ICCJ. Decizia nr. 981/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 981/2013
Dosar nr. 1117/1/2013
Şedinţa publică din 20 martie 2013
Asupra cererii de contestaţie în anulare de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 15 februarie 2013 s-a înregistrat pe rolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestaţia în anulare formulată de contestatorul R.M. împotriva deciziei penale nr. 2399 din 11 iulie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 420/2/2012, invocând cazul prev. de art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorul susţine că procedura de citare a sa pentru termenul la care s-a judecat recursul nu a fost îndeplinită conform legii.
Pentru soluţionarea cererii a fost ataşat Dosarul nr. 420/2/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând înscrisurile existente la dosar, Înalta Curte reţine că prin decizia penală nr. 2399 din 11 iulie 2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 95 din 1 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe intimatul condamnat persoană transferabilă R.M. s-a dispus casarea sentinţei şi în rejudecare s-a înlăturat recunoaşterea hotărârii penale pronunţată de Curtea de Apel din Mans din 12 septembrie 2008, urmând ca persoana condamnată să execute pedeapsa de 28 ani şi 1 lună închisoare. S-a dispus totodată transferarea persoanei condamnate în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România.
S-a dedus perioada executată de la 25 decembrie 2006 la 5 martie 2007 şi de la 12 aprilie 2007 la zi.
Procedând la examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de contestaţie în anulare, conform art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte reţine că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare pentru considerentele ce urmează.
Potrivit disp. art. 386 lit. a) C. proc. pen. împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Analizând înscrisurile existente la dosar, Înalta Curte apreciază că în cauză nu este incident acest caz de contestaţie în anulare.
La dosar există dovada de îndeplinire a procedurii de citare a contestatorului pentru termenul din 11 iulie 2012 fiind citat prin Direcţia de drept internaţional Cooperare Internaţională a Ministerului Justiţie.
Din conţinutul adresei aflată la pag.19 din Dosarul nr. 420/2/2012 reiese că persoana transferabilă a fost citată, aflându-se în executarea pedepsei din data de 12 aprilie 2007 într-un penitenciar din Belgia şi că acesta a luat la cunoştinţă de procedura transferării sale în România, refuzând să fie adus în ţară.
În speţă, susţinerea contestatorului că procedura de citare nu a fost îndeplinită cu el în faţa instanţei de recurs nu a fost dovedită.
Pentru aceste motive, văzând şi disp. art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul R.M. ca fiind inadmisibilă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul R.M. împotriva deciziei penale nr. 2399 din 11 iulie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 420/2/2012.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 martie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 834/2013. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 985/2013. Penal → |
---|