ICCJ. Decizia nr. 37/2014. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Decizia nr. 37/2014

Dosar nr. 5382/1/2013

Şedinţa completului de filtru de la 10 martie 2014

Asupra recursului de faţă, constată următoarele;

La data de 11 noiembrie 2013, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie recursul declarat de C.M.L. împotriva Hotărârii nr. 15/J din 18 septembrie 2013 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară.

Examinându-se cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor art. 485 şi ale art. 486 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, raportat la art. XIII, art. IV şi art. XVII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, prin rezoluţia din data de 13 noiembrie 2013, s-a constatat că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţa de formă prevăzută sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în sensul că recurenta nu a semnat cererea şi s-a dispus, în temeiul art. 494 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, raportat la art. XV alin. (2) din Legea nr. 2/2013, să se solicite recurentei ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea înştiinţării, să-şi semneze cererea.

În acest sens, s-a emis înscrisul denumit „comunicare adresă” de la data de 14 noiembrie 2013 (fila 8) expediată recurentei C.M.L.

Aşa cum rezultă din procesul-verbal de înmânare emis la 18 noiembrie 2013 (fila 9), întrucât destinatarul era absent şi, în lipsa cutiei poştale, a fost afişată înştiinţarea prevăzută de art. 163 alin. (3) teza finală din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu menţiunea că actul de procedură este depus la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 Judecători, recurenta fiind în drept să se prezinte la instanţă după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afişarea înştiinţării, în vederea comunicării adresei, potrivit art. 163 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Întrucât nu s-a putut realiza comunicarea efectivă a actului de procedură, deoarece, aşa cum reiese din referatul întocmit la data de 25 noiembrie 2013 de către grefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, deşi s-a prezentat la sediul instanţei, recurenta C.M.L. nu a aşteptat cele „câteva minute” în vederea listării unui proces-verbal de înmânare pe care să-l semneze, s-a dispus, prin rezoluţie, la aceeaşi dată, recomunicarea către această parte a înştiinţării privind regularizarea cererii de recurs (fila 10).

În consecinţă, s-a emis o nouă „comunicare adresă” (fila 11), care a fost expediată recurentei C.M.L.

În raport cu dispoziţiile art. 163 alin. (12), coroborat cu alin. (3) lit. g) din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă şi cu faptul că recurenta nu s-a prezentat la sediul instanţei în termen de cel mult 7 zile de la afişarea noii înştiinţări de către agentul procedural (conform procesului verbal de înmânare din 27 februarie 2014 de la fila 12), prin rezoluţia de la 10 decembrie 2013, s-a dispus comunicarea recursului către intimată.

La data de 10 ianuarie 2014 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a reţinut că recursul nu îndeplineşte condiţia de formă prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Conform rezoluţiei de la aceeaşi dată, au fost emise, tot la 10 ianuarie 2014, adresele de comunicare a raportului, atât către recurenta C.M.L. (fila 137), cât şi către intimata Inspecţia Judiciară (fila 136).

În ceea ce o priveşte pe recurentă, comunicarea acestui act s-a realizat tot în modalitatea prevăzută de art. 163 alin. (12) coroborat cu alin. (3) lit. f) şi g) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în sensul că, în lipsa cutiei poştale, s-a afişat înştiinţarea pentru destinatar de a se prezenta la sediul instanţei în scopul comunicării actului (fila 143 - verso).

Întrucât, nici de această dată recurenta nu s-a prezentat în vederea înmânării respectivului înscris, prin rezoluţia de la 21 ianuarie 2014, s-a dispus recomunicarea raportului, fiind emisă adresa de recomunicare la 23 ianuarie 2014 (fila 144).

Şi de această dată, în absenţa destinatarului şi a cutiei poştale şi cu menţiunea că s-a aflat în imposibilitatea comunicării actului, deoarece cutia poştală este defectă, astfel cum rezultă în mod explicit din dovada procesului-verbal de înmânare de la 27 ianuarie 2014 (fila 145), agentul procedural a afişat înştiinţarea pentru recurentă de a se prezenta la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, pentru ridicarea actului de procedură, lucru pe care aceasta nu l-a făcut.

Este semnificativ, în contextul expus, faptul că, aşa cum reiese din procesul verbal de înmânare din 30 decembrie 2013 (fila 22), întâmpinarea formulată de intimata Inspecţia Judiciară a fost comunicată aceleiaşi recurente, C.M.L., prin depunerea respectivului act la cutia poştală, în absenţa destinatarului.

La data de 10 februarie 2014, recurenta a depus prin Serviciul Registratura generală al instanţei o cerere prin care solicita încuviinţarea studierii prezentului dosar (fila 146).

Cererea respectivă a fost aprobată, această împrejurare fiindu-i adusă la cunoştinţă recurentei C.M.L. prin adresa nr. 5382/1/2013 din 11 februarie 2014 (fila 147), transmisă prin fax la data de 12 februarie 2014 (fila 148). Cu toate acestea, astfel cum rezultă din referatul întocmit de grefa Completului 5 de Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (fila 149), până la data de 10 martie 2014 (data întrunirii completului de filtru), aceasta nu s-a prezentat la arhiva acestei instanţe şi nici nu a mai formulat vreo altă solicitare.

În atare situaţie, şi constatând că a expirat şi termenul de 30 de zile prevăzut de art. 493 alin. (4) teza finală din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, completul de filtru s-a întâlnit în vederea examinării recursului dedus judecăţii în cauză.

Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl anuleze pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor”.

În cauză, contrar prevederilor art. 486 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cererea de recurs formulată de C.M.L. nu cuprinde semnătura, care este obligatorie, potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din legea menţionată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 486 alin. (3) din aceeaşi lege, menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Recurenta C.M.L. nu a complinit lipsa cererii de recurs, ce i-a fost pusă în vedere prin rezoluţia din 13 noiembrie 2013 şi prin raportul din 10 ianuarie 2014, comunicate în mod repetat acesteia în modalitatea prevăzută de art. 163 alin. (12), coroborat cu alin. (3) lit. f) şi g) teza finală din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În situaţia dată, ţinând cont şi de dispoziţiile cu valoare de principiu ale art. 10 alin. (1) şi ale art. 12 alin. (1) din legea menţionată, urmează ca, în temeiul art. 493 alin. (5) teza 1 din aceeaşi lege, Înalta Curte să anuleze recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de C.M.L. împotriva Hotărârii nr. 15/J din 18 septembrie 2013 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţa publică de la 10 martie 2014.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 37/2014. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI