ICCJ. Decizia nr. 3505/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3505/2013
Dosar nr. 10078/121/2012
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2013
Deliberând asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 101/ F din 06 martie 2013, Tribunalul Galaţi, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. - art. 176 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.V. la pedeapsa închisorii în cuantum de 9 ani, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav în stare de recidivă postcondamnatorie (faptă comisă la 24 octombrie 2012).
În temeiul disp. art. 61 C. pen. s-a dispus revocarea liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 1.033 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 427 din 7 septembrie 2007 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin neapelare la 24 septembrie 2007 şi contopirea acestui rest de pedeapsă (1.033 zile închisoare) cu pedeapsa de 9 ani închisoare stabilită prin prezenta sentinţă penală, astfel încât inculpatul B.V. având de executat pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare, sporită la 10 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În conformitate cu disp. art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului mai sus menţionat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen.
În temeiul disp. art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului B.V. şi, în conformitate cu art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată acestuia perioada executată în stare de reţinere şi arest preventiv începând cu 25 octombrie 2012 la zi.
S-a constatat că partea vătămată G.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la disp. art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B.V. către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei" Galaţi la plata sumei de 1325,95 lei cu titlu de daune materiale (cheltuieli pentru asistenţa medicală acordată părţii vătămate G.I.);
În temeiul art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a cuţitului corp delict de care s-a folosit inculpatul la comiterea faptei (cuţit în lungime de 22 cm, cu lungimea lamei de 9 cm.).
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat după rămânerea definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
În baza art. 109 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus ca mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia cercetărilor să fie păstrate la instanţa de judecată până la soluţionarea definitivă a cauzei.
În conformitate cu disp. art. 189 C. proc. pen. suma de 200 lei, reprezentând onorariu de apărător desemnat din oficiu în cauză, a fost avansată Baroului Galaţi din fondul Ministerului Justiţiei.
În temeiul disp. art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpat la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 1000 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin Rechizitoriul cu nr. 839/P/2012 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi înregistrat la această instanţă sub nr. 10078/121/201 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B.V. pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. art. 176 alin. (1) lit. c) C. pen. şi aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
S-a reţinut, în esenţă, prin actul de sesizare mai sus menţionat faptul că în seara de 24 octombrie 2012, în jurul orelor 20:00, în loc public (pe una din străzile comunei Smârdan), pe fondul unui conflict spontan şi al consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a aplicat părţii vătămate G.I. o lovitură cu cuţitul în zona toracică, cauzându-i o plagă înţepat tăiată penetrantă toracică dreaptă posterioară, cu pneumotorax drept posibil hemotorax minim drept, leziuni ce au pus în primejdie viaţa părţii vătămate în condiţiile în care inculpatul a mai fost condamnat pentru o tentativă la omor.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului instanţa a reţinut aceeaşi situaţie faptică potrivit căreia:
La începutul lunii octombrie 2012, părţii vătămate G.I. i-a dispărut din curte o pereche de adidaşi. Pentru că unul dintre vecinii săi i-a spus că, în ziua în care a constatat lipsa pantofilor sport, în curtea sa a intrat, după ce a strigat la poartă, inculpatul B.V., partea vătămată l-a bănuit pe acesta de sustragerea perechii de adidaşi. Pentru că nu era decât o bănuială, partea vătămată nu a formulat plângere la poliţie şi nici nu i-a căutat pe inculpat pentru a verifica dacă se confirmă bănuiala.
Însă, la data de 24 octombrie 2012, în jurul orelor 19 : 30-2:00, în timp ce se deplasa spre domiciliu, partea vătămată s-a întâlnit pe drum cu inculpatul B.V. Acesta era în stare de ebrietate şi se întorcea de la stână, având asupra sa un cuţit tip briceag fără mâner, cuţit pe care-l ţinea la brâu.
În momentul în care l-a văzut pe inculpat, a observat că acesta era încălţat cu pantofii tip sport pe care i lăsase cu câteva zile înainte, în curte, la aerisit. Inculpatul şi partea vătămată s-au salutat, după care, partea vătămată i-a spus inculpatului că pantofii din picioarele sale sunt ai săi şi i-a cerut să-i restituie. Inculpatul B.V. a negat şi a spus că i-a cumpărat din oraş. Deranjată că inculpatul nu recunoştea provenienţa pantofilor sport şi nu vroia să-i restituie, partea vătămată l-a apucat de haină. Cei doi au început să se îmbrâncească reciproc şi au căzut amândoi în şanţul de la marginea drumului. Prima care s-a ridicat a fost partea vătămată G.I., care s-a şi întors cu spatele la inculpat, spunând inculpatului că se duce la poliţie să-l reclame.
Inculpatul B.V. s-a ridicat şi el în picioare şi după ce partea vătămată a parcurs aproximativ 3-4 metri, s-a apropiat de aceasta şi a lovit-o cu cuţitul în spate, în partea dreaptă. Partea vătămată a reuşit să se smulgă de lângă inculpat şi a fugit spre casă, loc din care a sunat la 112. A fost transportată la Spitalul Judeţean Galaţi unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale.
Din raportul de constatare-medico-legală întocmit cu ocazia examinării părţii vătămate G.I. au rezultat următoarele:
- prezintă plagă înţepat-tăiată penetrantă toracică dreapta posterioară cu pneumotorax drept, posibil şi hemotorax minim drept, operată, leziune traumatică ce a putut fi produsă prin lovire cu obiect înţepător-tăietor, posibil cuţit;
- leziunea poate data din 24 octombrie 2012;
- necesită pentru vindecare 20-30 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii
- la data producerii, leziunea a pus în primejdie viaţa păţii vătămate prin interesarea pulmonară, cu pneumotorax, necesitând pleurotomie minimă de drenaj.
Prima instanţă a reţinut că situaţia faptică mai sus descrisă este dovedită în cauză cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare a faptei încheiat la 24 octombrie 2012 (fila 18 urm. pen.), procesul verbal de fixare a locului faptei şi de reconstituire însoţit de planşa fotografică aferentă (filele 4-17 dosar urm. pen.), declaraţiile părţii vătămate G.I., raportul de constatare medico-legală din 25 octombrie 2012 (fila 24 dosar urm. pen.), procesul verbal de investigaţii pe raza comunei Smârdan încheiat la 24 octombrie 2012 (fila 27 urm. pen.), procesul verbal de ridicare a obiectului tăietor (cuţit tip briceag), declaraţiile martorilor B.I. şi B.V.), toate acestea coroborate cu declaraţiile inculpatului de asumare a situaţiei faptice deduse judecăţii;
Urmare antecedenţei penale a inculpatului (fişa de cazier judiciar a acestuia menţionând o condamnare anterioară pentru o infracţiune similară prin sentinţa penală nr. 133 din 16 martie 2007) s-a dispus expertizarea psihiatrică a acestuia, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de I.N.M.L. „Mina Minovici” (fila 81 urm. pen.) concluzionând faptul că numitul B.V. prezintă tulburare de personalitate de tip disocial şi păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Prima instanţă a reţinut că, în drept, activitatea inculpatului B.V. întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută de disp. art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. - art. 176 alin. (1) lit. c) C. pen. - text de lege enunţat în şedinţă publică şi în baza căruia urmează a se pronunţa condamnarea.
La individualizarea, conform art. 72 C. pen., a pedepsei aplicate au fost avute în vedere, în mod deosebit, natura şi gradul de pericol social al infracţiunii în discuţie, infracţiune tinzând să lezeze cea mai importantă valoare socială, corelativ cu elementele care circumstanţiază persoana inculpatului dar şi cu comportamentul procesual al acestuia; astfel, inculpatul B.V., deşi a afişat un comportament procesual corect şi o atitudine sinceră asumându-şi în totalitate situaţia faptică reţinută în sarcina sa în modalitatea descrisă în rechizitoriu (declaraţie inculpat fila 26 dosar instanţă), are multiple antecedente penale aşa cum relevă fişa de cazier judiciar (fila 89 dosar urmărire) - situaţie care, în opinia primei instanţe este de natură a înlătura cererea apărării, în sensul de a-i fi reţinute circumstanţe atenuante judiciare; de asemenea, nici împrejurarea că inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice la momentul comiterii faptei nu este de natură a se constitui într-o circumstanţă atenuantă, în nici un caz beţia incompletă nu poate constitui un criteriu pentru individualizarea sancţiunii.
Faţă cu aceste aspecte, i-a aplicat inculpatului B.V. pentru infracţiunea comisă o pedeapsă a închisorii într-un cuantum situat peste limita minimă specială prevăzută de textul legal incriminator.
Totodată, având în vedere dispoziţiile legale ale art. 65 C. pen., precum şi conţinutul juridic al infracţiunii i-a aplicat inculpatului şi o pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza alia şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.
Întrucât infracţiunea obiect al judecăţii a fost comisă după liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 427 din 7 septembrie 2007 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin neapelare la 24 septembrie 2007 (liberat condiţionat la 3 ianuarie 2011 cu un rest rămas neexecutat de 1033 zile închisoare), prima instanţă a dat eficienţa şi dispoziţiilor legale ale art. 61 C. pen., în sensul revocării liberării condiţionate anterior menţionate şi contopirii restului de pedeapsă de 1033 zile închisoare cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză şi aplicarea unui spor de pedeapsă care să reflecte periculozitatea inculpatului.
În temeiul disp. art. 71 alin. (2) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza alia şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
Împotriva sentinţei penale nr. 101/ F din 06 martie 2013 a Tribunalului Galaţi a declarat apel inculpatul B.V., criticând-o pentru netemeinicie, în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, solicitând reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea acestuia.
Prin decizia penală nr. 153/ A din 06 iunie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B.V. împotriva sentinţei penale nr. 101/06 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 10078/121/2012.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel, examinând cauza în raport cu motivele de apel invocate de inculpatul B.V., precum şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat că prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, iar încadrarea juridică a faptei săvârşită de acesta a fost stabilită în concordanţă cu dispoziţiile legale.
Astfel, din probele administrate în cauză - sens în care Curtea are în vedere: procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi de reconstituire (filele4-17 urm. pen.), declaraţiile părţii vătămate G.I., raportul de constatare medico-legală din 25 octombrie 2012 (fila 24 dosar urm. pen.), procesul verbal de investigaţii pe raza comunei Smârdan încheiat la 24 octombrie 2012 (fila 27 urm. pen.), procesul verbal de ridicare a obiectului tăietor (cuţit tip briceag), declaraţiile martorilor B.I. şi B.V., toate acestea coroborate cu declaraţiile inculpatului, care şi-a recunoscut vinovăţia - rezultă că în seara de 24 octombrie 2012, în loc public (pe una din străzile com. Smârdan), pe fondul unui conflict spontan şi al consumului de băuturi alcoolice, inculpatul B.V. i-a aplicat părţii vătămate G.I. o lovitură cu cuţitul în zona toracică, cauzându-i leziuni grave, care i-au pus în primejdie viaţa.
Întrucât în perioada anterioară inculpatul a mai săvârşit o infracţiune de tentativă la omor, pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 133 din 16 martie 2007 a Tribunalului Galaţi, s-a apreciat că, în mod corect, a reţinut prima instanţă că infracţiunea dedusă judecăţii întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) C. pen.
Totodată, s-a reţinut că prima instanţă a efectuat o judicioasă individualizare a pedepsei, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.
S-a apreciat că, faţă de gradul ridicat de pericol social al infracţiunii - prin care s-a adus atingere celei mai importante valori sociale, privind dreptul la viaţă, precum şi de aspectele referitoare la persoana inculpatului, care este recidivist, având în antecedenţa sa penală mai multe infracţiuni, printre care şi o tentativă de omor, în mod corect prima instanţă că nu se justifică reţinerea în favoarea inculpatului, drept circumstanţă atenuantă, conduita procesuală sinceră şi cooperantă.
Împotriva deciziei penale menţionate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul B.V. solicitând admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, în baza art. 172 C. proc. pen., susţinând că instanţele au făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 72 C. pen.
Examinând recursul declarat inculpat, raportat la criticile invocate, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., dar şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Având în vedere data pronunţării deciziei recurate, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile legii noi de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.
Verificând îndeplinirea cerinţelor formale prevăzute de art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., se constată că recurentul inculpat şi-a motivat recursul doar oral, în ziua judecăţii, încălcându-şi obligaţia ce-i revenea, potrivit art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.
Ca urmare, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38510 alin. (2)1 C. proc. pen. şi ale art. 3859 alin. (3) din acelaşi cod, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, care nu mai enumera printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu pe cel reglementat de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticii recurentului.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar trece peste acest aspect, critica inculpatului nu se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., nefiind invocate aspecte referitoare la încălcarea unor dispoziţii legale, ci vizează greşita individualizare a pedepsei, care nu mai poate face obiectul analizei în cadrul recursului declarat împotriva hotărârii date în apel, ca urmare a modificărilor aduse, prin Legea nr. 2/2013, cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Totodată, examinând cauza în conformitate cu dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că nu sunt incidente nici celelalte cazuri de casare care ar putea fi avute în vedere din oficiu.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.V. împotriva deciziei penale nr. 153/ A din 06 iunie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Conform art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., va deduce din pedeapsă durata reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.V. împotriva deciziei penale nr. 153/ A din 06 iunie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 25 octombrie 2012 la 12 noiembrie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 12 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3503/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3506/2013. Penal → |
|---|
