ICCJ. Decizia nr. 3668/2013. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3668/2013
Dosar nr. 3412/2/2013
Şedinţa publică din 21 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 328 din 16 aprilie 2013, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti s-a dispus, în temeiul art. 39 alin. (1) C. proc. pen., art. 461 alin. (2) C. proc. pen., art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. admiterea excepţiei necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
În temeiul art. 42 C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea SC B.P. SRL, având ca obiect contestaţie la executare, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a, sub nr. 3412/2/2013 (1543/2013).
Contestatoarea SC B.P. SRL şi-a întemeiat contestaţia, potrivit precizărilor aduse în faţa instanţei, pe prevederile art. 461 C. proc. pen., împotriva Sentinţei penale nr. 433 din 1 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7597/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În motivarea în fapt s-a arătat că judecătorul care a judecat cauza, „din motive de rea-credinţă şi răzbunare” a obligat-o la plata sumei de 200 de RON, ce reprezintă cheltuieli judiciare către stat, fără însă a aplica dispoziţiile art. 357 alin. (2) C. proc. pen., arătând că în dispozitivul hotărârii nu se face nicio precizare cu privire la cheltuielile judiciare. A solicitat astfel ca în temeiul art. 461 C. proc. pen. să se precizeze ce anume reprezintă cheltuielile judiciare la care a fost obligat.
Curtea, din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 433 din 1 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7597/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de SC B.P. SRL şi a obligat contestatoarea la plata sumei de 200 de RON, cheltuieli judiciare către stat.
Contestaţia la executare este un procedeu jurisdicţional de rezolvare a plângerilor îndreptate împotriva actelor de executare, respectiv o activitate contencioasă privitoare la incidentele de executare care necesită intervenţia unei instanţe.
Art. 461 C. proc. pen. prevede patru cazuri în care se poate face contestaţia la executare:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută ori vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere sau de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
Contestatoarea SC B.P. SRL a motivat contestaţia la executare prin aceea că a fost în mod greşit obligat" la plata sumei de 200 de RON, reprezentând cheltuieli judiciare.
Prin aceasta, contestatoarea nu s-a îndreptat împotriva unor incidente apărute la executare ci se reclamă nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii, o astfel de contestaţia la executare fiind inadmisibilă.
Normele procedurale mai sus amintite au prevăzut expres cazurile în care poate fi folosită contestaţia la executare, iar prin limitarea acestora, legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în puterea lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce priveşte soluţia.
Nu s-a mai reţinut nici că solicitarea contestatarei SC B.P. SRL este una de lămurire a dispozitivului hotărârii, întrucât aceasta solicită a se „detalia complet şi legal" cheltuielile judiciare avansate de stat în judecarea contestaţiei în anulare, însă, contrar celor susţinute, în dispozitivul hotărârii există o dispoziţie clară privind obligarea la cheltuieli judiciare.
În continuare, Curtea a constatat că prezenta contestaţie la executare este formulată faţă de Sentinţa penală nr. 433 din 1 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7597/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de SC B.P. SRL împotriva Sentinţei penale nr. 383 din 3 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5641/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală. În cuprinsul contestaţiei în anulare, contestatoarea a solicitat constatarea nulităţii sentinţei, întrucât nu s-a pus la dispoziţia sa „detalierea completă şi legală a cheltuielilor în folosul statului".
De altfel, prin sentinţa atacată prin contestaţia în anulare, a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia la executarea Sentinţei penale nr. 223 din 30 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală. Respectiva contestaţie a fost motivată în fapt pe împrejurarea că a existat nelămuriri cu privire la hotărârea ce se execută, mai exact, cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare ce ar trebui plătite de către cel căruia i se respinge o cerere.
Astfel, instanţa a constatat că petenta şi-a exercitat dreptul de a formula cereri (contestaţii la executare/în anulare) cu rea-credinţă, contrar scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege, acesta fiind lămurit cu privire la admisibilitatea unei astfel de contestaţii, vizând cuantumul cheltuielilor judiciare ce ar trebui plătite de către cel căruia i se respinge o cerere, încă de la pronunţarea Sentinţei penale nr. 383 din 3 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5641/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală. În opinia instanţei, această deturnarea a dreptului de la finalitatea pentru care a fost recunoscut şi garantat titularului său constituie un abuz de drept, ce urmează a fi sancţionat de către Curte cu aplicarea, în conformitate cu prevederile art. 198 alin. (4) lit. k) C. proc. pen., a unei amenzi judiciare în cuantum de 2.000 de RON.
Faţă de cele de mai sus, Curtea a respins ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul SC B.P. SRL.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat contestatoarea la plata sumei de 200 de RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva Sentinţei nr. 248 din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală SC B.P. SRL a declarat recurs, criticând hotărârea atacată, întrucât instanţa nu a precizat în ce a constat suma de 200 RON când l-a obligat la cheltuieli de judecată.
Înalta Curte constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că prin criticile invocate în recurs contestatoarea prin reprezentant este nemulţumită de dispoziţia dată de Curtea de Apel Bucureşti cu privire la obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 RON.
Or, în cauză această critică invocată de contestatoare nu face obiectul unei contestaţii la executare aşa cum prevăd disp. art. 461 C. proc. pen. astfel încât în mod judicios Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea SC B.P. SRL împotriva Sentinţei penale nr. 248 din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea SC B.P. SRL împotriva Sentinţei penale nr. 248 din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurenta contestatoare la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3667/2013. Penal. Traficul de minori (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 3670/2013. Penal. Omorul calificat (art. 175... → |
|---|
