ICCJ. Decizia nr. 487/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 487/2013
Dosar nr. 872/1/2013
Şedinţa publică din 30 aprilie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 8 februarie 2013, petentul M.N. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 14600/118/2012 al Tribunalului Constanţa către o altă instanţă în grad egal.
În susţinerea cererii, şi-a exprimat suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea instanţei este ştirbită, datorită existenţei tuturor celor 3 situaţii prevăzute de art. 55 C. proc. pen., respectiv calităţii părţilor, duşmăniilor locale şi împrejurărilor cauzei.
Cu referire la calitatea părţilor implicate în cauză, a arătat că denunţătorul B.V., cel care l-a acuzat de comiterea unei fapte de corupţie constând în mituirea unui funcţionar-organ de cercetare penală, era chiar şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, care a susţinut că scopul dării de mită ar fi fost intervenţia acestui funcţionar, de altfel necompetent, în soluţionarea unor dosare penale în care petentul ar fi fost cercetat, aflate în lucru la organe de cercetare penală din Constanţa. Mai mult, denunţătorul a dobândit ulterior calitatea de ofiţer de poliţie judiciară în subordinea D.N.A. - Structura Centrală.
A considerat că, datorită calităţii denunţătorului, ancheta a urmat un curs nefiresc, petentul fiind deferit Tribunalului Constanţa cu o grabă neobişnuită, cu sacrificarea garanţiilor procesuale privind regimul administrării probelor şi asigurarea dreptului la apărare.
A opinat că în faza judecăţii, calitatea denunţătorului de fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa poate avea o influenţă nefirească asupra judecătorului local, existând riscul probabil ca acesta să dea deplină credinţă afirmaţiilor denunţătorului, fie şi prin prisma notorietăţii sale, imprimându-se cauzei riscul unei nelegale soluţionări, întrucât probabilitatea ca depoziţia denunţătorului să fie încoronată ca regină a probelor este una considerabilă.
Prin urmare, petentul a considerat că nu poate avea parte de garanţia imparţialităţii, la care se referă art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în cadrul dreptului părţii la un proces echitabil.
Petentul a reclamat faptul că Tribunalul Constanţa îl tratează ca pe un condamnat, refuzându-i înlocuirea măsurii arestării preventive pe motiv că încă nu s-a depăşit etapa verificării regularităţii actului de sesizare sau că nu s-a procedat la cercetarea judecătorească. De asemenea, aceeaşi instanţă îi refuză vocaţia de a fi liberat provizoriu, inversând logica specifică acestei cereri, în sensul că petentului i se solicită dovezi că, lăsat în libertate, nu va dăuna ordinii sociale, aspectele descrise fiind expresia unei încrederi acordate, în mod nelegal, de către judecătorul fondului calităţii denunţătorului.
În continuare, petentul a arătat că şi calitatea sa comportă interes în cauză, fiind primarul oraşului Năvodari, localitate aflată în circumscripţia Tribunalului Constanţa şi a Curţii de Apel Constanţa. A menţionat că prin activitatea sa administrativ - politică şi-a atras atât simpatii, cât şi antipatii, relevant în cauză fiind aceea că a reclamat public, în mod repetat, cu mult înaintea reţinerii sale, nereguli şi abuzuri ale denunţătorului - şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa - dăunătoare bunei funcţionări a instituţiei Primăriei şi vătămătoare pentru comunitate. Şi-a exprimat temerea că, fiind primar al oraşului Năvodari încă din anul 2008, este o persoană cu notorietate pe plan local (judeţean), existând posibilitatea ca omul - judecător să aibă judecăţi de valoare în ceea ce-l priveşte, lucru pe deplin plauzibil şi nepermis.
Petentul a făcut referire la duşmăniile locale, precizând că pe fondul raporturilor dintre acesta, ca om politic şi primar al oraşului Năvodari şi conducerea politică a judeţului şi oraşului Constanţa, a susţinut în cererile care privesc starea de arest faptul că menţinerea acestei stări serveşte unor interese politice de a-l elimina definitiv pe petent din funcţia de primar al oraşului Năvodari, pe fondul unor dispute instituţionale mai vechi, privind preluarea la nivel judeţean a unor activităţi aducătoare de bunăstare pentru oraşul Năvodari.
Şi-a manifestat suspiciunea rezonabilă că factorii politici locali pot aduce atingere celei mai importante componente a demnităţii unui judecător, anume imparţialitatea, în raport şi de împrejurările cauzei, evidenţiind că opinia publică locală (judeţeană) s-a manifestat în favoarea sau împotriva sa, atât cu privire la aspectele bune cât şi la cele rele din timpul exercitării atribuţiilor sale de primar (din 2008) dar şi după 15 noiembrie 2012 (data arestării).
A precizat că în procedura verificării menţinerii arestului preventiv - cereri soluţionate la Tribunalul Constanţa şi la Curtea de Apel Constanţa - apărarea a invocat în sprijinul petentului simpatia unui număr considerabil de cetăţeni faţă de primarul lor, împrejurare de natură a proba faptul că judecarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Cu toate acestea, a arătat că există şi voci particulare, care îl consideră deja vinovat, care se exprimă în mediul public şi care pun presiune pe instanţa locală.
În susţinerea cererii sale a depus numeroase extrase din presa locală şi naţională, material probator din dosarul a cărui strămutare se solicită şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauză.
Verificând actele şi lucrările dosarului, în baza informaţiilor prezentate în Referatul Curţii de Apel Constanţa nr. 18/S/2013 din 25 martie 2013, Înalta Curte constată că în sarcina petentului M.N. s-a reţinut că, în perioada iunie - octombrie 2012, în calitate de primar al oraşului Năvodari, a solicitat lui B.V. (ofiţer de poliţie judiciară, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa la acel moment) să-i ofere protecţie împotriva anchetelor penale care-l vizau, să intervină în aceste anchete, pe care le considera abuzive, nejustificate şi motivate politic. Pentru efortul său, cu ocazia unei întâlniri dintre cei doi din sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, ce a avut loc la 18 octombrie 2012, lui B.V. i s-a promis o recompensă. Promisiunea a fost făcută inclusiv în scris, folosind două bileţele care au fost introduse în tocător. Pe aceste bileţele era scrisă solicitarea adresată de M.N. lui B.V. ca acesta din urmă să-i pună la dispoziţie o copie a cărţii de identitate a unei persoane de încredere şi numărul de telefon mobil pentru a-i face „acte de proprietate" pe un teren.
Referatul menţionează că promisiunea s-a materializat prin acordarea către denunţător, în data de 25 octombrie 2012, a două loturi de teren situate în Năvodari. Darea acestor terenuri s-a făcut indirect, prin intermediari (V.N., apropiat al lui M.N. şi B.F. - investigator sub acoperire, ca apropiată a lui B.V.), prin simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de aceşti intermediari, autentificate de BNP T.M. sub nr. 1952 din 25 octombrie 2012 şi nr. 953 din 25 octombrie 2012, preţul total de vânzare al acestor terenuri fiind de 59.000 de RON iar valoarea de piaţă a celor două loturi de teren, în suprafaţă de 577 m, fiind de 46.160 de euro.
Se arată că în sarcina inculpatului V.N. s-a reţinut că a dat declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştia privitor la aspectele esenţiale asupra cărora a fost întrebat în cauză, iar în data de 25 octombrie 2012 a declarat necorespunzător adevărului în faţa notarului public T.M., susţinând că a primit suma de 59.000 RON, reprezentând preţul achiziţionării celor două loturi de teren.
Potrivit informaţiilor transmise de Curtea de Apel Constanţa, în faza de urmărire penală, prin Încheierea din data de 15 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. 44076/3/2012, s-a dispus arestarea preventivă a petentului M.N. pentru o perioadă de 29 zile, iar după trimiterea în judecată a acestuia şi sesizarea instanţei, măsura arestării preventive a fost menţinută succesiv, conform art. 300 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 300 C. proc. pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la 10 decembrie 2012 sub nr. 14600/118/2012, fiind repartizată la completul FC 2 specializat în soluţionarea cauzelor de corupţie, în compunerea căruia intră domnul judecător C.C.
Prin încheierea din data de 10 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în cauză a fost admisă declaraţia de abţinere formulată de domnul judecător C.C., apreciindu-se incidente cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 48 lit. d) şi g) C. proc. pen.
Urmare admiterii declaraţiei de abţinere, cauza a fost repartizată completului FC 3 specializat în soluţionarea cauzelor de corupţie, în compunerea căruia intră domnul judecător L.L.
Se arată că în cauză au fost acordate termene la datele de 23 ianuarie 2013, 13 februarie 2013, 06 martie 2013 şi 27 februarie 2013, în prezent dosarul fiind în etapa cercetării judecătoreşti, începută la termenul din 13 februarie 2012 prin audierea petentului M.N. Au mai fost stabilite termene intermediare pentru soluţionarea cererilor privind legalitatea menţinerii măsurii arestării preventive a inculpatului M.N.
Referitor la motivele invocate de petent privind calitatea părţilor implicate, referatul întocmit de către Curtea de Apel Constanţa precizează că se confirmă susţinerile petentului privitor la calitatea părţilor implicate, în sensul că, la data săvârşirii faptei, denunţătorul B.V. era şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, iar petentul M.N. era primarul oraşului Năvodari, persoană cu notorietate pe plan local.
Referitor la invocarea unor duşmănii locale manifestate între petent şi persoane cu funcţii de conducere din administraţia locală a judeţului Constanţa, se menţionează că instanţa Curţii de Apel nu deţine date care să permită o apreciere obiectivă asupra celor susţinute de petent, constatând, însă, că duşmăniile locale invocate au fost redate în articole de presă, chiar anterior arestării petentului în cauză, aşa cum rezultă din articolele de presă existente în dosarul de urmărire penală.
Din perspectiva împrejurărilor cauzei, se constată că există un puternic interes pe plan local, atât pentru reprezentanţii mass media, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi, concluzie ce se bazează pe reflectarea constantă în presă a evoluţiei cauzei şi pe participarea unui public mai numeros la şedinţele de judecată.
În concluzie, Curtea de Apel Constanţa a lăsat la aprecierea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţia privind temeinicia cererii de strămutare formulate de petentul M.N.
Cererea de strămutare este nefondată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, se constată că, în aparenţă, subzistă anumite situaţii menţionate de dispoziţiile art. 55 alin. (1) C. proc. pen. care, potrivit acestui text, prezintă vocaţia conducerii către o posibilă afectare a obiectivităţii şi imparţialităţii.
Astfel, se confirmă susţinerile petentului privind calitatea sa de primar al oraşului Năvodari, după cum se confirmă şi calitatea denunţătorului, de şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, la momentul la care a avut loc fapta reţinută în sarcina petentului.
Referitor la duşmăniile locale dintre petent şi persoane cu funcţii de conducere din administraţia locală a judeţului Constanta, din informaţiile transmite de către Curtea de Apel Constanţa rezultă că acestea, existente sau nu, au fost redate în articole de presă, chiar anterior arestării petentului în cauză, aceleaşi concluzii reieşind, de altfel, şi din numeroasele extrase din presa locală sau naţională depuse la dosarul cauzei.
Cât priveşte împrejurările cauzei, în raport de probele existente la dosar, instanţa constată existenţa interesului public pe plan local, manifestat atât de mass-media cât şi de către cetăţenii obişnuiţi, aşa cum reiese din informările realizate de către presă asupra evoluţiei cauzei şi din participarea unui public mai numeros la şedinţele de judecată privind cauza a cărei strămutare se solicită. Se apreciază că, din perspectiva analizei asupra unei cereri de strămutare, instanţa trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, împrejurările sau faptele invocate, ce se pot verifica, pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului implicat în soluţionarea cauzei.
Altfel spus, Înalta Curte este ţinută a verifica dacă aspectele invocate de petent referitor la împrejurările cauzei, duşmăniile locale sau calităţii părţilor, au nu numai vocaţia, dar şi capacitatea concretă, certă, de a ştirbi imparţialitatea judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauza, ştiut fiind că în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, Curtea Europeană a stabilit că aparenţele au un rol decisiv, iar limitele lor se determină în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
Înalta Curte constată că suspiciunile petentului, în sensul afectării imparţialităţii şi obiectivităţii magistraţilor datorită fie calităţii părţilor, fie posibilelor duşmănii locale sau împrejurărilor cauzei, ce suscită un interes local deosebit, manifestat atât în presă cât şi în rândul populaţiei locale, nu sunt susţinute de probe.
Analizând temerile exprimate de petent, în sensul că aspectele invocate îi pot agrava situaţia, putând duce la condamnarea sa împotriva evidenţelor şi probelor existente la dosar, instanţa constată că nu există aspecte care să susţină o astfel de concluzie.
Măsurile luate în cauză de către Tribunalul Constanţa, referitoare la starea de arest preventiv a petentului, nu se întemeiază pe raţiuni mediatice, fiind motivate în temeiul dispoziţiilor legale aplicabile.
De altfel, Înalta Curte observă că, pe de o parte, măsura iniţială a arestării petentului nu a fost luată de către Tribunalul Constanţa, ci de către Tribunalul Bucureşti prin încheierea pronunţată la 15 noiembrie 2012 în Dosarul nr. 44076/3/2012, iar pe de altă parte, contrar susţinerilor - nedovedite - ale petentului privind pretinsa opinie preexistentă şi nefavorabilă acestuia în rândurile magistraţilor locali, se constată că petentul a fost pus în libertate de către magistraţii Curţii de Apel Constanţa, în cadrul judecării recursului declarat de petent împotriva Încheierii din 12 aprilie 2013 a Tribunalului Constanţa prin care s-a respins cererea acestuia de liberare provizorie sub control judiciar, împrejurare de natură a forma opinia Înaltei Curţi că, la nivel local, imparţialitatea şi obiectivitatea magistraţilor implicaţi în soluţionarea cauzei nu sunt afectate.
Ca atare, suspiciunile petentului privind lipsa de obiectivitate a magistraţilor, în raport de soluţiile potrivnice petentului pronunţate de aceştia, nu se circumscriu cazurilor prevăzute de art. 55 alin. (1) C. proc. pen. care justifică în mod rezonabil admiterea cererii de strămutare.
Mai mult, faptul că în cauză s-a formulat o cerere de abţinere arată că magistraţii respectivi sunt preocupaţi de a asigura realizarea unei justiţii corecte şi imparţiale în cauză.
Având în vedere cele mai sus menţionate, Înalta Curte consideră că în speţă nu s-au produs dovezi care să conducă la concluzia afectării imparţialităţii magistraţilor datorită calităţii de primar al oraşului Năvodari a petentului, posibilelor duşmănii locale sau împrejurărilor cauzei, cu atât mai mult cu cât, însuşi petentul menţionează că, în apărarea sa a invocat simpatia manifestă a unui număr considerabil de cetăţeni faţă de primarul lor, iar opinia publică locală (judeţeană) s-a manifestat în favoarea sau împotriva sa, atât cu privire la aspectele bune cât şi la cele rele existente în timpul exercitării atribuţiilor sale de primar atât înainte cât şi după 15 noiembrie 2012 (data arestării), aspecte de natură a întări convingerea instanţei că la Tribunalul Constanţa şi la Curtea de Apel Constanţa sunt îndeplinite toate condiţiile pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei.
Faţă de considerentele arătate, se constată că aspectele invocate de petent nu pot ştirbi în vreun mod imparţialitatea judecătorilor şi nu pot constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanţei învestită cu soluţionarea cauzei.
Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete examinate, văzând prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen., apreciază că temerile petiţionarului nu sunt justificate, membrii instanţei fiind magistraţi de profesie, prezumaţi a fi lipsiţi de orice prejudecată sau de parţialitate.
Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul M.N. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 14600/118/2012 al Tribunalului Constanţa.
Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 30 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 486/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 488/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
|---|
