ICCJ. Decizia nr. 568/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 568/2013
Dosar nr. 936/1/2013
Şedinţa publică din 22 mai 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12 februarie 2013, petiţionarul N.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1028/90/2012 al Curţii de Apel Piteşti, apreciind că există motive de bănuială legitimă şi că obiectivitatea şi imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită.
În motivarea cererii petiţionarul a arătat că există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă pentru că la actuala instanţă se constată existenţa unei lipse de obiectivitate şi de imparţialitate datorită împrejurărilor cauzei şi climatului în care se desfăşoară procesul, datorită calităţii de ofiţer de poliţie a acestuia şi a mediatizării excesive a faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Pentru aceste motive petiţionarul consideră că strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă egală în grad este imperios necesară pentru asigurarea unui proces echitabil.
Din informaţiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. şi comunicate de către Ministerul Justiţiei rezultă următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 96/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., Serviciul Teritorial Piteşti s-a pus în mişcare acţiunea penală şi a fost trimis în judecată inculpatul N.C. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. raportat la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000, în legătură cu infracţiunea prevăzută de art. 257 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 8 februarie 2012 sub nr. 1028/90/2012, având primul termen de judecată la data de 14 martie 2012.
Prin sentinţa penală nr. 328/13 din 26 septembrie 2012, Tribunalul Vâlcea a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. coroborat cu art. 181 C. pen. achitarea inculpatului N.C. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. raportat la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000, în legătură cu infracţiunea prevăzută de art. 257 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Împotriva acestei sentinţe penale au formulat apel atât inculpatul cât şi al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., Serviciul Teritorial Piteşti, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, având primul termen de judecată în data de 7 februarie 2013.
Din cercetările efectuate, Ministerul Justiţiei a constatat că la Curtea de Apel Piteşti procesul penal se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor procedurale care reglementează faza judecăţii, neexistând motive concrete care să determine strămutarea cauzei.
Înalta Curte, examinând cererea de strămutare în raport cu motivele invocate şi cu informaţiile comunicate de Ministerul Justiţiei consideră că în cauză, niciuna dintre cerinţele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat.
La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În raport de cele expuse se constată că nu au fost evidenţiate aspecte din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită Tn cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 1028/90/2012 al Curţii de Apel Piteşti, că există duşmănii locale, că ar exista vreun pericol de tulburare a liniştii publice ori că una dintre părţi ar avea vreo rudă sau afin, până la gradul IV inclusiv, printre judecătorii, procurorii, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei şi în consecinţă, se apreciază că temerile petentului N.C. nu sunt justificate astfel încât, Înalta Curte va respinge ca nefondată cererea de strămutare formulată de acesta.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R E Ş T E
Respinge ca nefondată cererea formulată de petentul N.C. prin care solicită strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului penal nr. 1028/90/2012 al Curţii de Apel Piteşti.
Obligă petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 mai 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 516/2013. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 569/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
|---|
