ICCJ. Decizia nr. 119/2014. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 119/2014
Dosar nr. 2901/122/2011*
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 67 din 22 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia penală, în Dosarul nr. 2901/122/2011 a fost admisă cererea formulată de inculpatul T.I.A. privind aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi în baza art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul T.I.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 321 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) şi 35 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 10 octombrie 2011 la zi.
În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpatul T.I.A. de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 721 C. proc. civ. rap. la art. 133 C. proc. civ. s-a constatat nulitatea cererii de constituire ca parte civilă formulată de doamna O.H. şi s-a constatat că doamna O.H. are, în continuare deschisă calea unei acţiuni civile scutite de taxa judiciară de timbru, în temeiul art. 14, 15 şi 346 C. proc. pen.
În baza art. 3201 alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus disjungerea acţiunilor civile formulate de părţile civile Spitalul Clinic de Urgenţă "B.A." Bucureşti şi Consiliul Local al municipiului Giurgiu, în contradictoriu cu inculpatul T.I.A., şi formarea unui nou dosar, pentru care s-a fixat termen de judecată la data de 04 aprilie 2012, cu citarea părţilor.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 3.200 RON cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi inculpatul T.I.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Criticile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu au vizat: nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei de aplicare a pedepsei de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 321 alin. (2) C. pen.; greşita individualizare a pedepsei de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen.
Inculpatul T.I.A., cu ocazia dezbaterilor în faţa instanţei de apel, a criticat hotărârea instanţei de fond din perspectiva individualizării pedepselor aplicate, solicitând aplicarea art. 74 lit. a) şi e) C. pen. şi reţinerea în favoarea sa de circumstanţe atenuante întrucât a fost sincer încă de la început.
Prin Decizia penală nr. 115/A din 17 aprilie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu împotriva Sentinţei penale nr. 67 din 22 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Giurgiu.
A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând în fond:
A descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani aplicată inculpatului T.I.A. şi a repus pedepsele componente în individualitatea lor astfel: 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen.; 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 321 alin. (2) cu aplic. art. 3201 C. proc. pen.
A majorat pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 321 alin. (2) de la 1 an închisoare la 1 an şi 8 luni.
A contopit pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare, aplicând pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul T.I.A. împotriva aceleiaşi sentinţe menţinându-se arestarea preventivă a inculpatului T.I.A.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul T.I.A.
Prin Decizia penală nr. 2755 din 11 septembrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul T.I.A., casată atât sentinţa cât şi decizia penală atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, respectiv Tribunalul Giurgiu, pe motiv că judecata a avut loc fără citarea legală a părţii civile O.H.
Rejudecând, în fond după casare, prin Sentinţa penală nr. 346 din 09 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia penală, s-au dispus următoarele:
În baza art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.I.A. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte şi 3 trei ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară.
În baza art. 321 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară.
În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 10 octombrie 2011 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpatul T.I.A. de probe biologice, în vederea introducerii profilurilor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
S-a constatat că doamna O.H. nu s-a constituit parte civilă în cauza de faţă.
S-a constatat că, Consiliul Local al Municipiului Giurgiu are calitatea de parte civilă în cauză şi că în ceea ce priveşte părţile civile Consiliul Local al Municipiului Giurgiu şi Spitalul Clinic de Urgenţă B.A. Bucureşti există autoritate de lucru judecat pe latura civilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că la data de 02 decembrie 2011 s-a înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului T.I.A., zis "G.G.", pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi a infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 183 C. pen., respectiv art. 321 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Clubul E. din Giurgiu, este proprietatea SC M.H. SRL Giurgiu, administrată de martorul M.V.A. şi este situat într-un spaţiu cu lungimea de 22 m şi lăţimea de 9 m. La acest club, săptămânal (sâmbăta) era organizată o discotecă cu program de funcţionare 22.00 - 06.00. În spaţiul respectiv, atât pe latura de est, cât şi pe latura de vest era amenajat câte un podium (cu o diferenţă de nivel de 32 cm), pe care erau amplasate mese şi canapele pe o suprafaţă de 3,87 m lăţime şi 9 m lungime. Pe latura de nord - la mijlocul spaţiului - era amplasat barul, iar pe latura de sud, - vis-a-vis - era amplasat pupitrul DJ-ului. Pe ringul de dans (în centru) erau amplasate şi alte mese şi canapele, iar pardoseala barului era confecţionată din două rânduri de parchet aşezate peste o platformă betonată. De obicei, clienţii îşi rezervau mesele, iar la bar - pentru ţinerea evidenţei consumului - acestea erau numerotate.
Totodată, spaţiul unde funcţiona discoteca era prevăzut cu sistem de supraveghere video, care deşi era în stare de funcţionare, nu mai era utilizat din data de 18 iunie 2011 (raport de expertiză criminalistică).
De administrarea discotecii se ocupa martorul J.C.G. care, pentru întreţinerea paginii de facebook a clubului l-a rugat pe martorul T.A.D. să execute fotografii de ansamblu şi cu participanţii la discotecă şi să le posteze pe respectiva pagină. Ca atare, în noaptea de 08/09 octombrie 2011, martorul T.A.D. a realizat mai multe fotografii cu participanţii la discotecă, pe care, la data de 09 octombrie 2011, orele 16.00, le-a postat pe facebook, fotografii ce au fost ulterior folosite de organele de urmărire penală pentru identificarea participanţilor la discotecă.
În jurul orelor 01.00, în discotecă, după aprecierile martorilor audiaţi în cauză, se aflau aproximativ 100 persoane.
Victima C.D.H., era component al echipei de baschet C.S.S.G. din luna august 2011, nu cunoştea limba română şi era cazat cu ceilalţi coechipieri, la Hotelul "S.D." din Giurgiu. Era un obişnuit al clubului, deoarece în fiecare sâmbătă frecventa discoteca, iar din relatările martorilor, a rezultat că acesta era o fire jovială, deschisă, căreia îi plăcea să socializeze, să danseze - singur sau în grup. Purta tot timpul pe cap o şapcă de culoare roşie, pe care în gest de prietenie, o transfera pe capul altor tineri - fete şi băieţi.
În seara zilei de 08 octombrie 2011, echipa de baschet a C.S.S.G., după ce a câştigat un meci, a servit masa la Restaurantul "R." din Giurgiu, ocazie cu care victima C.D.H. a consumat două beri, apoi la locul de cazare a mai consumat două pahare cu vin, iar în jurul orelor 01.30, împreună cu coechipierii săi C.C.F., B.D.V., M.C., V.A., R.K. (conaţional) şi B.G. (de naţionalitate sârbă), au ajuns la discoteca de la Clubul E. În timp ce coechipierii săi au stat la două mese din faţa barului, C.D.H., conform obiceiului, a început să danseze printre grupurile de tineri, având în mână o sticlă de bere (s-a stabilit că, în noaptea respectivă, la discotecă, a consumat trei sticle de bere de 0,33 l). Şi de această dată a avut acelaşi comportament descris mai sus. Martorul C.C. menţionând prin declaraţiile date că victima purta pe cap o şapcă de culoare roşie pe care, în spirit de glumă o punea şi pe capul altor persoane, chiar şi el trezindu-se cu şapca lui C.D.H. pe cap, pe care a primit-o de la una din cele două fete care erau la masa lor.
Cu ocazia cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în jurul orelor 04.00, la masa şi în jurul mesei numerotate pe schiţă cu nr. 7 - situată între două canapele şi la o distanţă de 1,30 m de colţul din dreapta al podiumului de pe latura de est (aflată pe pardoseală), se aflau martorii M.D.M., A.C., G.I.A., B.D.F. - toate componente ale echipei de handbal N.F. Giurgiu, P.A.M., N.A.V. şi S.A.C.
Pe podiumul de pe latura estică, în colţul din stânga, unde se aflau amplasate mesele nr. 3 şi nr. 4, în jurul acestora erau martorii T.A.B., R.A.F., P.M.A., P.D.A., M.R.A. - zis "C.", H.A.N. - zis "M.", C.M.I., I.N.A., V.D.C., V.C.F. şi V.A.C. Tot pe acelaşi podium şi la masa nr. 5 aflată lângă o grindă de rezistenţă, se aflau martorii N.O.M., M.E., M.M. zis "G.", G.M., N.G. şi Ş.A. iar la masa nr. 1 situată tot pe podium, dar în colţul din dreapta, se aflau M.V.A. şi P.G.
La alte mese, situate pe ringul de dans între bar şi pupitrul DJ-ului, se aflau martorii C.C., P.C.I., B.A.O., G.M., B.F., U.M., M.B.A., P.R., D.I., G.M., P.M.G., B.C.I., C.C., G.V.M.
Pe podiumul de pe latura de vest, în jurul meselor, se aflau martorii B.R.F., L.A.L., F.D., F.G., B.I. şi S.A.
Servirea la bar era asigurată de N.C.G.I. şi D.M., iar la pupitrul DJ se afla martorul N.A.
Până în jurul orelor 04.00, inculpatul T.I.A. împreună cu martorii C.Ş.I. zis "M." (cumnatul său), D.G. zis "B.", G.F.L. zis "F." şi B.L., au participat la o nuntă la Restaurantul "M." din Giurgiu, după care s-au hotărât să meargă la discotecă. C.Ş.I. consumase băuturi alcoolice în cantităţi mari, fiind şi ziua lui de naştere. Ajunşi la discotecă, inculpatul şi martorii D.G., G.F.L. şi B.L. au rămas lângă bar, iar C.Ş.I., observând-o pe R.A.F. (amica unei rude de-a sa) a mers să danseze cu aceasta pe podium, lângă masa nr. 3.
Victima C.D.H. a mers să danseze pe podium la grupul de tineri de la masa nr. 3, unde C.Ş.I. dansa pe masă, iar lângă el, R.A.F. Conform obiceiului, C.D.H. a pus şapca sa pe capul martorei R.A.F., pe care apoi a luat-o C.Ş.I. şi i-a restituit-o acestuia. Din nou C.D.H. a pus şapca pe capul martorei, determinându-l pe C.Ş.I. să strige la victimă "să-i lase în pace". Victima, care nu ştia româneşte, folosind gestica mâinilor, încerca să-i explice că nu înţelege. A intervenit martorul M.R.A. zis "C.", care l-a îmbrăţişat pe C.D.H. şi i-a spus în engleză să fie calm. Din nou victima s-a apropiat de masa pe care dansa C.Ş.I., gest observat şi de inculpat, cumnatul martorului, care tot în limba română i-a spus victimei să-i lase în pace şi, totodată, a îmbrâncit-o uşor. În timp ce se retrăgea cu spatele din faţa inculpatului, victima folosind gestica braţelor încerca să explice acestuia că nu înţelege despre ce este vorba.
Bănuind probabil că prin gestica braţelor victima ar încerca să-l lovească, inculpatul a lovit-o puternic cu pumnul în dreptul buzelor. Urmare a loviturii primite, victima s-a dezechilibrat (se afla 1,20 m de marginea podiumului) şi a căzut de la nivelul podiumului (32 cm), lovindu-se cu capul de pardoseală (a rămas cu partea inferioară a corpului pe podium), pierzându-şi imediat cunoştinţa. Acest moment a fost observat de martorii oculari C.Ş.I., H.A.N., M.D.M., G.I.A., locul unde victima s-a izbit cu capul de pardoseală, fiind chiar lângă canapeaua pe care se afla aşezată martora A.C. cu B.D.V.
Întrucât, victima nu mai dădea semne de viaţă, M.D.M. i-a alertat pe coechipierii acesteia, iar ceilalţi tineri care observaseră acest lucru, s-au strâns în jurul locului respectiv.
Victima C.D.H. a fost scos afară pe braţe de către colegii săi, care au încercat să-i acorde ajutor, stropindu-l cu apă, timp în care, martorul P.G. prin sistemul SNAU 112 a apelat Salvarea, care a transportat victima la Spitalul Clinic de Urgenţă Giurgiu.
Fiind transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Giurgiu, în anamneză s-a consemnat "Adus de ambulanţă de la Clubul E. în stare comatoasă, iar din relatările colegilor reiese că a consumat alcool şi a fost împins căzând cu faţa în sus; escoriaţii buza superioară, inferioară, hematom palpebral drept etc.", stabilindu-se diagnosticul prezumtiv principal de "comă profundă de etiologie necunoscută".
În aceeaşi zi, la orele 12.07 victima a fost transferată şi internată la Spitalul Clinic de Urgenţă "B.A." cu diagnosticul de "Politraumatism în condiţii neprecizate. Traumatism cranio-cerebral grav. Dilacerare cerebrală frontală stânga. Contuzie hemoragică temporală dreapta. Hemoragie subarahnoidiană posttraumatică fronto-parietală stânga. Hematon palpebral drept. Contuzie buza superioară. GCS = 8/9 puncte".
La această unitate sanitară, în urma consulturilor şi investigaţiilor de specialitate s-a decis efectuarea unei intervenţii chirurgicale, însă, în timpul acesteia, la ora 19.10, C.D.H. a decedat.
La data de 10 octombrie 2011 s-a efectuat autopsia victimei C.D.H. (raport medico-legal nr. A1/1354/2011 şi planşe foto).
Cu ocazia efectuării autopsiei, la examinarea externă a cadavrului, s-au constatat următoarele leziuni traumatice: palpebral superior drept, echimoză violacee de 4/3/1 cm cu discret infiltrat sanguin la nivelul mucoasei palpebrale supero-lateral drept de 0,4/0,3 cm; plagă contuză superficială roşul buzei superioare paramedian drept de 1/0,5 cm cu crustă maronie umedă; tumefacţie violacee a buzei superioare median şi paramedian stâng de 4,5/3,5/1,7 cm; pe roşul buzei inferioare median escoriaţii de 0,6/0,1 cm şi 0,2 din 01 cm; paramedian stâng escoriaţie de 0,2/0,1 cm; pe faţa vestibulară a buzei inferioare median echimoză violacee de 2,5/1,5 cm infiltrată hemoragie; scapular drept 1/3 inferioară echimoză violacee de 7/4 cm centrată de o escoriaţie liniară dispusă în plan orizontal de 4/0,5 cm.
La examenul intern al cadavrului, la epicraniu s-a constatat: focar de fractură cu dehiscenţă maximă temporal drept superior procesului mastoid cu decalarea fragmentelor de la care radiază; focar liniar de fractură la nivelul suturii parieto-occipitale drepte de 4,5 cm lungime; focar liniar de fractură descendent liniar occipito-mastoidian drept; focar liniar de fractură orizontal la nivelul osului temporal drept care se continuă liniar cu focar liniar de fractură la nivelul osului frontal de partea dreaptă perete orbital lateral drept, arcada sprâncenoasă dreaptă, os frontal, fractura orizontală de la nivelul osului temporal iradiază la bază, liniar în etajul posterior al bazei craniului (fosa cerebeloasă) posterior stâncii temporare având o lungime de 3,8 cm, liniar în etajul mijlociu al bazei craniului, pe aripa mare sfenoidală focarul de fractură are 1,5 cm lungime, frontal stâng bazal şi lateral multiple puncte negre difuze cortical care nu dispar la spălare. Temporal stâng lateral şi bazal puncte negre difuze şi confluente cortical şi în substanţă albă care nu dispar la spălare, dispuse pe o suprafaţă de 4,2/3/1,5 cm. Multiple puncte negre difuze cortical lob occipital drept bazal.
Ca diagnostic macroscopic, s-a stabilit: plagă contuză buza superioară, tumefacţie violacee buza superioară, escoriaţii şi echimoze buza inferioară, echimoză palpebral superior drept, echimoză şi escoriaţie scapular drept, infiltrat hemoragie epicranian fronto-temporo-parietal drept, fractură liniară de boltă craniană iradiată la baza craniului, colecţii sanguine subdurale, hemoragie subarahnoidiană frontal drept, stâng anterior, temporal stâng lateral şi bazal, dilacerare cerebrală frontal stâng, anterior şi bazal, contuzii corticale şi în substanţă albă, edem cerebral, stază şi edem pulmonar, hipertrofie şi dilataţie cardiacă, miocardofibroză, ateromatoză incipientă, hipertrofie hepatică, alterări distrofice hepatice.
Examenul toxicologic al probelor biologice ridicate de la cadavru a evidenţiat o alcoolemie de 0,60 gr/‰ şi o alcoolurie de 0,25‰ (la ora 13.20 alcoolemia victimei era de 0,75‰).
S-a concluzionat că moartea victimei C.D.H. a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral soldat cu edem cerebral, hemoragie meningeală, contuzie şi dilacerare cerebrală, fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului.
Totodată, s-a mai concluzionat că leziunile traumatice corporale cerebrale care au condus la deces s-au putut produce prin lovire cu şi de corp-plan dur în acelaşi context traumatic, iar între leziunile traumatice cranio-cerebrale şi deces există o legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată în tanatogeneză.
La termenul de judecată din data de 29 aprilie 2013, inculpatul T.I.A. a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, respectiv că pe data de 09 octombrie 2011, pe fondul consumului de alcool şi a unui conflict spontan, l-a lovit puternic cu pumnul în faţă pe C.D.H., care s-a dezechilibrat în urma loviturii şi s-a lovit cu capul de pardoseala barului şi solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pentru a beneficia de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. privind recunoaşterea vinovăţiei, probe pe care le cunoaşte şi pe care şi le însuşeşte.
Totodată, inculpatul a mai declarat că regretă săvârşirea faptelor şi că nu a avut nicio intenţie de a provoca moartea victimei.
Coroborând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reţinut că, în dimineaţa zilei de 09 octombrie 2011, orele 04.13, aflându-se în discoteca organizată la Clubul "E." din Giurgiu, pe fondul consumului de alcool şi a unui conflict spontan, inculpatul T.I.A. l-a îmbrâncit şi apoi l-a lovit puternic cu pumnul în faţă pe numitul C.D.H., cetăţean american care se afla pe un podium cu o diferenţă de nivel de 32 cm faţă de pardoseala barului. Urmare a loviturii primite numitul C.D.H. s-a dezechilibrat şi a fost proiectat cu capul de pardoseala barului, iar datorită impactului cu planul dur a suferit leziuni traumatice cerebrale foarte grave (edem cerebral, hemoragie meningeală, contuzie şi dilacerare cerebrală, fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului), care, la data de 09 octombrie 2011 orele 1910, au condus la decesul acestuia.
Ca urmare a conflictului descris mai sus şi a situaţiei create - starea de comă în care s-a aflat victima - în rândul participanţilor la discotecă (aproximativ 70 tineri) s-a creat o stare de temere, agitaţie, haos, determinându-i pe aceştia să părăsească precipitat clubul, tulburându-se astfel grav ordinea şi liniştea publică.
Pentru a reţine astfel, tribunalul a avut în vedere declaraţiile inculpatului T.I.A. date în cursul procesului penal, declaraţii prin care acesta a recunoscut că l-a lovit puternic cu pumnul în plină figură pe numitul C.D.H., în timp ce acesta se afla aproape de marginea unui podium cu o diferenţă de înălţime (de două trepte), şi că, datorită loviturii pe care i-a aplicat-o, victima s-a dezechilibrat şi a căzut pe spate de pe podium, lovindu-se cu capul de pardoseala barului, despre care crede că era din ciment, declaraţii ce se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză aşa cum cer prevederile art. 69 C. proc. pen.
Astfel, declaraţiile inculpatului T.I.A. sunt susţinute de declaraţiile martorei M.D.M. date în cursul procesului penal, care se afla pe ringul de dans la aproximativ 5 m de podium şi privea în direcţia acestuia, declaraţii prin care aceasta a relatat că, a observat momentul în care victima i-a pus pe cap şapca sa martorei R.F.A., după care, la scurt timp, l-a observat însă pe inculpatul, zis G.G., că îi spunea ceva lui C.D.H., iar acesta ridica din umeri şi din mâini, motiv pentru care a bănuit că, la rândul său gesticula că nu înţelege ceea ce îi spune inculpatul şi se retrăgea uşor cu spatele spre colţul din dreapta al podiumului.
Prin declaraţii, martora a mai arătat că a observat că mai întâi inculpatul l-a împins cu palma pe C.D.H., care retrăgându-se cu spatele, s-a dezechilibrat, după care, imediat inculpatul l-a lovit pe C.D.H. cu pumnul în faţă, iar acesta a căzut pe pardoseala barului, chiar în apropierea mesei pe care ea o ocupa împreună cu grupul cu care era, victima rămânând cu picioarele pe podium, motiv pentru care a mers la colegii lui C.D.H. care se aflau la nişte mese în faţa barului şi le-a spus că C.D.H. a căzut, că a fost lovit, acest lucru spunându-i, prin semne, şi colegului lui C.D.H., tot cetăţean american, însă nu ştie dacă acesta a înţeles semnele sale.
Martorul H.A.N. zis "M.", a relatat prin declaraţiile date în cursul procesului penal că, în timp ce îi observa pe B. şi pe inculpat, zis G.G. la o masă lângă bar, martorul C.Ş.I. s-a urcat pe o masă de lângă el şi dansa cu numita F., lângă aceştia făcându-şi apariţia şi victima C.D.H., care şi el dansa, moment în care a văzut pe capul lui F. şapca lui C.D.H., remarcând totodată că martorul C.Ş.I. a gesticulat din mâini către C.D.H. ca şi cum i-ar fi spus să-l lase în pace şi acesta la rândul său gesticulând ceva, dar nu înţelegea pentru că nu cunoaşte limba engleză.
Prin declaraţiile date, martorul a mai învederat că l-a observat pe martorul M.R.A., când l-a luat în braţe pe C.D.H. şi l-a condus, fără să-l lovească, spre colţul din dreapta al podiumului, însă din acel loc C.D.H. a revenit iar spre masa unde dansa C.Ş.I. cu numita F. şi atunci l-a observat pe inculpat că a venit la C.D.H. şi l-a împins pe acesta spre colţul din dreapta al podiumului, observând că C.D.H. îi spunea ceva lui G.G., însă crede că acesta nu a înţeles ce îi spunea, iar C.D.H., cu podul palmei l-a împins uşor pe inculpat.
În momentul imediat următor a văzut că inculpatul l-a lovit cu pumnul în figură pe C.D.H. care a căzut fulgerător, rămânând cu picioarele pe podium şi restul corpului pe pardoseala de la bar, în locul unde căzuse C.D.H. fiind situată în apropiere o masă la care observase un baschetbalist şi o fată care joacă handbal şi că în locul unde căzuse victima se făcuse un cerc de persoane, aproape toţi din club se apropiaseră şi împreună cu o altă persoană l-a ridicat pe C.D.H. şi l-au urcat pe o canapea, acesta nedând semne de viaţă.
Martorul M.R.A. zis C., a relatat la rândul său prin declaraţiile date în cursul procesului penal, că a văzut când C.D.H. i-a pus şapca pe cap lui F., aceasta i-a dat-o şi a intervenit numitul M. care i-a spus lui C.D.H. să-i lase în pace, acestea crede că erau cuvintele, deoarece muzica era dată tare şi nu înţelegea, însă a observat că atât M. cât şi C.D.H. gesticulau din mâini.
Totodată, martorul a mai precizat că nu cunoaşte dacă C.D.H. ştia româneşte, şi că, deşi nu s-a gândit că ar putea izbucni un scandal, totuşi l-a luat în braţe uşor pe C.D.H., l-a bătut prieteneşte cu palma pe spate şi i-a solicitat în limba engleză să se liniştească, fiind cu acesta chiar lângă unul din stâlpii de susţinere din local, în timp ce numitul M. dansa pe o masă.
Prin declaraţiile date, martorul a mai învederat că atunci când l-a luat în braţe pe C.D.H., acesta tot a gesticulat, a spus ceva în engleză însă nu a înţeles, astfel că l-a lăsat acolo şi s-a îndreptat spre canapeaua de lângă masa nr. 4, însă la foarte scurt timp, în colţul din dreapta al podiumului, a văzut aglomeraţie, iar fetele de la masa sa ieşiseră grăbite afară.
Martorul C.Ş.I. zis M., prin declaraţiile date în cursul procesului penal, a învederat că în timp ce s-a îndreptat spre podiumul din stânga barului, a recunoscut mai multe fete, printre care şi R.F.A. - zisă F., care ştia că este amica finului său A.G.F., fotbalist care în acea seară nu s-a aflat în club, aceasta şi celelalte prietene ale ei dansând pe podium, lângă masa la care stăteau, astfel că a mers şi el să danseze, numitul B. şi inculpatul rămânând lângă bar.
Martorul a relatat totodată că, a început să danseze lângă F., iar la un moment dat, tot pentru a dansa, s-a urcat pe masa din apropiere şi în timp ce dansa pe masă, a observat că lângă F. începuse să danseze şi un tânăr de culoare pe care nu îl cunoştea, dar care avea pe cap o şapcă de culoare roşie, pe care i-o pusese pe cap lui F., însă el a luat de pe capul lui F. şapca şi a pus-o din nou pe capul tânărului de culoare, dar acesta din nou şi-a luat şapca de pe cap şi a pus-o pe capul lui F., încercând să i-o potrivească pe cap, motiv pentru care a luat şapca de pe capul lui F. şi i-a dat-o victimei, spunându-i să-i lase în pace, însă victima l-a împins uşor, fără ca el să se dezechilibreze, însă acesta a fost observat şi de cumnatul său, inculpatul T.I.A., pe care l-a văzut postându-se în faţa tânărului de culoare, spunându-i acestuia să-i lase în pace să danseze, timp în care, cumnatul său ţinea mâinile îndreptate spre C.D.H. La rândul său acesta, a ridicat şi el mâinile, probabil într-un gest de a-l îmbrânci pe inculpat, care la rândul său l-a îmbrâncit pe C.D.H., ce se retrăgea cu spatele, după care a văzut când inculpatul l-a lovit cu pumnul în faţă pe C.D.H., acesta căzând pe pardoseala barului.
Martorul B.D.V., coleg de echipă cu victima, prin declaraţiile date în cursul procesului penal a învederat că în timp ce stătea la masa nr. 7 şi discuta cu martora A.C., a observat la un moment dat silueta unei persoane în cădere de pe podium, persoană care a căzut cu capul de pardoseala barului, în spaţiul dintre canapea - masă şi marginea podiumului, auzind o bubuitură puternică când persoana s-a izbit cu capul de pardoseala barului, fără să mai facă vreun gest de mişcare după aceea, după câteva secunde, după pulovărul de culoare roşie şi după culoarea pielii dându-şi seama că cel căzut era colegul său C.D.H. ce a fost scos pe braţe de unul din colegi pe terasa barului, unde ieşiseră şi ceilalţi consumatori, până la sosirea ambulanţei stropindu-l cu apă în ideea că poate îşi revine.
Martora A.C., prin declaraţiile date în cursul procesului penal, a relatat că în timp ce stătea pe canapea de vorbă cu numitul B.D.V., a auzit în dreapta sa un zgomot puternic, de căzătură pe pardoseală, a întors capul, întrucât privea în partea stângă şi l-a văzut la picioarele sale, cu capul lângă banchetă, pe C.D.H. ce era cu faţa în sus şi nu mai mişca.
Tribunalul a reţinut, de asemenea, că aspecte asemănătoare cu cele invocate de martorii de mai sus rezultă şi din declaraţiile martorilor D.G., G.I.A., B.D.F.
În urma acestui conflict, în rândul participanţilor la discotecă, s-a creat haos, o stare de temere, precipitare, ce rezultă din declaraţiile martorilor B.D.F., C.C.F. şi P.G. dar şi a altor martori P.M.A., T.A.B., P.D.A., N.O.M., C.C.
Declaraţiile inculpatului T.I.A. de recunoaştere a săvârşirii faptelor se coroborează nu numai cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, dar sunt susţinute şi de procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto, procesul-verbal de experiment judiciar şi planşe foto, schiţa locului faptei şi DVD cu video filmare judiciară din 13 octombrie 2011, planşă foto cu imagini descoperite pe cardul de memorie al aparatului folosit de martorul T.A.D., planşă foto cu aspecte de la autopsia cadavrului victimei, fotografii efectuate de medicul legist, planşă foto întocmită de organele de cercetare cu ocazia autopsierii victimei C.D.H., copie xerox a foii de observaţie clinică întocmită pentru victimă la Spitalul Clinic de Urgenţă "B.A." Bucureşti, buletin de analiză toxicologică nr. 2826 din 09 octombrie 2011, planşă foto cu imagini preluate la 09 octombrie 2011 de pe www.facebook.com - utilizator Club E., copie a fişei de urgenţă întocmită de echipajul de pe ambulanţa Giurgiu, copie a foii de observaţie clinică întocmită de unitatea UPU a Spitalului Judeţean Giurgiu, raportul de expertiză criminalistică nr. 1566214/2011, raportul de expertiză criminalistică nr. 1566204/2011, procesul-verbal de redare şi planşă foto cu imagini surprinse de camerele de supraveghere montate la SC R.D. SRL, raportul medico-legal de necropsie întocmit în cauză nr. A3/358/2012 de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Giurgiu.
Aşa fiind, tribunalul a reţinut că declaraţiile inculpatului de recunoaştere a săvârşirii faptelor se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, aşa cum cer prevederile art. 69 C. proc. pen., probe ce înlătură prezumţia de nevinovăţie instituită de art. 52 C. proc. pen. în favoarea inculpatului.
În drept, fapta inculpatului T.I.A. care în dimineaţa zilei de 09 octombrie 2011, orele 04.13, aflându-se în discoteca organizată la Clubul E. din Giurgiu, pe fondul consumului de alcool şi a unui conflict spontan, l-a îmbrâncit şi apoi l-a lovit puternic cu pumnul în plină figură pe C.D.H., cetăţean de origine americană, care s-a dezechilibrat şi a fost proiectat cu capul de un plan dur, iar datorită impactului a suferit leziuni traumatice cerebrale foarte grave (edem cerebral, hemoragie meningeală, contuzie şi dilacerare cerebrală, fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului), leziuni care, la data de 09 octombrie 2011 orele 19.10, au condus la decesul acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută şi pedepsită de art. 183 C. pen.
Sub aspectul laturii subiective, tribunalul a reţinut că inculpatul a acţionat cu intenţia de a vătăma integritatea corporală a victimei, însă rezultatul mai grav, constând în decesul acesteia, a survenit pe fondul culpei sale, urmând a se reţine că a săvârşit fapta cu praeterintenţie.
Fapta inculpatului care, la aceeaşi dată şi în acelaşi context, prin scandalul provocat şi aducerea victimei în stare de inconştienţă, a creat o stare de temere, haos, agitaţie în rândul celor prezenţi, determinându-i pe aceştia să părăsească în mod precipitat clubul, tulburându-se astfel grav ordinea şi liniştea publică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. (2) C. pen.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă fixate de art. 183 C. pen. şi art. 321 alin. (2) C. pen., reduse cu o treime ca urmare a aplicării prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite de inculpat, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Referitor la pericolul social al faptelor săvârşite de inculpat, tribunalul a reţinut că acesta este extrem de ridicat având în vedere valoarea socială ocrotită de lege în cazul infracţiunii prevăzute de art. 183 C. pen. şi anume viaţa, integritatea corporală şi sănătatea persoanei, atribute fundamentale al fiinţei umane, iar în cazul infracţiunii prevăzute de art. 321 alin. (2) C. pen., păstrarea ordinii şi liniştii publice în cadrul comunităţii.
În ceea ce priveşte persoana inculpatului, tribunalul a reţinut că acesta a avut o comportare sinceră pe parcursul procesului penal cu privire la împrejurările concrete ale comiterii faptelor, a regretat faptele săvârşite, la caracterizarea persoanei inculpatului, instanţa luând în considerare şi vârsta acestuia, pregătirea profesională a inculpatului, respectiv că are studii medii, faptul că nu are ocupaţie, dar şi faptul că nu este cunoscut ca fiind o persoană violentă, ci, ca o persoană liniştită aşa după cum rezultă din cuprinsul caracterizării întocmite de Asociaţia de proprietari Bloc 504C şi nu are antecedente penale.
La individualizarea pedepsei, tribunalul a avut în vedere şi modul şi mijloacele de comitere a infracţiunilor, inculpatul profitând de faptul că victima, ca de altfel şi acesta, au consumat anterior băuturi alcoolice, pe fondul acestui consum, dar şi pe fondul unor neînţelegeri decurgând atât din comportamentul victimei care îi tot punea unei fete din discotecă şapca sa pe cap, cât şi din bariere lingvistice (victima vorbea limba engleză, iar inculpatul limba română) inculpatul recurgând la violenţe, individualizare la care se va avea în vedere şi comportamentul inculpatului care, imediat după ce a aflat din mass-media situaţia gravă în care se afla victima, a părăsit domiciliul, sustrăgându-se urmăririi penale, elemente ce fac ca în cauză să nu poată fi reţinute circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului aşa cum a solicitat acesta.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul T.I.A., solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi rejudecând, în fond, reindividualizarea pedepsei în sensul celor stabilite în primul ciclu procesual, respectiv 5 ani închisoare.
Analizând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate, dar şi sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, în limitele prevăzute de art. 371 alin. (1) C. proc. pen., Curtea de apel a constatat următoarele:
Instanţa fondului a reţinut corect situaţia de fapt rezultată din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi recunoscută de inculpaţi în condiţiile art. 3201 C. proc. pen.
Situaţia de fapt, mai sus descrisă, nu necesită o analiză suplimentară, având în vedere că inculpatul şi-a însuşit probatoriul administrat în faza de urmărire penală.
Cu privire la singura critică formulată de apelantul-inculpat referitoare la greşita individualizare judiciară a pedepselor sub aspectul cuantumului, instanţa de apel a constatat că instanţa de fond, în cel de-al doilea ciclu procesual, a stabilit o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, în condiţiile în care limitele speciale ale pedepsei pentru infracţiunea mai gravă sunt cuprinse între 3 ani şi 4 luni şi 10 ani închisoare.
S-a mai reţinut că inculpatul a comis două infracţiuni aflate în concurs, iar imediat după comiterea faptei, deşi a constatat că victima se afla inconştientă, a părăsit clubul şi s-a deplasat la un alt local împreună cu prietenii unde a continuat să consume băuturi alcoolice, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. De asemenea, în aceeaşi zi la orele 15.00, după ce a aflat din mass-media situaţia gravă în care se afla victima a părăsit domiciliul sustrăgându-se cercetărilor şi doar în ziua următoare - 10 octombrie 2011 orele 2.00 - s-a prezentat la poliţie, după ce a aflat de decesul victimei (9 octombrie 2011 ora 19.10).
Referitor la pericolul concret al faptelor, s-a apreciat că acesta este unul deosebit de ridicat raportat la împrejurările comiterii faptelor - într-un local aglomerat, în prezenţa a peste 70 persoane, inculpatul aplicând o lovitură deosebit de puternică în faţă (victima fiind o persoană înaltă - baschetbalist) ce a determinat căderea acesteia.
Referitor la circumstanţele personale s-a reţinut că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, în vârstă de 25 ani, fără ocupaţie, a recunoscut comiterea faptelor. Împrejurarea că inculpatul a fost de acord cu menţinerea măsurii arestării preventive şi nu a recurat încheierile prin care s-a perpetuat această stare de arest, nu are relevanţă asupra circumstanţelor personale ale inculpatului.
Punând în balanţă gradul de pericol social concret al faptelor cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, Curtea de apel a apreciat că nu se justifică reducerea pedepselor stabilite de instanţa fondului, chiar dacă inculpatul a avut o atitudine procesuală de recunoaştere, având în vedere că prima instanţă s-a orientat spre limita medie a textelor de lege (reduse ca urmare a reţinerii prevederilor art. 3201 C. proc. pen), iar împrejurările detaliate mai sus împiedică reţinerea vreunei circumstanţe atenuante judiciare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul T.I.A., acesta fiind motivat în scris, în termenul legal prevăzut de art. 38510 C. proc. pen.
Prin recursul declarat, inculpatul a invocat temeiul art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., solicitând reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen. şi reducerea pedepsei aplicate, cu reevaluarea modalităţii de executare, prin reţinerea dispoziţiilor art. 861 sau art. 81 C. pen.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de inculpatul T.I.A. este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Codul de procedură penală al României a fost modificat prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, lege care a fost publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013.
Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o limitare a efectului devolutiv al recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., intenţia clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.
În cauză, motivul de recurs invocat de apărare, subsumat cazului de casare reglementat de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., se circumscria unui caz de casare care a fost modificat în mod expres de Legea nr. 2/2013.
Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, textul art. 3859 C. proc. pen. are următorul cuprins: "pct. 14 - s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; pct. 172 - când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii."
Raportat la conţinutul temeiului de casare invocat, instanţa de recurs constată că, la acest moment procesual, criticile recurentului inculpat nu mai pot face obiectul examinării de către instanţa de ultim control judiciar, judecata în recurs limitându-se, aşa cum s-a arătat în dezvoltările anterioare, doar la chestiuni de drept.
O reevaluare a pedepsei aplicate inculpatului, ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante şi a modalităţii de executare, ar presupune o evaluare a situaţiei de fapt şi o reapreciere a cauzei pe fondul acesteia, ceea ce ar fi imposibil, în condiţiile în care judecata a avut loc conform prevederilor art. 3201 C. proc. pen., iar hotărârea recurată a fost pronunţată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013.
Constatând că nu este incident niciunul din cazurile de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.I.A. împotriva Deciziei penale nr. 235 din 03 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Se va deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 10 octombrie 2011 la 15 ianuarie 2014.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T.I.A. împotriva Deciziei penale nr. 235 din 03 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 10 octombrie 2011 la 15 ianuarie 2014.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa d fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 1184/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1194/2014. Penal → |
|---|
