ICCJ. Decizia nr. 2842/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 2842/2013
Dosar nr. 4297/87/2011
Şedinţa publică din 24 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 42 din 27 martie 2012, pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia penală, în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 a fost condamnat inculpatul K.L.G. (născut în Varlovo Bulgaria, domiciliat în Sofia - Bulgaria, str. V., cartierul Kniajevo, cetăţean bulgar, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza art. 81 C. pen. a fost dispusă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului, iar în baza art. 82 C. pen. a fost fixat termen de încercare pe o perioadă de 5 ani.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.
În baza art. 65 C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
A fost admisă acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman a sumei de 698,640 RON, reprezentând impozit profit - 10.949 RON; majorări de întârziere - 4.861 RON; TVA - 82.842 RON; majorări întârziere - 36.782 RON; accize - 367.579 RON; majorări întârziere - 185.627 RON; amendă - 10.000 RON, precum şi la plata majorărilor de întârziere, calculate până la achitarea integrală a debitului. A fost dispusă comunicarea hotărârii către O.N.R.C. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman nr. 35/P/2010 din 16 septembrie 2011 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate (în lipsă) a inculpatului K.L.G., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
În fapt, s-a reţinut că la data de 28 martie 2006, administratorul SC B.O. SRL Alexandria, B.P.M., l-a împuternicit (în baza unui act "încheiat la un cabinet de avocatură), pe inculpatul K.L.G. să-l reprezinte în toate activităţile din societate, respectiv, să-l reprezinte în faţa oricărei persoane fizice şi juridice, în faţa autorităţilor administrative şi judecătoreşti, va putea hotărî acţiuni conforme cu acte constitutive având putere de decizie, de reprezentare, va încheia orice act cu persoane fizice sau juridice ş.a.m.d."
În baza acestei împuterniciri, inculpatul a încheiat contracte de transport şi documente de însoţire şi transport a mărfurilor (facturi-avize), a introdus la bancă specimen de semnătură, unde-şi avea contul SC B.O. SRL, respectiv R.B. - Sucursala Teleorman şi a semnat ordine de plată prin care s-au efectuat plăţi.
În urma unei note de constatare din 12 aprilie 2006, Garda Financiară, secţia Teleorman a constatat că SC B.O. SRL Alexandria nu funcţionează şi nu desfăşoară niciun fel de activitate în spaţiul închiriat.
Pornind de la acea notă de constatare şi pe baza informaţiilor obţinute, inclusiv o notă explicativă a inculpatului din 19 aprilie 2006, Garda Financiară - Teleorman a efectuat un control tematic la SC B.O. SRL Alexandria, pentru perioada martie - aprilie 2006, încheiat prin procesul-verbal din 17 mai 2006, care a stat la baza sesizării penale făcută de Garda Financiară, secţia Teleorman (la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria).
S-a constatat că în perioada 12 aprilie - 18 aprilie 2006, SC B.O. a achiziţionat în condiţiile art. 201 alin. (1) lit. c) din C. fisc. (fără plata accizelor), cantitatea de 338,02 tone motorină euro, în baza facturilor din 12 aprilie 2006 - 33,70 tone; din 12 aprilie 2006 - 32,84 tone; din 12 aprilie 2006 - 31,30 tone; din 13 aprilie 2006 - 33,58 tone; din 14 aprilie 2006 - 31,28 tone; din 14 aprilie 2006 - 33, 54 tone; - 20,98 tone; din 18 aprilie 2006 - 33,56 tone; din 18 aprilie 2006 - 23,32 tone; din 18 aprilie 2006 - 33,36 tone; din 18 aprilie 2006.
Contrar dispoziţiilor legale, marfa achiziţionată nu a avut destinaţia stabilită, ci a fost vândută unor nave pe drumul către Portul Islaz, situat într-o poziţie opusă Portului Turnu Măgurele, unde de fapt trebuia descărcat conform contractului de achiziţie şi autorizaţie.
Aşa cum a rezultat şi din adresele autorităţilor navale - Căpitănia Portului Turnu Măgurele şi Căpitănia Portului Giurgiu, în perioada 12 - 18 aprilie 2006 nu s-au efectuat în aceste porturi operaţiuni de bunkeraj (descărcare motorină), iar împingătoarele navale indicate de inculpatul K.L.G., în nota explicativă dată comisarilor Gărzii Financiare, nu figurează în evidenţa acestor porturi.
S-a reţinut că, în drept, fapta inculpatului, care a fost împuternicit de administratorul SC B.O. SRL să efectueze pentru această societate activităţi de comerţ conform dispoziţiilor legale, având specimen de semnătură în bancă, efectuând plăţi către unitatea furnizoare de motorină, a încheiat contract de transport şi, evident, încasând bani pe marfa vândută în mod ilicit, în condiţiile în care niciuna din aceste operaţii nu le-a evidenţiat în actele contabile sau în alte documente legale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. şi art. 52 C. pen. şi anume pericolul social ridicat al faptei, cuantumul mare al prejudiciului, comportamentul inculpatului pe tot parcursul procesului penal, iar pe de altă parte faptul că acesta este infractor primar, astfel că pedeapsa aplicată inculpatului este aceea de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, fiind astfel îndeplinite şi prevederile art. 81 C. pen.
Cu privire la latura civilă a cauzei, la data de 10 octombrie 2011, Direcţia Generală a Finanţelor cu suma de 698.640 RON, reprezentând prejudiciu nerecuperat.
În baza art. 14 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 - 999 C. civ. (în vigoare la data săvârşirii faptei), instanţa de fond a admis acţiunea civilă, aşa cum a fost formulată.
În ceea ce priveşte cererea părţii civile de instituire a măsurii sechestrului asigurător şi de introducere în cauză a persoanei responsabile civilmente, instanţa de fond a constatat că aceste cereri nu întrunesc condiţiile necesare pentru a putea fi puse în discuţia părţilor, întrucât partea civilă nu a indicat bunurile asupra cărora solicită a se lua măsura sechestrului asigurător, iar în faza de urmărire penală nu s-au identificat bunuri aparţinând SC B.O. SRL Alexandria, asupra cărora să se aplice o măsură asiguratorie - sechestru; totodată, nu a indicat humele şi adresa persoanei solicitate a fi introdusă în procesul penal ca parte responsabilă civilmente, iar inculpatul a fost împuternicit să-l reprezinte pe administratorul SC B.O. SRL şi în această calitate a introdus specimen de semnătură în bancă, a încheiat contracte de transport, a semnat ordine de plată şi foile de parcurs ale mijloacelor de transport, a dat notă explicativă în faţa organelor Gărzii Financiare, cu privire la activităţile desfăşurate în baza acestei împuterniciri, ceea ce nu echivalează cu calitatea de prepus.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de apel ale părţii civile îl vizează pe inculpatul K.L.G. şi au în vedere două aspecte:
- nepronunţarea instanţei de fond asupra cererii formulată de Statul Român, privind instituirea măsurilor asigurătorii;
- nepronunţarea asupra capătului de cerere privind introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente.
În concluzie, partea civilă a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinţei în sensul admiterii cererii de instituire a măsurilor asigurătorii şi introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente.
Prin Decizia penală nr. 87/A din 19 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta parte civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman împotriva Sentinţei penale nr. 42 din 27 martie 2012, pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia penală.
Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut, ca şi prima instanţă, analizând materialul probator administrat în cauză, că, la data de 28 martie 2006, inculpatul K.L.G. a fost împuternicit, în baza unui act încheiat la un cabinet de avocatură, de B.P.M., să-l reprezinte pe acesta din urmă în faţa oricărei persoane fizice şi juridice, în faţa autorităţilor administrative şi judecătoreşti, putând lua hotărâri conforme cu actele constitutive, având putere de decizie. Astfel, inculpatul a încheiat contracte de transport şi documente de însoţire şi transport mărfuri, a introdus la bancă specimen de semnătură, semnând ordine de plată prin care s-au efectuat plăţi, achiziţionând diferite cantităţi de combustibili solizi, lichizi şi gazoşi şi produse derivate.
În baza acestei împuterniciri, în perioada 12 aprilie - 18 aprilie 2006, în numele SC "B.O." SRL a achiziţionat, fără plata accizelor, cantitatea de 338,02 tone motorină euro. Marfa achiziţionată nu a avut destinaţia stabilită, ci a fost vândută unor nave pe drumul către Portul Izlaz. Procedând în acest fel, inculpatul nu mai putea profita de restituirea plăţii accizelor, iar veniturile obţinute deveneau impozabile, datorându-se şi T.V.A.
Fapta săvârşită întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constând în "omisiunea în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate."
Vinovăţia inculpatului este dovedită prin mijloacele de probă administrate, respectiv: plângerea Gărzii Financiare - Comisariatul General adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; plângerea Gărzii Financiare - Secţia Teleorman; proces-verbal de control efectuat de Garda Financiară - Teleorman; proces-verbal al D.G.F.P. - Serviciul Inspecţie Fiscală; procese-verbale şi planşe foto întocmite de organele de poliţie, în urma depistării locurilor unde s-a descărcat combustibilul; acte de constituire a societăţii SC B.O. SRL; certificat de înregistrare a SC B.O. SRL; hotărârea judecătorească privind înregistrarea societăţii SC B.O. SRL; cerere de autorizare - utilizator final formulat de SC B.O. SRL; adresa Căpităniei Portului Giurgiu şi Turnu Măgurele, din care rezultă că în rada acestora nu s-a descărcat motorină în perioada 12 - 18 aprilie 2006; contract de transport încheiat de SC B.O. SRL cu societăţile de transport din Ploieşti, Bucureşti şi Baia Mare; contract de vânzare-cumpărare încheiat între SC B.O. SRL Alexandria (cumpărător) şi SC P. - Sucursala Brazi (vânzător) pentru 6.000 tone motorină euro; autorizaţie de utilizator furnizor eliberată SC B.O. SRL de P.G.F.P. - Teleorman; împuternicire dată de administratorul SC B.O. SRL Alexandria inculpatului K.L.G.; note de constatare ale organelor Gărzii Financiare; note explicative luate de comisarii Gărzii Financiare persoanelor implicate (de la societăţi de transport); documente bancare privind specimenul de semnătură al inculpatului; notă explicativă luată inculpatului K.L.G.; facturi întocmite la SC P. Brazi; avize de însoţire a mărfii; copie registru de intrare-ieşire P. Brazi; ordin de plată; adresa Băncii R. privind plăţile efectuate de SC "B.O." SRL; foaia de parcurs a autovehiculelor utilizate la transportul motorinei; corespondenţa Gărzii Financiare cu SC P. Brazi privind relaţia cu SC "B.O." SRL Alexandria; documente privind audierea prin comisie rogatorie a inculpatului adresată autorităţilor din Republica Bulgară; declaraţiile martorilor- N.B., U.L., I.G., D.M.V., M.F.V., D.L.M. şi R.P.E.
La individualizarea pedepsei instanţa s-a conformat dispoziţiilor art. 72 C. pen., ţinând cont, pe de o parte, de dispoziţiile părţii generale ale Codului penal şi limitele de pedeapsă fixate de legea specială, precum şi gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite (dedus din importanţa valorii sociale lezate, modalitatea în care a acţionat inculpatul, împrejurările comiterii faptei, urmările produse), iar, pe de altă parte datele care caracterizează persoana inculpatului (vârsta, lipsa antecedentelor penale, atitudinea pe parcursul procesului penal, starea civilă, cetăţenia).
Pedeapsa stabilită este aptă să realizeze atât scopul prevenţiei generale, cât şi a celei speciale.
Având în vedere circumstanţele reale şi cele personale, în mod justificat s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Şi celelalte chestiuni privind latura penală a cauzei (pedeapsa accesorie, stabilirea termenului de încercare, atragerea atenţiei inculpatului asupra consecinţelor nerespectării obligaţiilor care îi revin, suspendarea executării pedepsei accesorii, comunicarea hotărârii, obligarea la cheltuieli judiciare şi la plata onorariului avocatului din oficiu) au fost soluţionate legal şi temeinic, nefiind identificate motive de desfiinţare a sentinţei care să poată fi invocate din oficiu.
De asemenea, a fost soluţionată corect latura civilă a cauzei, dispunându-se motivat obligarea inculpatului la despăgubiri către partea civilă.
Criticile recurentei A.N.A.F. - D.G.F.P. Teleorman sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, întrucât, pe de o parte, potrivit art. 16 alin. (1) din C. proc. pen.: "(1) introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare".
Afirmaţia potrivit căreia instanţa nu s-a pronunţat asupra acestei cereri este contrazisă de considerentele hotărârii, în care judecătoria arată justificat de ce nu a dat curs acestei cereri, în condiţiile în care nu a fost dovedit raportul de prepuşenie şi nu au fost transmise datele de identificare ale persoanei solicitate a fi introdusă în cauză în această calitate.
Pe de altă parte, instanţa de fond s-a pronunţat şi asupra cererii de instituire a sechestrului asigurător, respingând justificat această solicitare, în condiţiile în care nu au fost identificate bunuri asupra cărora să se instituie o asemenea măsură.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman, în motivele scrise fiind reiterate aceleaşi motive invocate şi la apel, respectiv, în esenţă, nepronunţarea asupra instituirii măsurilor asigurătorii potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005 şi, respectiv, asupra introducerii în procesul penal a persoanei responsabile civilmente.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele, în temeiul dispoziţiilor art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de partea civilă nu este fondat, urmând a fi respins, pentru cele ce succed:
Instanţele de fond şi de apel, uzând de argumentele factuale rezultate din probatoriul administrat şi cu o argumentare juridică pertinentă, au reţinut o corectă situaţie de fapt, corespunzătoare unei încadrări juridice adecvată stării de fapt prezentate în actul de inculpare, precum şi dispoziţiilor legale aplicabile speţei.
În privinţa criticilor privind latura civilă, Înalta Curte constată nu numai că ambele instanţe s-au pronunţat asupra instituirii măsurilor asigurătorii şi, respectiv, introducerii în procesul penal a persoanei responsabile civilmente, dar şi că, în condiţiile lipsei precizării unor elemente noi de către partea civilă A.N.A.F., motivările respingerii celor două aspecte sunt juste şi pertinente.
Astfel, instanţa de fond a reţinut că, în ceea ce priveşte cererea părţii civile de instituire a măsurii sechestrului asigurător şi de introducere în cauză a persoanei responsabile civilmente, aceste cereri nu întrunesc condiţiile necesare pentru a putea fi puse în discuţia părţilor, întrucât partea civilă nu a indicat bunurile asupra cărora solicită a se lua măsura sechestrului asigurător, iar în faza de urmărire penală nu s-au identificat bunuri aparţinând SC B.O. SRL Alexandria, asupra cărora să se aplice o măsură asiguratorie - sechestru.
Totodată, partea civilă nu a indicat numele şi adresa persoanei solicitate a fi introdusă în procesul penal ca parte responsabilă civilmente, iar inculpatul a fost împuternicit să-l reprezinte pe administratorul SC B.O. SRL şi în această calitate a introdus specimen de semnătură în bancă, a încheiat contracte de transport, a semnat ordine de plată şi foile de parcurs ale mijloacelor de transport, a dat notă explicativă în faţa organelor Gărzii Financiare cu privire la activităţile desfăşurate în baza acestei împuterniciri, ceea ce nu echivalează cu calitatea de prepus.
Subsecvent, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că criticile recurentei A.N.A.F. - D.G.F.P. Teleorman sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, întrucât, pe de o parte, potrivit art. 16 alin. (1) C. proc. pen.: "introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare", iar afirmaţia potrivit căreia instanţa nu s-a pronunţat asupra acestei cereri este contrazisă de considerentele hotărârii, în care tribunalul arată justificat de ce nu a dat curs acestei cereri, în condiţiile în care nu a fost dovedit raportul de prepuşenie şi nu au fost transmise datele de identificare ale persoanei solicitate a fi introdusă în cauză în această calitate.
Şi, pe de altă parte, instanţa s-a pronunţat şi asupra cererii de instituire a sechestrului - asigurator, respingând justificat această solicitare, în condiţiile în care nu au fost identificate bunuri asupra cărora să se instituie o asemenea măsură.
În consecinţă, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b). C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman împotriva Deciziei penale nr. 87/A din 19 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privindu-l pe inculpatul K.L.G.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat K.L.G., se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24 septembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2817/2013. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 2849/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... → |
---|