ICCJ. Decizia nr. 203/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 203/2005
Dosar nr. 118/2005
Şedinţa publică din 4 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 216 din 30 mai 2002, Tribunalul Cluj, secţia civilă, a respins cererea reclamantului G.V., în contradictoriu cu Primăria Turda - Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 şi Consiliul Local Turda, pentru restituire imobil.
Apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii primei instanţe a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia nr. 121 din 11 octombrie 2002.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, prin Decizia nr. 3705 din 30 septembrie 2003, a respins, ca nefondat, recursul declarat de aceeaşi parte împotriva deciziei pronunţate în apel.
Contestaţia în anulare formulată de reclamant împotriva hotărârii instanţei de recurs a fost respinsă prin Decizia nr. 1485 din 24 februarie 2004, pronunţată de secţia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 5503/2003.
Prin Decizia nr. 348 din 20 ianuarie 2005, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei date în contestaţie.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, reclamantul G.V. a declarat un nou recurs.
Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ. „hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
În cauză, revizuentul G.V. a declarat recurs împotriva deciziei prin care secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, o cerere de revizuire privind o hotărâre pronunţată de aceeaşi instanţă, în contestaţie în anulare.
Prin urmare, recursul este admisibil, în măsura în care hotărârea dată în contestaţie în anulare este susceptibilă de reformare pe calea controlului judiciar declanşat prin exercitarea acestei căi de atac, în sensul că aceasta face parte dintre hotărârile prevăzute de art. 299 C. proc. civ.
Astfel, potrivit art. 299 C. proc. civ., căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile pronunţate în apel şi hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel.
Cu alte cuvinte, căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile definitive, stabilite, ca atare, prin art. 377 C. proc. civ.
Pe de altă parte, din dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol, rezultă că nu sunt susceptibile de reformare pe această cale, hotărârile irevocabile, legea procesual-civilă statuând asupra unicităţii acestei căi de atac, în raport cu care posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este exclusă.
Or, hotărârea dată în contestaţie în anulare, privind o decizie pronunţată în recurs este irevocabilă şi, prin urmare, nesusceptibilă a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea unui nou recurs.
În fine, cum recursul nu priveşte o hotărâre pronunţată în primă instanţă de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie, examinarea acesteia excede competenţei atribuite Completului de 9 judecători, prin art. 22 din Legea nr. 304/2004.
Prin urmare, în cauză se constată neîndeplinirea uneia dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea recursului, cu referire la existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege, susceptibilă de reformare pe această cale.
Or, în raport cu principiul stabilit prin art. 129 din Constituţia României, admisibilitatea căii de atac este examinată în raport cu legitimitatea acesteia faţă de dispoziţiile legii, respectiv de exercitare a recursului în condiţiile stabilite de legea procesual-civilă.
În cauză, cu referire la hotărârea atacată, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, recursul urmând a fi privit ca inadmisibil, atât potrivit dreptului comun, cât şi potrivit legii speciale.
Ca atare, excepţia pusă în discuţie se constată a fi întemeiată.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced şi ca urmare a admiterii excepţiei, Curtea va respinge recursul declarat de revizuentul G.V. împotriva deciziei nr. 348 din 20 ianuarie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul G.V. împotriva deciziei nr. 348 din 20 ianuarie 2005, pronunţată de secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 7025/2004.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 202/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 204/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
