ICCJ. Decizia nr. 583/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 583/2013
Dosar nr. 943/1/2013
Şedinţa publică din 27 mai 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12 februarie 2013, petiţionara P.L. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 10/46/2013 al Curţii de Apel Piteşti, pentru a i se oferi posibilitatea să beneficieze de o judecată dreaptă şi cu celeritate a cauzei.
În esenţă, petiţionara şi-a exprimat nemulţumirile legate de repartizarea aleatorie a dosarului, de modul cum s-a îndeplinit procedura de citare, dar şi de modalitatea în care s-a efectuat cercetarea judecătorească în cauză, apreciind că la Curtea de Apel Piteşti i s-a încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil.
Verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Curţii de Apel Piteşti a fost înregistrat Dosarul nr. 10/46/2013, având ca obiect contestaţia în anulare formulată de petiţionara P.L. împotriva Sentinţei penale nr. 156/F din 29 noiembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.
În informaţiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. şi comunicate de către Ministerul Justiţiei - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale - Direcţia Eliberare Acte Normative, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că la termenul de judecată din data de 7 februarie 2013, dosarul a rămas în pronunţare, fiind puse concluzii pe fondul cauzei şi amânată pronunţarea asupra contestaţiei la datele de 14 februarie, 15 februarie şi, respectiv, 18 februarie 2013, iar prin Decizia penală nr. 20/R din 18 februarie 2013 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea P.L.
În cuprinsul informaţiilor se arată că, în raport de natura litigiului, cauza a fost repartizată aleatoriu, în sistem informatizat, potrivit dispoziţiilor art. 2 şi art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, coroborată cu prevederile Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, astfel cum a fost modificată şi completată.
Se reţine că, din verificările efectuate, a rezultat faptul că în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 10/46/2013 al Curţii de Apel Piteşti s-au respectat garanţiile unui proces corect şi echitabil, asigurându-se de către instanţa de judecată transparenţa actului de justiţie şi nu s-a dovedit existenţa unor probe sau indicii temeinice că autoritatea judiciară a fost ştirbită prin încercări de imixtiune în activitatea de judecată, în sensul influenţării soluţiilor adoptate şi încălcării drepturilor procesuale ale petiţionarei, afirmaţiile acesteia fiind apreciate ca ipotetice şi fără suport probator.
Se mai arată în cuprinsul informaţiilor că, pentru soluţionarea cauzei, magistratul judecător a avut în vedere numai legea şi propria convingere asupra relevanţei probelor administrate, iar acutul deliberării, cu tot ce presupune acesta, nu poate face obiectul cercetărilor, în lipsa oricărui indiciu că a fost urmarea comiterii unei fapte de natură penală sau de altă natură şi nu există vreo bănuială legitimă că s-au urmărit interese personale în legătură cu judecarea dosarului aflat spre analiză şi, cu atât mai puţin, că a existat vreo influenţă asupra magistratului care instrumentează cauza.
În consecinţă, în lipsa unor date certe referitoare la lipsa imparţialităţii magistratului, se apreciază că nu există temei pentru strămutarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 10/46/2013 al Curţii de Apel Piteşti, care a fost deja soluţionat prin pronunţarea Deciziei penale nr. 20 din data de 18 februarie 2013.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite în cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În speţă, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiţionară nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi, în consecinţă, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca neîntemeiata, cererea formulată de petiţionara P.L. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 10/46/2013 al Curţii de Apel Piteşti.
Obligă petiţionara la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 582/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 584/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
---|