ICCJ. Decizia nr. 42/2012. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
Decizia penală nr. 42/2012
Dosar nr. 9941/1/2011
Şedinţa publică din 6 februarie 2012
Asupra contestaţiei la executare de faţă;
Din actele dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători la data de 14 decembrie 2011 contestatorul G.B.P. a arătat că înţelege să conteste Decizia nr. 658 din 25 octombrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 9 Judecători, solicitând anularea obligaţiei impuse în sarcina sa, de plată a cheltuielilor judiciare către stat.
Din verificarea actelor dosarului se constată că prin Decizia nr. 658 din 25 octombrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 9 Judecători, a fost respins ca tardiv recursul declarat de petentul G.B.P. împotriva sentinţei nr. 2072 din 2 decembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 8381/1/2009, a fost obligat recurentul petent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de recurs a reţinut că petentul a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 2072 din 2 decembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 16 aprilie 2010, cu depăşirea termenului de 10 zile prevăzut de legea procesuală care, pentru petentul prezent la dezbaterea în primă instanţă a cauzei, curge de la data de 2 decembrie 2009 şi expiră la 14 decembrie 2009.
Examinând cererea formulată cu prioritate prin prisma admisibilităţii acesteia se constată că este inadmisibilă şi va fi respinsă, pentru considerentele ce urmează.
Astfel după cum rezultă din analiza dispoziţiilor art. 461 C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în cazurile expres prevăzute de art. 461 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen., competenţa de soluţionare revenind instanţelor indicate potrivit art. 461 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., conform procedurii reglementată de art. 460 C. proc. pen.
Contestaţia la executare este un mijloc jurisdicţional prin intermediul căruia se soluţionează anumite incidente ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive şi poate fi întemeiată pe unul dintre motivele expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 461 alin. (1) C. proc. pen., respectiv:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării".
Totodată, C. proc. pen. reglementează posibilitatea contestaţiei privitoare la dispoziţiile civile ale hotărârii (în art. 463 C. proc. pen.), respectiv, contestaţia privitoare la amenzile judiciare (în art. 464 C. proc. pen.).
În cauza dedusă judecăţii contestatorul a criticat hotărârea atacată sub aspectul stabilirii obligaţiei de plată a cheltuielilor judiciare, solicitând „anularea" acesteia.
Din verificarea actelor dosarului se constată că, în speţă, nu era incident niciunul dintre cazurile de contestaţie la executare expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 461 C. proc. pen. hotărârea atacată fiind clară, în ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, iar dispozitivul acesteia, neechivoc.
De altfel, în ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, C. proc. pen. nu cuprinde dispoziţii referitoare la posibilitatea formulării unei contestaţii la executare, neputându-se aplica prin analogie dispoziţiile art. 463 sau art. 464 C. proc. pen., menţionate anterior.
Aşa fiind, criticile formulate de contestator neputând fi circumscrise cazurilor expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 461 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen., cererea adresată instanţei nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege fiind, pe cale de consecinţă, inadmisibilă.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 460, raportat la art. 461 C. proc. pen., contestaţia la executare formulată va fi respinsă, ca inadmisibilă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul G.B.P. împotriva Deciziei nr. 658 din 25 octombrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 9 Judecători în Dosarul nr. 4878/1/2010.
Obligă contestatorul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 43/2012. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 4/2012. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI → |
|---|
