.A., zbor 0744 pe ruta Lima - Amsterdam, cu plecare la data de 03 martie 2012, ora 09:15:00 P.M., şi sosire la data de 04 martie 2012, ora 03:30:00 P.M.

Ajuns la Amsterdam, L.D.O. a pierdut cursa la care avusese făcută rezervarea şi inculpatul T.R.C. i-a trimis bani prin intermediul inculpatului Ş.A. în vederea obţinerii unui alt bilet de avion, bani pe care i-a primit de la coinculpatul F.G., care avea cunoştinţă de activitate desfăşurată pentru organizarea transportului şi care a sprijinit activitatea grupului, fiind prieten din copilărie cu inculpatul T.R.C.

La data de 27 februarie 2012, ora 09:58, inculpatul Ş.A. i-a trimis prin W.U. numitului L.D.O. aflat în Amsterdam suma de 109 euro, iar în aceeaşi zi i-a mai trimis o sumă de aproximativ 50 de euro prin intermediul martorului E.S.

Ca urmare a activităţii întreprinse de autorităţile române în cooperare cu cele olandeze şi peruane, cărăuşul L.D.O. a fost arestat la data de 03 martie 2012 pe Aeroportul Internaţional "J.C." din Lima, după ce preluase drogurile şi urma să se îmbarce pentru Olanda, având îngurgitată cantitatea de 46 capsule cocaină alcaloidă totalizând 1.100 grame.

Deoarece planul infracţional suferise o modificare datorată sosirii cu întârziere la Lima a cărăuşului, iar arestarea sa nu era cunoscută de membrii grupului, inculpatul T.R.C. s-a deplasat la cererea persoanei de legătură la Amsterdam pentru a-l prelua pe L.D.O., care însă nu se afla în avion.

După ce în final s-a aflat de arestarea lui L.D.O., mediatizată de ziarele din Peru, persoana identificată de T.R.C. ca fiind slovacul J.G., i-a cerut inculpatului să găsească alţi curieri, dar activitatea infracţională a fost stopată prin reţinerea inculpaţilor T.R.C., Ş.A. şi F.G. de către autorităţile judiciare române.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel inculpatul T.R.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 31 din 28 februarie 2013 a admis apelul declarat de inculpatul T.R.C., zis "D." împotriva Sentinţei penale nr. 212 din 12 decembrie 2012 a Tribunalului Suceava.

A desfiinţat în parte sentinţa apelată şi în rejudecare:

A descontopit pedepsele aplicate inculpatului prin sentinţa apelată.

A redus pedeapsa principală aplicată inculpatului T.R.C., zis "D.", pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000 şi pedepsită de art. 10 din acelaşi act normativ, rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 80 alin. (1) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare.

A redus pedeapsa principală aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) rap. la art. 2 alin. (1) lit. a), b) pct. 11 şi lit. c) pct. 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 80 alin. (1) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele principale aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu au fost contrare deciziei de faţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt conformă cu probele administrate în cauză; faptele săvârşite de inculpat fiind corect încadrate din punct de vedere juridic.

S-a mai reţinut că în ceea ce priveşte critica adusă sentinţei apelate în sensul că în mod greşit nu i-a fost aplicată inculpatului reducerea legală de pedeapsă care rezidă din prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2003, aceasta nu poate fi primită, atâta timp cât, la acest moment, din materialul probator aflat la dosarul cauzei, în afara propriului denunţ, nu rezultă probe certe din care să rezulte că persoana de legătură este cu adevărat J.G., acest lucru putându-se stabili eventual în urma primirii răspunsului autorităţilor peruane la cererea de comisie rogatorie.

Având în vedere atitudinea de cooperare pe care inculpatul a avut-o în cursul urmăririi penale, curtea a dat eficienţă sporită dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., dispoziţii care au fost reţinute în mod corect de prima instanţă.

Împotriva acestei decizii, în termenul legal de 10 zile prev. de art. 385³ C. proc. pen. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava şi inculpatul T.R.C.

Examinând actele şi lucrările dosarului se constată că prin motivele scrise de recurs depuse la dosar (filele 1 - 7), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava, în temeiul art. 385¹, art. 385⁴ C. proc. pen. cu referire la art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. a considerat hotărârea primei instanţe ca fiind nelegală şi netemeinică, prin aceasta făcându-se o greşită aplicare a legii sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului.

S-a considerat că instanţa de apel nu a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului T.R.C., decizia penală susmenţionată fiind netemeinică, în ce priveşte pedepsele aplicate acestui inculpat care sunt mult prea blânde, sub aspectul cuantumului în raport cu gravitatea deosebită a faptelor comise de acesta.

S-a considerat că, instanţa de apel nu a analizat în profunzime activitatea infracţională a grupului, s-a învederat instanţei de recurs să constate că, activitatea infracţională a grupului a fost iniţiată de cetăţeanul străin, bănuit în urma denunţului formulat de inculpatul T.R.C. ca fiind slovacul J.G., care, pe fondul contactelor avute cu traficanţi de droguri din Lima, i-a propus inculpatului să racoleze persoane dispuse să efectueze transporturi de droguri pe ruta Peru - Olanda pentru sume de până la 5.000 euro care urmau să fie împărţite între cei ce găseau curierul şi acesta din urmă, toate cheltuielile de deplasare urmând să fie suportate de beneficiarii transportului, cu includerea taxelor de paşaport, biletelor de transport, cazare şi masa zilnică.

L.D.O. a obţinut la data de 20 februarie 2012 paşaportul simplu temporar nr. X, iar inculpatul Ş.A. i-a înmânat biletele de avion cumpărate de către inculpatul T.R.C.

Înainte de a porni la drum, curierul a fost instruit de Ş.A., iar ulterior telefonic de inculpatul T.R.C., cum să procedeze pentru a ajunge la destinaţie şi pentru a intra în legătură cu persoana care a intermediat transportul, identificată de T.R.C. ca fiind J.G., căreia îi revenea sarcina de a-1 prelua de la aeroportul din Lima şi a asigura efectuarea transportului, însoţindu-1 ulterior înapoi în Olanda, pentru predarea drogurilor.

Numitul L.D.O. avea rezervarea X, pentru plecare cu A.F.O.K.L.M.R.D.A., cu zborul Y, din data de 26 februarie 2012, pe ruta Amsterdam - Paris (Aeroportul C.G.) şi cu zborul Z, din aceeaşi dată de pe Aeroportul C.G. spre Lima (Peru).

La întoarcere, numitul L.D.O. avea rezervare cu firma de transport A.F.O.K.L.M.R.D.A., zbor Y1 pe ruta Lima - Amsterdam, cu plecare la data de 03 martie 2012, ora 09:15:00 P.M., şi sosire la data de 04 martie 2012, ora 03:30:00 P.M.

Deoarece planul infracţional suferise o modificare datorată sosirii cu întârziere la Lima a cărăuşului, iar arestarea sa nu era cunoscută de membrii grupului, inculpatul T.R.C. s-a deplasat la cererea persoanei de legătură la Amsterdam pentru a-1 prelua pe L.D.O., care însă nu se afla în avion.

Parchetul a considerat că, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului nu este de natură a realiza scopurile menţionate în art. 52 C. pen., respectiv reeducarea inculpatului şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, că în mod greşit instanţa de apel a acordat eficienţă sporită dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. ceea ce a determinat reducerea pedepsei aplicată inculpatului, în condiţiile în care pentru a realiza finalitatea urmărită, pedeapsa aplicată, prin felul şi măsura sa trebuie să reflecte gravitatea faptei, gradul de vinovăţie şi periculozitatea făptuitorului, să fie justă şi echitabilă, reţinerea sau nu a circumstanţelor atenuante în sarcina inculpaţilor trebuind să fie apreciată în raport cu pericolul social concret al faptelor comise, cu ansamblul împrejurărilor în care s-au săvârşit infracţiunile, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce şi cu periculozitatea infractorului.

Faţă de gravitatea deosebită a faptelor comise de inculpat, modul de concepere a activităţii infracţionale, s-a considerat că pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor şi scopului pedepsei, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului T.R.C., instanţa de apel ar fi trebuit să se orienteze la pedepse cu închisoarea cu executare îndreptate spre maximul special prevăzut de lege.

Astfel, s-a apreciat că, instanţa trebuia să ţină seama de dispoziţiile părţii generale ale C. pen., de limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârşite (modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, în funcţie de importanţa valorii sociale vătămate, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, etc), de persoana inculpatului (de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală).

S-a mai apreciat că, în ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa trebuia să adapteze pedeapsa pentru a asigura constrângerea şi reeducarea acestuia în funcţie de personalitatea sa (atitudinea în societate, în familie, la locul de muncă, conduita după săvârşirea infracţiunii, în faţa organelor judiciare, etc).

Aplicarea faţă de inculpatul T.R.C. a unei pedepse cu închisoarea cu executare cu orientare spre minim s-a apreciat că nu corespunde gravităţii faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată.

Având în vedere motivele detaliate anterior, s-a solicitat, în baza art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., admiterea recursului parchetului aşa cum a fost formulat urmând ca instanţa să dispună rejudecarea cauzei, în sensul pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice.

Reprezentantul Ministerului Public a susţinut oral în şedinţă publică motivele de recurs formulate în scris în memoriul depus la dosar (filele 7), nuanţându-le în sensul că în mod nelegal instanţa de apel, prin raportare la dispoziţiile art. 80 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. a acordat o eficienţă sporită circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în condiţiile în care practica judiciară şi chiar practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin pronunţarea a două decizii, a considerat ca nelegală reţinerea atât a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. cât şi a art. 74 lit. c) C. pen. Procurorul a arătat că se referă strict la recunoaşterea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi în final a pus concluzii de admitere a recursului.

Apărătorul inculpatului invocând de asemenea cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. a pus concluzii de admitere a recursului. A solicitat instanţei să aibă în vedere că acesta a avut o poziţie de recunoaştere şi de regret a faptelor săvârşite şi a apreciat că în mod corect instanţa de apel a reţinut în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., în final solicitând reducerea pedepsei. Cu privire la recursul declarat de Parchet a pus concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.

Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat.

Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciu Teritorial Suceava şi inculpatul T.R.C. sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:

Înalta Curte aminteşte că Decizia penală nr. 31 a fost pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la data de 28 februarie 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, lege prin care a fost modificat conţinutul art. 385⁹ C. proc. pen., prin abrogarea unor cazuri de casare şi prin modificarea conţinutului cazurilor de casare rămase în vigoare.

Din analiza actelor şi lucrărilor din dosare rezultă, aşa cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, că pe parcursul lunii februarie 2012, inculpatul T.R.C. a coordonat atât racolarea numitului L.D.O. în calitate de curier internaţional de droguri de mare risc, cât şi îndrumarea şi punerea cărăuşului la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri, în vederea efectuării unor transporturi de droguri de mare risc (cocaină) pe relaţia Peru - Olanda, asigurând condiţiile necesare deplasării, cazării şi întreţinerii curierului pe perioada şederii în ţările de destinaţie şi l-a pus în legătură cu intermediarul pe care îl identifică în persoana lui J.G., pentru ca acesta să-l pună la dispoziţia membrilor reţelei de traficanţi în beneficiul cărora urma a efectua transportul internaţional al unor cantităţi de cocaină, faptă ce întruneşte elementul material al infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

De asemenea, inculpatul T.R.C. a constituit un grup infracţional organizat transnaţional împreună cu numitul J.G. şi inculpaţii Ş.A. şi F.G., grup la care a aderat ulterior şi cărăuşul L.D.O., în scopul de a recruta şi organiza persoane dispuse să efectueze transporturi internaţionale de droguri în beneficiul unei reţele internaţionale de traficanţi din Peru şi Olanda, faptă ce întruneşte elementul material al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) rap. la art. 2 alin. (1) lit. a), lit. b), pct. 11 şi lit. c) pct. 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost stabilită pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv declaraţiile date de inculpaţii T.R.C., Ş.A., F.G., de martorii C.C.I., L.I.P., L.M., E.S., B.R.C., N.P., procesele verbale de redare a declaraţiei martorilor sub acoperire, precum şi procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de membrii grupului în timpul desfăşurării activităţii infracţionale, procesul-verbal de consemnare a răspunsului autorităţilor judiciare competente, Biroul Naţional Interpol, din 27 martie 2012 privind pe L.D.O. cu privire la transportul unor droguri de mare risc pe Aeroportul Internaţional "J.C." Lima şi înscrisurile care atestă planificarea transportului, respectiv transferurile totalizând suma de 3.350,21 euro, primirea şi remiterea banilor necesari deplasării, toate acestea coroborate cu declaraţia de recunoaştere a faptelor imputate inculpatul T.R.C., înţelegând la primul termen de judecată, să se prevaleze de procedura simplificată prevăzută la art. 320¹ C. proc. pen.

Potrivit art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., hotărârea poate fi supusă casării când este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

Niciuna din aceste situaţii nu se regăseşte în cauza dedusă judecăţii.

Cum pedeapsa aplicată inculpatului din prezenta cauză este stabilită în limitele legale ca urmare a reţinerii a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. cât şi a circumstanţelor atenuante şi a efectelor acestora, Înalta Curte apreciază că nu estre incident cazul de casare invocat de parchet şi de inculpatul T.R.C.

Înalta Curte aminteşte că acest caz de casare prev. de pct. 17² al art. 385⁹ C. proc. pen. permite Înaltei Curţi să exercite controlul judiciar numai asupra chestiunilor de drept nu şi asupra situaţiei de fapt sau modului de individualizare a pedepselor.

Greşita individualizare a pedepselor ca atribut exclusiv al instanţei de judecată nu constituie o astfel de chestiune de drept care să fie aptă să atragă incidenţa cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen.

Reţinerea unor circumstanţe atenuante, acordarea unei eficienţe sporite a acestora, reducerea pedepsei în limitele art. 76 C. pen. urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante, stabilirea modalităţii de executare a pedepsei, sunt împrejurări ce ţin de procesul de individualizare a pedepselor şi nu mai pot fi supuse cenzurii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca urmare a abrogării parţiale a cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., fapt pentru care Înalta Curte nu va supune analizei criticile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi inculpat sub acest aspect.

Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava şi inculpatul T.R.C. împotriva Deciziei penale nr. 31 din 28 februarie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În temeiul disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava şi inculpatul T.R.C. împotriva Deciziei penale nr. 31 din 28 februarie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 06 septembrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 2615/2013. Penal. Infracţiunea de spălare de...		ICCJ. Decizia nr. 2629/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 2622/2013. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2622/2013. Penal