ICCJ. Decizia nr. 356/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 356/2013
Dosar nr. 280/1/2013
Şedinţa publică din 3 aprilie 2013
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 16 ianuarie 2013, petentul H.M. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4287/83/2009 al Curţii de Apel Oradea.
În motivarea cererii sale petentul a arătat că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, a duşmăniilor locale, a calităţii părţilor, precum şi de faptul că există o situaţie nou creată care ar putea avea consecinţe directe asupra soluţiei ce urmează a fi dată în această cauză (indiferent care ar fi componenţa completului de judecată).
A arătat că presiunea exercitată de către mass-media locală şi naţională a fost una foarte importantă, plus comunicatele DNA-ului au creat o presiune uriaşă asupra judecătorului care ar trebui să judece cauze şi să pronunţe în mod normal o decizie legală şi temeinică.
Într-un interviu dat Cotidianului B. judecătorul P.M. se antepronunţă afirmând că: „Dosarul în care sunt judecate cele două persoane este unul cu probe beton împotriva lor. Nici dacă voia nu le putea ajuta. Dacă cineva le-a spus altceva, se numeşte ţeapă".
În temeiul art. 57 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a solicitat informaţii de la Ministerul Justiţiei.
Din informaţiile primite de la conducerea Ministerului Justiţiei, în urma verificărilor efectuate, rezultă că aspectele invocate de petent nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă instanţă, apreciind că la Curtea de Apel Oradea există toate garanţiile necesare pentru o normală şi corectă soluţionare a cauzei, în deplină legalitate şi cu obiectivitate.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv, între judecătorii sau procurorii, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
Verificând actele dosarului şi susţinerile petentului, Înalta Curte constată că, în cauză, nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei întrucât, aspectele relevate de petent prin cererea de strămutare, nu se circumscriu nici unuia dintre cazurile limitativ şi expres prevăzute de textul legal, mai sus amintit, pentru strămutarea judecării unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad.
Pe cale de consecinţă, în baza art. 60 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată cererea de strămutare formulată de petent.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul H.M. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4287/83/2009 al Curţii de Apel Oradea.
Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 aprilie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 345/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 357/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
---|