ICCJ. Decizia nr. 3255/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3255/2013
Dosar nr. 13279/121/2011
Şedinţa publică din 24 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 592 din 23 noiembrie 2012, Tribunalul Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 13279/121/2011 a condamnat pe inculpatul B.S.E. la pedeapsă cea mai grea, de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare, alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pentru o perioadă de 2 (doi) ani.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului B.S.E., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.
În temeiul art. 14 şi 346 C. proc. pen., în referire la art. 998 - 999 C. civ., a fost obligat inculpatul B.S.E., la plata de despăgubiri civile în cuantum de 224.003,10 RON către partea civilă SC K.I. SA Galaţi.
În temeiul art. 348 C. proc. pen., în referire la art. 445 C. proc. pen., a dispus anularea înscrisurilor falsificate, respectiv adresele aflate la dosarul de urmărire penală şi inculpatul a fost obligat la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut că inculpatul B.S.E. a fost administrator la SC G. SRL Galaţi, societate cu sediul social în Galaţi, faptuitoarea B.O.I. (sora inculpatului B.S.E.) a fost administrator la SC T. SRL Galaţi cu sediul social în Galaţi, iar făptuitorul B.E. a fost administrator la SC G. SRL Galaţi, societate cu sediul social în Galaţi (dosar urmărire penală volumul II).
În cadrul SC T. SRL Galaţi şi SC GR. SRL Galaţi, inculpatul B.S.E. a îndeplinit funcţia de director adjunct, respectiv director general, (dosar urmărire penală).
În virtutea bunelor relaţii dintre SC G. SRL Galaţi şi partea vătămată, aceasta din urmă a acceptat să acorde mai multe împrumuturi SC T. SRL Galaţi administrată în drept de faptuitoarea B.O.I., sora inculpatului B.S.E. dar de activitatea căreia s-a ocupat în fapt acesta din urmă.
La data de 17 februarie 2010, între SC K.I. SA Galaţi în calitate de creditor şi SC T. SRL Galaţi în calitate de debitor, s-a încheiat contractul de credit semnat de faptuitoarea B.O.I., administrator la SC T. SRL Galaţi, precum şi de inculpatul B.S.E. şi făptuitorii B.A.G. (soţia inculpatului) şi B.E. administrator la SC GR. SRL Galaţi, în calitate de fidejusori.
Contractul avea ca obiect acordarea unui credit în valoare de 51.000 RON pentru desfăşurarea activităţii curente a SC T. SRL Galaţi, pe o perioadă de 76 zile, data scadentă fiind 4 mai 2010.
La data de 8 martie 2010 s-a încheiat contractul de credit între SC K.I. SA Galaţi în calitate de creditor şi SC T. SRL Galaţi în calitate de debitor, SC GR. SRL Galaţi administrată de făptuitorul B.E., SC G. SRL Galaţi administrată de inculpatul B.S.E., în calitate de giranţi şi inculpatul B.S.E. şi faptuitoarea B.A.G., în calitate de fidejusori.
Obiectul contractului l-a constituit un credit în sumă de 106.400 RON, cu scadenţa la data de 10 mai 2010 (prelungită ulterior până la data de 22 iunie 2010), credit ce urma a fi utilizat pentru desfăşurarea activităţii curente a SC T. SRL Galaţi.
La data de 10 martie 2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 19 mai 2010, între SC K.I. SA Galaţi în calitate de creditor şi SC T. SRL Galaţi în calitate de debitor, SC GR. SRL Galaţi în calitate de garant şi inculpatul B.S.E. şi faptuitoarea B.A.G., în calitate de fidejusori.
Obiectul contractului l-a constituit un credit în sumă de 181.200 RON, acordat pe un termen de 70 de zile, pentru desfăşurarea activităţii curente a SC T. SRL Galaţi.
La data de 24 martie 2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 28 mai 2010, între SC K.I. SA Galaţi în calitate de creditor şi SC T. SRL Galaţi în calitate de debitor, SC GR. SRL Galaţi şi SC G. SRL Galaţi în calitate de garanţi, inculpatul B.S.E. şi faptuitoarea B.A.G., în calitate de fidejusori.
Obiectul contractului l-a constituit acordarea unui credit în valoare de 190.400 RON pe o perioadă de 65 de zile pentru desfăşurarea activităţii curente a societăţii.
5. La data de 4 mai 2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 4 iunie 2010, a fost încheiat între SC K.I. SA Galaţi, în calitate de creditor, şi SC T. SRL Galaţi, în calitate de debitor, SC GR. SRL Galaţi în calitate de garant, SC G. SRL Galaţi în calitate de garant, inculpatul B.S.E. şi faptuitoarea B.A.G. în calitate de fidejusori.
Obiectul contractului l-a constituit acordarea unui credit în valoare de 53.350 RON, pe o durată de 31 zile pentru desfăşurarea activităţii curente a societăţii.
6. La data de 17 mai 2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 17 mai 2010, a fost încheiat între SC K.I. SA Galaţi în calitate de creditor şi SC T. SRL Galaţi în calitate de debitor, SC GR. SRL Galaţi în calitate de garant, SC G. SRL Galaţi în calitate de garant, inculpatul B.S.E. şi faptuitoarea B.A.G. în calitate de fidejusori.
Obiectul contractului l-a constituit acordarea unui credit în sumă de 56.500 RON pe un termen de 37 de zile, pentru desfăşurarea activităţii curente a societăţii.
În luna iunie 2010, înainte de a deveni scadentă fila CEC emisă de SC C. SA Constanţa în favoarea SC T. SRL Galaţi, inculpatul B.S.E. a contactat-o telefonic pe martora P.E. căreia i-a cerut să nu introducă spre decontare instrumentul de plată mai sus menţionat arătând că societatea emitentă i-a comunicat că avea conturile blocate de către organele fiscale şi, pentru a o convinge că aşa stau lucrurile, inculpatul i-a prezentat martorei o adresă, în copie xerox, pretins a fi emisă de SC C. SA Constanţa care comunica SC T. SRL Galaţi imposibilitatea decontării filei CEC (declaraţii de martor - dosar urmărire penală).
Instanţa, prin actul de inculpare a reţinut că fapta inculpatului B.S.E. care, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a indus în eroare pe reprezentanţii legali ai SC K.I. SA Galaţi prin folosirea atât la încheierea celor 6 contracte de credit, cât şi pe parcursul executării acestora, a unor mijloace frauduloase, BO, file CEC şi adrese cu date nereale cu consecinţa producerii unui prejudiciu în valoare de 464.649,55 RON constituie infracţiunea de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. S-a arătat că, prin emiterea BO şi a filei CEC completate cu date nereale, inculpatul a urmărit să determine pe partea vătămată, prin inducere în eroare, să încheie contractele de credit, menţiunile privind contul, banca plătitoare, suma de plată fiind elemente de natură a-i convinge pe reprezentanţii legali ai părţii vătămate cu privire la seriozitatea şi posibilităţile de plată ale inculpatului.
Instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului B.S.E. care, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit în fals adresele pretins a fi emise de SC S.D.G. SA Bucureşti, SC B.A.D. SA Suceava, SC A.C. SRL Baia Mare, SC S.C.I. SRL Oradea şi SC C. SA Constanţa, cu scopul menţinerii în eroare a reprezentanţilor legali ai SC K.I. SA Galaţi, constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Instanţa de judecată a reţinut că nu a fost sesizată decât cu infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, doar în ceea ce priveşte adresele pretins a fi emise de SC S.D.G. SA Bucureşti, SC B.A.D. SA Suceava, SC A.C. SRL Baia Mare, SC S.C.I. SRL Oradea şi SC C. SA Constanţa, fără a fi avute în vedere şi biletele la ordin şi filele CEC, iar procurorul, pe parcursul judecăţii, nu a înţeles să extindă procesul penal şi pentru alte fapte, conform art. 336 C. proc. pen.
Împotriva sentinţei penale menţionate a declarat apel inculpatul B.S.E..
Inculpatul B.S.E. a arătat printre altele că nu a avut în vedere nici un moment posibilitatea neachitării creditelor contractate, iar infracţiunea nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de lege - intenţia, ci eventual din culpă, impunându-se achitarea în baza disp. art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 82/A din data de 12 martie 2013, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.S.E. împotriva Sentinţei penale nr. 592 din 23 noiembrie 2012 a Tribunalului Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 13279/121/2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut că, în mod corect prima instanţă a stabilit situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului B.S.E. pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Curtea a mai constatat că, atât la prima instanţă cât şi prin motivele de apel, inculpatul nu contestă situaţia de fapt reţinută în hotărârea apelată şi la care s-a ajuns inclusiv pe baza declaraţiilor sale, ci a invocat lipsa intenţiei în comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat la fond.
S-a mai reţinut că inculpatul avea relaţii contractuale cu partea vătămată pe o anumită perioadă de timp şi a rambursat anterior alte credite, a făcut să sporească încrederea reprezentanţilor părţii vătămate în persoana sa şi a facilitat activitatea ilicită a inculpatului.
De asemenea, s-a reţinut că pedepsele principale aplicate inculpatului au fost individualizate în mod corespunzător în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.
Curtea a reţinut că pedeapsa accesorie şi cea complementară au fost stabilite în mod concret, cu luarea în considerare a naturii, gravităţii şi împrejurărilor în care au fost comise infracţiunile, ţinându-se cont şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, inclusiv de hotărârile Sabou şi Pârcălab împotriva României şi Hirst contra Marii Britanii, precum şi de calitatea de comerciant a inculpatului.
Împotriva Deciziei nr. 82/A din data de 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a declarat recurs inculpatul B.S.E..
Examinând recursul declarat de inculpatul B.S.E. prin raportare la dispoziţiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instituind, totodată, o altă limită a devoluţiei recursului, art. 38510 C. proc. pen. prevede în alin. (21), că instanţa de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 3859 C. proc. pen. dacă motivul de recurs, deşi se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, aşa cum se prevede în alin. (2) al aceluiaşi articol, cu singura excepţie a cazurilor de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.
În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la data de 12 martie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat, dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteza care, însă, nu se regăseşte în speţă.
Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, însă, o nouă limitare a devoluţiei recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., intenţia clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.
Conform art. 38510 alin. (21) din C. proc. pen., în cazul în care nu sunt respectate condiţiile de mai sus, instanţa de recurs ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) din C. proc. pen. trebuie avute în vedere din oficiu.
În speţă, recursul nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege şi, aşa cum s-a reţinut, cu ocazia dezbaterilor s-au invocat cazurile de casare prev. de art. 385 pct. 13 şi pct. 14 C. proc. pen., care pot fi însă luate în considerare din oficiu.
În ce priveşte cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., invocat de apărătorul inculpatului B.S.E., oral, se constată că, în realizarea aceluiaşi scop, de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanţa de recurs numai aspecte de drept, a fost modificat şi pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen., stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Or, în cauză, inculpatul B.S.E., a criticat decizia penală pronunţată sub aspectul netemeiniciei pedepsei ce i-a fost aplicată de instanţa de apel, solicitând achitarea sub imperiul art. 11 pct. 2 coroborat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., situaţie exclusă, însă, din sfera de cenzură a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în calea de atac a recursului, potrivit art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.
În ce priveşte cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 13 C. proc. pen., invocat de apărătorul inculpatului B.S.E., oral, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menţinut şi nu a suferit nicio modificare sub aspectul conţinutului prin Legea nr. 2/2013, făcând parte din cazurile de casare care pot fi avute în vedere din oficiu, dar în mod corect instanţa de fond a arătat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă agravantă şi în mod corect s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de înşelăciune, iar critica recurentului apare ca nefondată.
Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.E. împotriva Deciziei penale nr. 82/A din data de 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Va obligă recurenta parte civilă F.I. la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.E. împotriva Deciziei penale nr. 82 A din data de 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 24 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3251/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3259/2013. Penal → |
|---|
