ICCJ. Decizia nr. 2849/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.), infracţiuni la legea societăţilor comerciale (Legea nr. 31/1990), infractiuni la legea
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 2849/2013
Dosar nr. 4221/1/2013
Şedinţa publică din 24 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pronunţând Sentinţa penală nr. 447 din 17 noiembrie 2011 în Dosarul nr. 828/118/2011, Tribunalul Constanţa a hotărât după cum urmează:
- Respinge ca nefondată cererea de constatare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale formulată de inculpat, prin apărător.
În baza art. 334 C. proc. pen;
Dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994 şi de fals intelectual la legea contabilităţii prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ref. la art. 289 C. pen. în infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 13 C. pen.
Respinge ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchet, din infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii în folos propriu şi împrumut din fondurile societăţii comerciale prev. de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 în infracţiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. (2) C. pen în ref. la art. 281 din Legea nr. 31/1990.
- În baza art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, pentru infracţiunea de evaziune fiscală, cu aplic. art 13 C. pen;
Condamnă inculpatul S.A. la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 65 C. pen. rap. la art. 66 C. pen;
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale. .
În baza art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 pentru infracţiunea de evaziune fiscală, cu aplic. art. 13 C. pen;
Condamnă inculpatul S.A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. rap. la art. 66 C. pen;
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
În baza art. 33 lit. b) C. pen.;
Constată că infracţiunile prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994 şi de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994, au fost săvârşite în concurs ideal sau formal de infracţiuni.
- În baza art. 290 C. pen. pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată;
Condamnă inculpatul S.A. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
- În baza art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 pentru infracţiunea de bancrută frauduloasă, cu aplic. art. 13 C. pen;
Condamnă inculpatul S.A. la pedeapsa de 1 (un)an închisoare.
- În baza art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 pentru infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii în folos propriu şi împrumut din fondurile societăţii comerciale, cu aplic. art. 13 C. pen.;
Condamnă inculpatul S.A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) b) rap. la art. 34 lit. b) C. pen.;
Dispune contopirea pedepselor cu închisoare aplicate în pedeapsa cea mai grea, astfel că inculpatul S.A. - fiul lui O. şi L., născut în Năvodari, jud. Constanţa, domiciliat în mun. Constanţa, str. C., execută pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. rap. la art. 66 C. pen.;
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen.;
Interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. în baza art. 861 C. pen.;
Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp de doi ani calculat în condiţiile art. 862 C. pen.;
În baza art. 86 C. pen.;
Pe durata termenului de încercare, inculpatul se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa;
b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
Desemnează ca organ de supraveghere Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa căruia i se comunică datele de la lit. a) - d).
În baza art. 71 alin. (5) C. pen.,
Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C. proc. pen;
Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârşirii din nou, cu intenţie, a unei alte infracţiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. cu referire la art. 346 C. proc. pen.şi art. 998 - 999 C. civ;
Admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa.
Obligă inculpatul S.A., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.I. SRL Constanţa, către partea civilă Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa la plata sumei de 432,7127 lei cu titlu de despăgubiri civile, plus majorări de întârziere conform art. 119 - 120 C. proc. fisc., până la data stingerii efective a prejudiciului.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen;
Obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului (din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu av. T.M. se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei)."
Pentru a se pronunţa în sensul celor menţionate, tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:
" - La data de 16 aprilie 2004 Garda Financiară Constanţa a formulat sesizare penală împotriva numitului S.A., administrator al SC L.I. SRL Constanţa pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, motivat de faptul că, la controlul efectuat de către comisarii Gărzii Financiare Constanţa, la sediul social declarat, nu a putut fi contactată nicio persoană.
- SC L.I. SRL Constanţa a fost înfiinţată în anul 1996, având sediul social declarat în mun. Constanţa str. C., iar ca obiect de activitate - preponderent comerţ.
Această societate comercială a avut iniţial doi asociaţi - respectiv pe inculpatul S.A. şi pe numitul B.L.
Prin actul adiţional de modificare a statutului şi contractului societăţii SC L.I. SRL Constanţa, autentif. prin încheierea nr. 4511 din 06 octombrie 1998, depus la Oficiul Registrului Comerţului prin cererea înscriere menţiuni nr. 26.653 din 31 august 1999 şi prin Rezoluţia nr. 53.046 din 02 septembrie 1999 (înscris la O.R.C. la data de 02 septembrie 1999) părţile/asociaţii convin următoarele:
- cei doi asociaţi au convenit ca numitul B.L. să se retragă din societate astfel că inculpatul S.A. a devenit asociat unic şi unic administrator;
- ca urmare a retragerii din societate a numitului B.L., inculpatul S.A. devine asociat şi administrator unic.
Prin actul adiţional încheiat la data de 30 aprilie 2004 depus la Oficiul Registrului Comerţului prin cererea de modificare a actului constitutiv nr. 21235 din 30 aprilie 2004 admisă la data de 11 mai 2004, prin încheierea judecătorului delegat nr. 22.023, a fost schimbat şi sediul social, respectiv în mun.Constanţa str. F., iar asociatul unic şi administrator, inculpatul S.A. s-a retras aparent şi scriptic din societate.
Prin acelaşi act adiţional menţionat a fost numit însă asociat şi administrator unic al SC L.I. SRL Constanţa, numita T.A., numire care a avut doar un conţinut formal, făcută - pentru a se încerca eludarea responsabilităţii sale legitime. În realitate, inculpatul S.A. a fost cel care a continuat a exercita controlul şi conducerea societăţii comerciale, fără a apare însă în înscrisurile încheiate.
Cesiunea părţilor sociale către numita T.A. a fost efectuată în mod fictiv, doar pentru ca inculpatul S.A. să se poate sustrage de la plata taxelor datorate statului ca urmare a activităţilor economice de amploare efectuate de către acesta în mod personal.
Martora T.A. era măturător stradal, se adăpostea sub scena unei discoteci din staţiunea Mamaia şi era bolnavă de epilepsie, împrejurări de care a profitat inculpatul S.A., care, deşi nu mai avea nicio calitate oficială în societate a îndeplinit rolul de administrator de fapt.
În realitate, inculpatul S.A. şi-a păstrat dreptul de semnătură în bancă şi de acces la conturile SC L.I. SRL Constanţa, deschise la bănci, cât şi documentele acesteia.
Martora T.A. a acceptat să semneze la notar actul fictiv de cesionare a părţilor sociale ale societăţii, şi de preluare a acestora doar pentru că a primit în schimb nişte bani de alimente.
În data de 28 septembrie 2006 prin Sentinţa comercială nr. 6010 a Tribunalului Constanţa, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului s-a dispus dizolvarea SC L.I. SRL Constanţa pentru nedepunerea situaţiilor financiare.
Din adresa Oficiului Registrului Comerţului nr. 10471 din 25 februarie 2011 rezultă că SC L.I. SRL Constanţa a fost radiată lăudata de 18 septembrie 2007.
În perioada aprilie - septembrie 2002 SC L.I. SRL Constanţa, prin administratorul său, a desfăşurat activităţi de colectare şi de valorificare deşeuri reciclabile având drept clienţi (aspect reieşit din facturile de vânzare) SC A. SRL Bucureşti şi SC S. SA Sighişoara.
Din documentele aflate la dosar cât şi din concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză a rezultat că în obiectul de activitate al societăţii SC L.I. SRL Constanţa nu era cuprinsă colectarea de deşeuri, iar societatea nu a avut punct de lucru declarat în Constanţa str. O., adresă declarată pentru obţinerea autorizaţiilor.
Autorizaţia de achiziţie coroborată cu autorizaţia de mediu, avea valabilitate numai până la data de 29 iunie 2006 şi numai pentru colectare deşeuri metalice neferoase de la agenţi economici. Autorizaţia emisă nu putea opera faţă de furnizori - persoane fizice, nu era valabilă şi nici nu s-a făcut dovada spaţiului aferent.
Conform adreselor emise de Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa şi de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor Bucureşti, SC L.I. SRL Constanţa nu deţinea autorizaţie de mediu şi nici autorizaţie de achiziţie deşeuri neferoase reciclabile.
Achiziţionarea de fier vechi, din punct de vedere legal, trebuia să se facă numai în baza unei autorizaţii legale, emisă în condiţiile legii. Această activitate a societăţii trebuia să respecte restricţiile de achiziţie, adică achiziţionarea să aibă loc numai de la agenţi economici, iar aceste achiziţii trebuiau să fie prevăzute în obiectul de activitate.
Se mai reţine că nici achiziţia de fier vechi, ca activitate economică nu se regăseşte în statutul societăţii, astfel că şi sub acest aspect operaţiunile efectuate de către SC L.I. SRL Constanţa erau ilegale.
Atât timp cât legea interzicea achiziţionarea de astfel de materiale (deşeuri) de la populaţie, fiind însă efectuată în fizic, adeverinţele de primire şi plata corespunzătoare nu au putut fi luate în considerare, după cum nu au putut fi primite ca exoneratorii de răspundere nici facturile ce au fost emise.
Colectarea deşeurilor s-a făcut fără eliberarea vreunei autorizaţii valide, iar SC L.I. SRL Constanţa nu avea în actul constitutiv acest obiect de activitate, nu avea punct de lucru declarat, astfel că a fost depăşit obiectul de activitate, iar valoarea deşeurilor colectate şi vândute este confiscabilă, situaţie în care valoarea de vânzare a acestor mărfuri este supusă unui impozit de 100% la bugetul statului.
Totodată, SC L.I. SRL Constanţa, în realitate inculpatul S.A., nu a condus şi organizat nici contabilitatea societăţii comerciale, împrejurare faţă de care s-a constatat lipsa evidenţei contabile, a registrelor contabile, balanţe de verificare, bilanţuri.
De asemenea, documentele de venituri şi operaţiunile de încasări prin cont nu au fost, în nici un fel, înregistrate astfel că la stabilirea veniturilor totale ale societăţii au fost avute în vedere facturile emise şi încasările prin conturile curente.
Inculpatul S.A. a ridicat direct banii aparţinând societăţii din bancă şi i-a folosit în propriul interes, fără evidenţierea lor în vreun act justificativ.
S-a mai constatat, cu prilejul cercetărilor, că nici obligaţiile fiscale de natura TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende nu au fost calculate de către societate şi nici virate la bugetul de stat.
În faza de urmărire penală au fost ridicate documente privind conturile curente deschise la cele două bănci, respectiv la M. SA şi la R. SA. Din extrasele de cont şi istoricul operaţiunilor, a reieşit că au fost efectuate încasări pe bază de ordine de plată şi file cec, depuse la încasare directă de terţi.
Din extrasele de cont aflate la dosar, a reieşit că a fost ridicată din bancă, în total, de către inculpatul S.A. suma de 9.255.310,100 lei (ROL) care a fost considerat drept împrumut de la societate, şi care s-a făcut cu încălcarea disp. art. 266 pct. 3 din Legea nr. 31/1990.
Acest împrumut de la societate realizat de către inculpatul S.A., în mod fraudulos, a condus la lipsa fondurilor necesare pentru plata obligaţiilor asumate de către SC L.I. SRL Constanţa către terţi cât şi către stat prin plata obligaţiilor bugetare/fiscale.
Expertul contabil a calculat pro/parte şi cumulat prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională desfăşurată de către inculpatul S.A., şi care s-a ridicat la suma de 982.432,7127 lei, (RON), care a rămas nerecuperat.
Raportul de expertiză contabilă a stabilit că faţă de organizarea şi ţinerea evidenţei contabile, a întocmirii registrelor contabile şi a deconturilor de TVA şi a declaraţiilor fiscale ca şi faţă de obligaţia calculării şi virării obligaţiilor fiscale de natura impozitului pe profit şi a celui pe dividende, răspunderea se raportează pe perioade după cum urmează:
- de la data de 01 ianuarie 2000 până la data de 11 mai 2004 răspunderea civilă delictuală revine administratorului S.A., răspundere unipersonală, deoarece a fost asociat unic;
- de la data de 11 mai 2004 până la dizolvarea societăţii, răspunderea civilă (delictuală este o răspundere solidară în sarcina administratorului unic (de drept) T.A. şi a administratorului de fapt S.A., solidară cu SC L.I. SRL Constanţa iar faptele acestora, prin care s-au produs neregulile care au condus la neplata obligaţiilor societăţii sunt ilicite.
Pe parcursul fazei de urmărire penală inculpatul S.A. a fost audiat de mai multe ori, dar de fiecare dată, şi-a schimbat declaraţiile, în sensul că a indicat drept responsabile pentru faptele sale persoane despre care nu a putut da relaţii care nu au putut fi identificate.
Inculpatul a susţinut, în apărare, că a cesionat părţile sociale ale SC L.I. SRL Constanţa către martora T.A., care a desfăşurat "activitate comercială" dar a recunoscut că în realitate el era cel care avea drept de semnătură în bancă astfel că a retras din conturile societăţii deschise la bănci sume de bani, pe care i le dădea martorei T.A., iar el primea doar un procent de 3% din sumă. (aspect care nu a fost dovedit de către inculpat)
În faţa instanţei de judecată inculpatul S.A. s-a prelevat de disp. art. 70 alin. (2) C. proc. pen. privind dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea declaraţie.
Prin adresa din 08 martie 2011 Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa s-a constituit parte civilă în procesul penal în contra inculpatului S.A. cu suma de 982.432,7127 lei (RON) precum s-a reţinut în raportul de expertiză contabilă judiciară plus majorări de întârziere calculate conform art. 119 - 120 C. proc. fisc., până la data stingerii efective a prejudiciului.
Situaţia de fapt prezentată şi reţinută de către instanţă a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: - raport de inspecţie fiscală din 03 februarie 2006; - raport de inspecţie fiscală din 12 iunie 2006; - raport de expertiză contabilă judiciară care a stabilit că societatea prin administratorul acesteia, nu a organizat şi condus evidenţa contabilă, nu există registre contabile, declaraţii de TVA, declaraţii privind stabilirea impozitului pe profit, pe dividende, balanţe contabile şi bilanţuri, în obiectul de activitate al societăţii nu este cuprinsă colectarea de deşeuri, societatea nu a avut punct de lucru declarat la registrul comerţului în str. O., nu a avut o autorizaţie de colectare deşeuri legală, şi indiferent de autorizaţie nu putea colecta deşeuri metalice neferoase de la populaţie, întrucât societatea nu a organizat şi condus evidenţa contabilă pentru a stabili obligaţiile fiscale faţă de o bază de calcul, astfel că toate sumele încasate reprezintă venituri dobândite în mod ilicit, care se impozitează cu 100% şi constituie obligaţii la buget; - documente privind înfiinţarea SC L.I. SRL Constanţa; - adresa nr. 450.656/2004 privind autenticitatea autorizaţiilor de achiziţie deşeuri feroase; - arhiva SC L.I. SRL Constanţa; - documente B.C.R. Constanţa; - documente M.R.B. Constanţa; - documente M.B. SA; - documente SC S. SA Sighişoara; - documente SC A. SRL Bucureşti; - documente SC M.P. SRL Giurgiu; - depoziţiile martorilor B.D., O.V., G.V., Ş.N.G., C.S., P.G.R. - care a precizat - că inculpatul S.A. s-a prezentat în aprilie 2004 la SC B.C.A.M. SRL Constanţa, şi a solicitat redactarea unui act adiţional în vederea cesiunii părţilor sociale pe care le deţinea la SC L.I. SRL către numita T.A., ea a primit o procură specială pentru a depune actele la Camera de Comerţ, şi s-a deplasat şi a depus actele adiţionale, după ce au fost semnate şi autentificate şi după ce a completat o cerere datată 30 aprilie 2004, martora a recunoscut înscrisul denumit act adiţional privind modificarea documentelor SC L.I. SRL semnat de către S.A. şi T.A., T.A. - care a arătat - în faţa instanţei că îl recunoaşte pe inculpatul S.A. ca fiind unul din bărbaţii care a fost cu ea la notariat când a semnat acel act -la notariat-, nu a auzit niciodată de SC L.I. SRL şi nici nu a efectuat acte de administrare, la notariat nimeni nu i-a spus să citească actele, după ce a semnat actele a fost cinstită cu nişte bere şi mici, probabil recunoştinţă că a semnat respectivele acte; - declaraţiile inculpatului din faza de urmărire penală.
Reprezentantul Parchetului a solicitat în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice:
1) - din infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, şi de fals intelectual la legea contabilităţii prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ref. la art. 289 C. pen. în infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 13 C. pen.;
2) - din infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii în folos propriu şi împrumut din fondurile societăţii comerciale prev. de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 în infracţiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. (2) C. pen. în ref. la art. 281 din Legea nr. 31/1990.
1) În privinţa primei solicitări de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, şi de fals intelectual la legea contabilităţii prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ref. la art. 289 C. pen. în infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 13 C. pen., se constată că această cerere este întemeiată şi va fi admisă, procedându-se în sensul solicitat.
Prin Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 (M.Of. nr. 866/22.12.2008) a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - de admitere a recursului în interesul legii - ale cărei dispoziţii sunt obligatorii pentru instanţe conform art. 4145 alin. (4) C. proc. pen, s-a stabilit că fapta de omisiune în tot sau în parte ori evidenţierea în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate ori a veniturilor realizate ori evidenţierea în actele contabile sau alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive, constituie infracţiunea complexă de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 (fost art. 11 lit. c), fost art. 13 din Legea nr. 87/1994) nefiind incidente dispoziţiile art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea nr. 82/1991 legea contabilităţii raportat la art. 289 C. pen., aceste activităţi fiind cuprinse în conţinutul constitutiv al laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscală.
2) Referitor la cea de a doua solicitare, de a se proceda la schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii în folos propriu şi împrumut din fondurile societăţii comerciale prev. de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 în infracţiunea de delapidare prev. de art. 2151 alin. (2) C. pen. în ref. la art. 281 din Legea nr. 31/1990, nu se poate proceda astfel întrucât în cauză nu este realizată latura obiectivă, inculpatul S.A. a acţionat ca un administrator de fapt şi nu a avut calitatea de funcţionar, calitate cerută de textul art. 2151 C. pen. în referire la art. 147 C. pen. Pe de altă parte, în cauză nu există constituită parte civilă, societatea comercială care să reclame cauzarea unui prejudiciu prin modalităţile cerute de textul de lege incriminator, respectiv însuşirea, folosirea sau traficarea de bani sau valori.
- Fapta inculpatului S.A., în calitate de administrator de fapt şi/sau de persoană care exercita controlul asupra SC L.I. SRL Constanţa, de a se sustrage în întregime de la plata obligaţiilor fiscale în scopul obţinerii de venituri prin nedeclararea sumelor impozabile cât şi fapta de omisiune în tot de a evidenţia în actele contabile a societăţii a operaţiunilor comerciale efectuate, în scopul de a nu plăti impozitele legal datorate, la bugetul de stat, cauzând un prejudiciu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 13 C. pen.
- Fapta inculpatului S.A., în calitate de administrator de fapt SC L.I. SRL şi/sau de persoană care exercita controlul societăţii de a se sustrage de la efectuarea controlului financiar-contabil prin declararea fictivă a sediului societăţii şi inexistenţa unui punct de lucru legal deschis pentru colectarea deşeurilor de fier vechi, activitate la care de altfel nici nu avea dreptul, din cauza lipsei autorizaţiilor necesare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 13 C. pen.
În privinţa infracţiunilor de evaziune fiscală, se va face aplicarea disp. art. 13 C. pen., faţă de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005.
- Fapta inculpatului S.A., în calitate de administrator de fapt SC L.I. SRL şi/sau de persoană care exercita controlul asupra societăţii, de a sustrage evidenţele acestei societăţi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 143 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 85/2006, cu aplic.art. 13 C. pen.
- Fapta inculpatului S.A., în calitate de administrator de fapt SC L.I. SRL Constanţa şi/sau de persoană care exercita controlul asupra societăţii, de a emite în fals documente de ridicare a banilor din bancă - M.B. şi R.B. - şi de modificare a actelor constitutive ale societăţii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen.
- Fapta inculpatului S.A., în calitate de administrator de fapt SC L.I. SRL Constanţa şi/sau de persoană care exercita controlul asupra societăţii de a folosi creditul societăţii în folos propriu şi de a se împrumuta în mod ilegal din fondurile societăţii comerciale cu suma de 9.255.310,100 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea creditului societăţii în folos propriu şi împrumut ilegal din fondurile societăţii comerciale prev. de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 13 C. pen.
În raport de aceste încadrări juridice va fi angajată răspunderea penală a inculpatului S.A.
La stabilirea şi aplicarea pedepselor, instanţa va avea în vedere criteriile generale şi obligatorii de individualizare prev. de art. 72 C. pen.
Astfel, se va avea în vedere gradul concret de pericol social al faptelor comise, împrejurările concrete în care inculpatul a acţionat, deşi a cesionat părţile sociale ale societăţii comerciale unei alte persoane, şi-a păstrat dreptul de semnătură în bancă şi de acces la conturile SC L.I. SRL Constanţa, deschise la bănci, cât şi documentele acesteia, având controlul total asupra firmei, în scopul obţinerii de foloase proprii, suma mare împrumutată de la societate respectiv de 9.255.310,100 lei, cât şi cuantumul prejudiciului cauzat efectiv bugetului de stat de 982.432,7127 lei (RON), rămas nerecuperat, dispoziţiile din partea generală a Codului penal şi limitele de pedeapsă fixate în partea specială, dar şi în legile speciale.
Se vor mai avea în vedere şi trăsăturile specifice persoanei inculpatului, născut la data de 09 octombrie 1969, studii gimnaziale, cunoscut cu antecedente penale, manifestând o conduită nesinceră pe parcursul procesului penal.
În baza art. 33 lit. b) C. pen. se va constatata că faptele de evaziune fiscală prev. de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994 şi de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994, au fost săvârşite în concurs ideal sau formal de infracţiuni.
Întrucât faptele au fost săvârşite în concurs ideal sau formal dar şi real sau material de infracţiuni, în condiţiile art. 33 lit. a), b) C. pen., în baza art. 34 lit. b) C. pen. se va dispune contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, în pedeapsa cea mai grea.
În privinţa infracţiunilor de evaziune fiscală, se va aplica inculpatului în baza art. 65 C. pen. rap. la art. 66 C. pen., pentru fiecare infracţiune, pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
Ca pedeapsă accesorie în baza art. 71 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. se va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. În privinţa lit. c) dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii, se impune având în vedere calitatea acestuia de administrator, pentru a nu mai avea tangenţă cu relaţiile comerciale, în detrimentul cărora a acţionat.
În cauză se va respinge ca nefondată cererea de constatare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, formulată de inculpat, prin apărător, ţinând seama de perioada în care s-a desfăşurat activitatea infracţională a inculpatului, SC L.I. SRL Constanţa fiind dizolvată la data de 28 septembrie 2006, astfel că nu sunt aplicabile disp. art. 124 C. pen.
Ca modalitate de executare, fiind îndeplinite în mod cumulativ cerinţele prevăzute de textul art. 861 C. pen. şi apreciindu-se că dublul scop al pedepsei, preventiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi realizat şi fără privare de libertate, inculpatul fiind integrat în societate, ţinându-se seama şi de natura infracţiunilor comise, cu conotaţie comercială dar şi financiar-bancară, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se va adăuga un interval de timp de doi ani calculat în condiţiile art. 862 C. pen.
În baza art. 863 C. pen. se va dispune ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună unor măsuri de supraveghere respectiv, a) - să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa; b) - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; c) - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
Se va desemna ca organ de supraveghere Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa căruia i se comunică datele de la lit. a) -d).
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. se va dispune ca pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C. proc. pen se va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârşirii din nou, cu intenţie, a unei alte infracţiuni în cursul termenului de încercare.
În privinţa laturii civile, se constată că sunt îndeplinite în mod cumulativ cerinţele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
Potrivit raportului de expertiză contabilă, SC L.I. SRL Constanţa a desfăşurat activităţi fără ca acestea să fie în obiectul său de activitate, nu a avut autorizaţii de colectare/achiziţii şi nu a putut face dovada provenienţei bunurilor vândute din care ar fi obţinut venituri, motiv pentru care întreaga sumă de 9.824.327,127 lei este supusă unui impozit de 100%.
În considerarea celor arătate, în baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 - 999 C. civ, se va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi va fi obligat inculpatul S.A., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.I. SRL Constanţa, către partea civilă la plata sumei de 982.432,7127 lei cu titlu de despăgubiri civile, plus majorări de întârziere calculate conform art. 119 - 120 C. proc. fisc., până la data stingerii efective a prejudiciului.
În baza art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen va fi obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata unei sume cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Împotriva Sentinţei penale nr. 447 din 17 noiembrie 2011 a Tribunalului Constanţa a declarat apel Pachetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate raportat la încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului intimat S.A., neîncetarea procesului penal pentru intervenirea prescripţiei răspunderii penale, faţă de infracţiunile prevăzute de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 şi de 290 C. pen. şi individualizarea pedepselor, apreciate ca blânde, atât în privinţa cuantumului cât şi al modalităţii de executare.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a solicitat, admiterea apelului declarat împotriva Sentinţei penale nr. 447 din 17 noiembrie 2011 a Tribunalului Constanţa, desfiinţarea în parte a acesteia şi, în rejudecare, să se schimbe încadrarea juridică, din infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, în infracţiunea prevăzută de art. 2151 alin. (2) C. pen., în subsidiar, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, în două infracţiuni concurente, prevăzute de art. 272 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 şi de art. 272 alin. (3) din Legea nr. 61/1990, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994 în două infracţiuni concurente, prevăzute de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 şi de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, să se înceteze procesul penal pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 272 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 şi de art. 272 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru acestea şi în raport de noile încadrări juridice să se aplice inculpatului pedepse al căror cuantum să reflecte corespunzător periculozitatea socială ridicată a faptelor şi făptuitorului cu executare în detenţie, pentru atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Examinând Sentinţa penală nr. 447 din 17 noiembrie 2011 a Tribunalului Constanţa, raportat la criticile din apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, la ansamblul probator administrat în cauză, cât şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 alin. (2) C. proc. pen., prin Decizia penală nr. 49/P din 4 aprilie 2013 Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a decis, după cum urmează:
"Cu majoritate de voturi;
Admite apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa;
Desfiinţează în parte Sentinţa penală nr. 447 din 17 noiembrie 2011 a Tribunalului Constanţa şi rejudecând;
În temeiul art. 334 C. proc. pen.;
Schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 272 alin. (2), (3) din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 13 C. pen., în infracţiunea prev. de art. 2151 alin. (2) C. pen. în referire la art. 281 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 11 lit. b), c) din Legea nr. 87/1994 în două infracţiuni prev. de art. art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 şi respectiv de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, ambele cu aplic. art. 19 C. pen. şi art. 33 lit. b) C. pen.
Încetează procesul penal faţă de inculpatul intimat S.A., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., în referire la art. 124 C. pen., pentru infracţiunile prev. de art. 290 C. pen. şi de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 13 C. pen.
Reţine în favoarea inculpatului intimat S.A. circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 2151 alin. (2) C. pen. în referire la art. 281 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.
Condamnă pe inculpatul intimat S.A. la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare şi la pedeapsa complementară de 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.;
Condamnă pe inculpatul intimat S.A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.
În baza art. 65 alin. (3) C. pen., constată că pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi nu se aplică.
În temeiul art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., în referire la. art 76. alin. (1) lit. d) C. pen.;
Condamnă pe inculpatul intimat S.A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.
În baza art. 65 alin. (3) C. pen., constată că pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi nu se aplică.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.;
Condamnă pe inculpatul intimat S.A. la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.
În baza art. 65 C. pen. rap. la art. 66 C. pen.;
Aplică inculpatului intimat S.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale;
În temeiul art. 33 lit. a) şi b) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen.;
Contopeşte pedepsele de 5 ani închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani şi 6 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi dispune ca, în final, inculpatul intimat S.A. să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.
În baza art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatului intimat S.A. i se aplică pedeapsa cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale a închisorii.
Menţine restul dispoziţiilor hotărârii apelate în măsura în care nu contravin dispoziţiilor prezentei decizii penale.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 189 C. proc. pen., onorariile cuvenite avocaţilor din oficiu N.M. şi A.(H.) A., în cuantum de câte 50 lei (parţial) şi respectiv 200 lei, se plătesc din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa.
Pentru a decide astfel, curtea a reţinut următoarele aspecte: Analiza ansamblului probator, şi cu precădere, a rapoartelor de inspecţie fiscală din 03 februarie 2006 şi din 12 iunie 2006, a raportului de expertiză contabilă judiciară, adresa nr. 450.656/2004 privind autenticitatea autorizaţiilor de achiziţie deşeuri feroase deţinute de S.C L.I. S.R.L Constanţa, actele adiţionale de modificare a statutului şi contractului societăţii S.C. L.I. SRL Constanţa autentificat prin încheierea din 06 octombrie 1998 şi din data de 30 aprilie 2004, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa, prin încheierea judecătorului delegat din 11 mai 2004, documentele eliberate de B.C.R. Constanţa, M.I.S.R R.B. Constanţa şi M.B. SA Constanţa, privind operaţiunile efectuate de inculpatul S.A. prin conturile S.C L.I. S.R.L Constanţa, documentele emise de SC S. SA Sighişoara, SC A. SRL Bucureşti şi SC M.P. SRL Giurgiu, declaraţiile martorilor B.D., O.V., G.V., Ş.N.G., C.S., P.G., I.R.N. şi T.A., precum şi declaraţiile inculpatului S.A. de la urmărirea penală, relevă împrejurarea că situaţia de fapt a fost corect reţinută de prima instanţă.
În fapt, devenind asociat şi administrator unic al SC L.I. SRL Constanţa, începând cu data de 02 septembrie 1999, inculpatul S.A., nu a organizat şi ţinut evidenţa contabilă a societăţii comerciale administrată de el, nu a întocmit registrele contabile, nu a formulat declaraţii fiscale şi nu a calculat şi virat bugetului de stat obligaţiile fiscale.
Pentru a scăpa de eventuala răspundere în legătură cu exercitarea atribuţiilor de administrator al SC L.I. SRL Constanţa în mod necorespunzător, inculpatul a cedat, la data de 11 mai 2004, părţile sociale ale societăţii şi calitatea de administrator unic martorei T.A., păstrându-şi dreptul de semnătură în bancă şi implicit acela de acces la conturile bancare şi documentele contabile.
Cesiunea părţilor sociale către martora T.A., a fost în mod evident una pur formală în condiţiile în care martora nu avea nici un fel de cunoştinţe în materie, a semnat actele de cesiune în schimbul unor sume de bani modice şi alimente primite de la inculpat, nu a întocmit nici un fel de documente de predare a actelor contabile, nu s-a întocmit o situaţie a stării economico-financiare a societăţii şi nici mandate de reprezentare în activităţile comerciale din partea noului administrator către inculpat.
În realitate, inculpatul S.A. a continuat să exercite, în fapt, atribuţiile de administrator al SC L.I. SRL Constanţa, în acelaşi mod defectuos, în detrimentul societăţii şi în scopul obţinerii pentru el de profituri necuvenite.
Aşa cum s-a probat în cauză, inculpatul S.A. a fost acela care a emis documentele în baza cărora SC L.I. SRL Constanţa a desfăşurat activităţile comerciale în perioada de la 11 mai 2004, până la data de 18 septembrie 2007, când prin Sentinţa comercială nr. 6010 a Tribunalului Constanţa, s-a dispus dizolvarea societăţii, la solicitarea Oficiului Registrului Comerţului Constanţa, pentru nedepunerea situaţiilor financiare.
În sensul celor reţinute, relevante sunt concluziile expertizei contabile, declaraţiile martorei T.A. şi declaraţiile inculpatului S.A. din cursul urmăririi penale, prin care recunoaşte că el era persoana care avea drept de semnătură în bancă şi că a retras din conturile bancare ale societăţii SC L.I. SRL Constanţa, sume de bani pe care le-a înmânat administratorului de drept T.A., serviciu pentru care primea un procent de 3% din valoarea sumelor retrase.
Acest din urmă aspect, nefiind probat în nici un fel, nu poate fi reţinut ca adevărat, cu atât mai mult, cu cât este contrazis la celelalte probe, ce atestă implicarea directă şi exclusivă a inculpatului S.A. în activităţile comerciale ale SC L.I. SRL Constanţa, după data de 11 mai 2004.
La data de 11 mai 2004, în baza actului adiţional din 30 aprilie 2004, înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa, sediul social al SC L.I. SRL Constanţa a fost schimbat în municipiul Constanţa, str. F., judeţ Constanţa.
Garda Financiară Constanţa a formulat plângerea penală împotriva administratorului S.A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, întrucât la sediul social declarat al SC L.I. SRL Constanţa, nu a putut fi contactată nici o persoană.
Din conţinutul facturilor de vânzare emise de SC A. SRL Bucureşti şi SC S. SA Sighişoara şi concluziile expertizei contabile rezultă că, în perioada aprilie - septembrie 2002, SC L.I. SRL Constanţa, a desfăşurat, prin intermediul administratorului său S.A., activităţi de colectare şi valorificare deşeuri reciclabile fără a le avea în obiectul de activitate.
Pentru obţinerea autorizaţiilor de achiziţie fier vechi şi de mediu, SC L.I. SRL Constanţa, a declarat că are un punct de lucru în Constanţa, str. O.
Relaţiile comunicate de Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa şi Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor Bucureşti, au relevat împrejurarea că, SC L.I. SRL Constanţa, nu deţinea autorizaţie de mediu şi nici autorizaţie de achiziţie deşeuri neferoase reciclabile.
De asemenea, rezultă că, nici pentru achiziţia de fier vechi nu avea îndeplinite condiţiile legale, întrucât această activitate economică nu era prevăzută în obiectul de activitate al SC L.I. S.R.L Constanţa.
Colectarea deşeurilor reciclabile şi achiziţia de fier vechi desfăşurându-se în condiţii ilegale, conform celor menţionate anterior, documentele de achiziţie şi plată nu pot fi valorificate ca şi documente legale justificative, iar valoarea deşeurilor colectate şi vândute este confiscată şi supusă unui impozit de 100% datorat bugetului de stat.
În condiţiile în care inculpatul S.A. nu a organizat şi ţinut evidenţă contabilă, iar operaţiunile prin conturi nu au fost înregistrate, la stabilirea veniturilor obţinute de SC L.I. SRL Constanţa, au fost avute în vedere facturile emise şi încasările prin conturile curente ale societăţii.
Lipsa oricărei evidenţe contabile s-a concretizat şi în aceea că, obligaţiile fiscale de natură T.V.A, impozit pe profit şi impozit pe dividende, nu au fost calculate de societate şi nici virate la bugetul de stat.
Ridicând banii din conturile SC L.I. SRL Constanţa, fără nici un document justificativ este evident că inculpatul S.A. a dispus în mod discreţionar şi în interes exclusiv personal de sumele pe care le-a scos din patrimoniul societăţii.
Din extrasele de cont rezultă că inculpatul S.A. a ridicat din conturile SC L.I. SRL Constanţa, suma totală de 9.255.310,100 lei, care se consideră împrumut obţinut în condiţiile încălcării dispoziţiilor art. 266 pct. 3 din Legea nr. 31/1990.
Expertiza contabilă a stabilit că prejudiciul total cauzat bugetului de stat, prin activitatea infracţională a inculpatului S.A. este în sumă de 982.432,7127 lei (RON) şi care a rămas nerecuperat.
Prin adresa nr. 22863/2011 Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa, s-a constituit parte civilă faţă de inculpatul S.A. cu suma de 982.432,7127 lei (RON), precum şi majorările de întârziere aferente, calculate conform prevederilor art. 119 - 120 C. proc. fisc.
Faptele inculpatului S.A., care în calitate de administrator de fapt şi de persoană care exercita controlul asupra SC L.I. SRL Constanţa, de a se sustrage în întregime de la plata obligaţiilor fiscale, în scopul obţinerii de venituri pentru sine, prin nedeclararea sumelor impozabile, precum şi de omisiune în tot de a evidenţia în actele contabile ale societăţii a operaţiunilor comerciale efectuate, în scopul de a nu plăti impozitele legale datorate la bugetul de stat, cauzând un prejudiciu în valoare de 982.432,7127 lei (RON), întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzute şi pedepsite de art. 11 lit. b) şi respectiv de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, ambele cu aplicarea art. 13 C. pen., faţă de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005.
Raţiunea pentru care se impune reţinerea în concurs real a infracţiunilor prevăzute de art. 11 lit. b) şi de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, este aceea că textul încriminator al art. 11 din Legea nr. 87/1994 foloseşte sintagma "constituie infracţiuni", ceea ce impune concluzia că nu ne aflăm în faţa unor alternative de săvârşire a respectivei infracţiuni de evaziune fiscală ci, fiecare literă încriminează o infracţiune distinctă.
Drept urmare, instanţa de fond a făcut aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen., în mod corect, atunci când a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de evaziune fiscală şi de fals intelectual, prevăzute de art. 11 lit. b), c) din Legea nr. 87/1994 şi de art. 43 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen., în infracţiunea complexă de evaziune fiscală.
Aşa cum s-a menţionat anterior, instanţa de fond a greşit numai cu privire la împrejurarea că a reţinut în sarcina inculpatului S.A. o singură infracţiune de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 lit. b) şi c) din Legea nr. 87/1994, deşi corect era să reţină două infracţiuni distincte, prevăzute de art. 11 lit. b) şi respectiv de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 în concurs real.
Critica din apelul parchetului fiind întemeiată, sub aspectul reţinerii a două infracţiuni distincte de evaziune fiscală, apelul va fi admis în sensul celor menţionate în precedent.
Faptele inculpatului S.A., care în calitate de administrator de fapt al SC L.I. SRL Constanţa şi de persoană care exercita controlul societăţii, de a se sustrage de la efectuarea controlului financiar-contabil prin declararea unui sediu social fictiv şi fără a exista un punct de lucru legal deschis pentru colectarea deşeurilor de fier vechi, activitate desfăşurată ilegal, întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută şi pedepsită de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen.
Fapta inculpatului S.A. în calitate de administrator de fapt al SC L.I. SRL Constanţa şi de persoana care exercita controlul asupra amintitei societăţi comerciale, de a sustrage evidenţele contabile ale respectivei societăţi întruneşte, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă, prevăzută şi pedepsită de art. 143 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 13 C. pen. şi care a fost reţinută în mod corect în sarcina inculpatului de prima instanţă.
Fapta inculpatului S.A., care în calitate de administrator de fapt şi de persoană care exercita controlul asupra activităţii SC L.I. SRL Constanţa, de a emite în fals documente de ridicare a banilor din conturile bancare existente la M.B. şi R.B. şi de a modifica actele constitutive ale societăţii cu date false, întruneşte în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen.
În considerarea împrejurării că faptele ce fac obiectul infracţiunilor de bancrută frauduloasă şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost săvârşite în perioada anilor 2002 - 2004, curtea, constatând că şi-a împlinit termenul special de prescripţie a răspunderii penale, prevăzut de art. 124 C. pen. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului S.A., în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor prevăzute de art. 290 C. pen. şi respectiv de art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 13 C. pen. Urmează, deci ca apelul parchetului să fie admis şi sub aspectul celor reţinute anterior.
Faptele inculpatului S.A., care în calitate de administrator de fapt şi de persoană care exercita controlul asupra SC L.I. SRL Constanţa, de a folosi creditul societăţii în interes propriu, prin împrumutarea ilegală a sa din fondurile acesteia a suma totală de 9.255.310,100 lei, întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.
Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, curtea constatând, că din redactarea textului incriminator nu rezultă că alineatul art. 272 ar reprezenta forme distincte de săvârşire a infracţiunii respective, ci, forme alternative, va respinge critica din apelul parchetului, în sensul de a se reţine două infracţiuni prevăzute de art. 272 alin. (2) şi de art. 272 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 în concurs real, ca neîntemeiată.
Critica din apelul parchetului privind greşita respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice, din infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 în infracţiunea prevăzută de art. 2151 alin. (2) C. pen., în referire la art. 281 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. fiind întemeiată, urmează a fi admisă ca atare.
Păstrându-şi dreptul de semnătură faţă de băncile la care erau deschise, conturile SC L.I. SRL Constanţa, inculpatul S.A. şi-a păstrat calitatea de persoană ce controla şi gestiona sumele aflate în respectivele conturi, fiind singurul care avea dreptul de a extrage sume din acestea.
Conform prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990 atunci când fapta săvârşită de inculpat întruneşte şi elementele constitutive ale unei infracţiuni prevăzută de Codul penal sau altă lege specială iar această infracţiune este mai gravă, se reţine infracţiunea mai gravă şi se aplică pedeapsa prevăzută de aceasta.
Potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) C. pen., are calitate de funcţionar, orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei alte persoane juridice decât acelea prevăzute de art. 145 C. pen.
Raportat la textul de lege menţionat, curtea constată că inculpatul S.A. are calitatea de funcţionar, întrucât exercita însărcinarea de gestionar al fondurilor băneşti ale SC L.I. SRL Constanţa, fiind singura persoană care avea acces la conturile bancare ale societăţii.
Rezultă, deci, împrejurarea că faptele inculpatului S.A. de a se extrage în mod repetat şi în baza unei rezoluţii unice, suma totală de 982.432,4127 lei (RON) din conturile bancare ale SC L.I. SRL Constanţa, pe care a folosit-o în interes personal, conturi gestionate de el ca persoană cu drept de semnătură în bancă, întruneşte, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În condiţiile în care infracţiunea de delapidare este sancţionată cu o pedeapsă mai mare decât infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 13 C. pen., conform prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990, trebuie reţinută în sarcina inculpatului S.A. infracţiunea de delapidare care este mai gravă.
Sub aspectul reţinerii infracţiunii de delapidare în sarcina inculpatului S.A. nu prezintă relevanţă faptul că SC L.I. SRL Constanţa nu s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul cauzat, în sumă de 982.432,7127 lei (RON), în condiţiile în care pentru infracţiunea respectivă acţiunea penală se exercită din oficiu.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul S.A., acesta nefiind motivat în scris, apărătorul desemnat din oficiu susţinând oral la termenul de astăzi că înţelege să critice decizia penală deoarece s-a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., astfel încât apreciază că se impune reindividualizarea pedepsei de 5 ani şi stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, prin reaplicarea suspendării sub supraveghere.
De asemenea, s-a solicitat menţinerea hotărârii primei instanţe, care a reţinut o corectă încadrare juridică, fără infracţiunea de delapidare, inculpatul nefiind funcţionar public.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de inculpatul S.A. este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru cele ce succed:
Codul de procedură penală al României a fost modificat prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, lege care a fost publicată în M. Of nr. 89/12.02.2013.
Potrivit art. 78 din Constituţia României, "Legea se publică în M. Of. al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei."
Faţă de împrejurarea că în cuprinsul Legii nr. 2/2013 nu este prevăzută o dată de intrare în vigoare a acesteia, şi având în vedere absenţa din cuprinsul prevederilor constituţionale a modalităţii de calcul a termenului, rezultă, pe cale de consecinţă că, potrivit criteriilor de previzibilitate şi accesibilitate consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru aducerea la cunoştinţa publică, respectiv pentru garantarea deplinului drept al oricărei persoane de a accede la cunoaşterea apariţiei şi publicării unei legi în unicul document legislativ oficial al României, sunt necesare 3 zile complete, astfel că aceasta are aplicabilitate de la data de 16 februarie 2013 (a se vedea, în acelaşi sens, Constantin Mitrache şi Cristian Mitrache, "Drept penal român - partea generală", Editura Universul juridic, Bucureşti, 2009, p. 91).
Textul pct. 15 al art. I al Secţiunii 1 a Capitolului I al legii stipulează: "La articolul 3859 alin. (1), pct. 14 - 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "14. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege."
Prezentul recurs vizează Decizia penală nr. 49/P din 4 aprilie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi este promovat de inculpatul S.A. la data de 13 aprilie 2013.
Trebuie remarcat că în speţă nu are aplicabilitate art. II din Legea nr. 2/2013: "(1) Dispoziţiile privind cazurile de casare prevăzute în Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, rămân aplicabile cauzelor penale aflate în curs de judecată în recurs, inclusiv celor aflate în termenul de declarare a recursului."
Rezultă, aşadar, că, în rigoarea juridică a textelor legale enunţate, motivele subsumate pct. 14 al art. 385 C. proc. pen., în conţinutul anterior datei de 16 februarie 2013, data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, astfel cum au fost învederate oral la termenul de astăzi, nu mai pot fi supuse analizei Înaltei Curţi, ca motiv de casare.
Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, însă, o nouă limitare a efectului devolutiv al recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 17 al art. 385 C. proc. pen., intenţia clară, a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.
Astfel, unul dintre motivele de recurs invocate, subsumat cazului de casare reglementat de art. 385 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., a fost abrogat în mod expres de Legea nr. 2/2013, situaţie în care criticile circumscrise de recurentul inculpat acestor prevederi legale, nu mai pot face obiectul examinării de către instanţa de ultim control judiciar, judecata în recurs limitându-se, aşa cum s-a arătat în dezvoltările anterioare, la motivele de casare expres prevăzute de lege şi între care nu se mai regăseşte şi greşita schimbare a încadrării juridice.
Deşi apărarea nu a încadrat, din punct de vedere legal, criticile aduse deciziei din apel, dacă s-a intenţionat a se face referire la cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct 17 C. proc. pen., se constată că, într-adevăr, acesta a fost menţinut prin Legea nr. 2/2013 şi nu a suferit nicio modificare sub aspectul conţinutului, însă, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din oficiu, pentru a putea fi examinat fiind necesară respectarea condiţiilor legale prevăzute de art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.
Verificând îndeplinirea acestor cerinţe, se observă, însă, că recursul a fost motivat numai oral în ziua judecăţii, de către apărătorul său din oficiu, inculpatul încălcându-şi, astfel, obligaţia ce îi revenea potrivit art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.
Ca urmare, faţă de această împrejurare, Înalta Curte, ţinând seama de prevederile art. 38510 alin. (21) C. proc. pen., precum şi de cele ale art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi care nu mai enumera printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu şi pe cel reglementat de pct. 17 al art. 385 C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticilor circumscrise, eventual, acestui motiv de recurs, nefiind îndeplinite condiţiile legale subsumate art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.
Aşadar, chiar dacă, în vreo ipoteză, s-ar putea accepta opinia potrivit căreia criticile formulate de recurentul inculpat S.A. s-ar circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 17. C. proc. pen., Înalta Curte nu poate proceda la examinarea lor, nefiind respectate, aşa cum s-a arătat anterior, cerinţele legale ale alin. (1) şi (2) ale art. 38510 C. proc. pen., care condiţionează analizarea respectivelor critici de motivarea, în scris, a recursului cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva Deciziei penale nr. 49/P din 4 aprilie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2842/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... | ICCJ. Decizia nr. 2857/2013. Penal → |
|---|
