ICCJ. Decizia nr. 207/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 207/2006
Dosar nr. 2373/1/2006
Şedinţa publică din 15 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia nr. 811/P/2004 din 2 martie 2003, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorii F.M., C.G., F.Ş. şi procurorul N.I., sub aspectul infracţiunii prevăzute de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că, la data de 25 martie 2004, petenta SC T. SRL Blaj a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu faptul că soluţia pronunţată în dosarul nr. 5599/2003, al Curţii de Apel Alba Iulia, este abuzivă şi vădit nelegală.
Or, din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că un control efectuat în contabilitatea petentei de către organele fiscale, a constatat nevirarea impozitului pe profit, aferent perioadei 1999 - 2000, în cota prevăzută de lege.
Drept urmare, în sarcina agentului economic controlat s-a stabilit obligaţia plăţii diferenţei de impozit.
Contestaţia formulată împotriva procesului verbal de constatare şi stabilire a obligaţiei de plată a fost respins de D.G.F.P.C.F.S. Alba.
Tribunalul Alba, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 316/CA din 17 aprilie 2004, a admis plângerea formulată de SC T. SRL Blaj, a desfiinţat Decizia F.P.C.F.S. Alba şi a anulat procesul-verbal de control.
Prin Decizia nr. 785 din 26 august 2002, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis recursul declarat de D.G.F.P.C.F.S. Alba şi, în rejudecare, a respins plângerea petentei.
Cererea de revizuire a acestei din urmă hotărâri, formulată de petentă, a fost respinsă prin Decizia nr. 1807 din 24 octombrie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Petenta a formulat plângere împotriva judecătorilor care au format completul de judecată şi a procurorului de şedinţă, fără a solicita, în mod expres, antrenarea răspunderii penale a magistraţilor care au participat anterior la soluţionarea cauzei în fond şi recurs.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în ciclul ordinar al judecăţii, a rezultat că situaţia litigioasă a fost creată de interpretarea diferită a art. 7 din OG nr. 70/1994, republicată, dată de agentul economic şi organul fiscal.
Agentul economic a invocat, pe calea contestaţiei şi în recurs, fără a-l prezenta, un contract de comision, despre care nu se face vorbire în procesul-verbal de control.
Numai în revizuire, petenta a prezentat două comisioane de comision, fără dată certă.
Prin urmare, în mod întemeiat instanţa a reţinut că în cauză nu este incident cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. şi a respins cererea, ca nefondată.
Totodată, nici în sarcina magistraţilor nu se pot reţine încălcări ale atribuţiilor de serviciu sau ale legii.
Împotriva soluţiei de netrimitere în judecată, petenta a formulat plângere, întemeiată pe art. 2781 C. proc. pen.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin sentinţa nr. 667 din 28 noiembrie 2005, a respins plângerea, ca nefondată, apreciind că în raport cu materialul probator administrat, în mod corect s-a reţinut lipsa oricărei manopere dolosive din partea magistraţilor care au soluţionat cererea de revizuire.
Împotriva hotărârii primei instanţe, petenta SC T. SRL Blaj a declarat recurs, fără a invoca nici unul din cazurile de casare prevăzute în art.3859 C. proc. pen. sau a formula critici susceptibile a fi încadrate în vreunul dintre acestea.
Pentru termenul din 15 mai 2006, recurenta SC T. SRL Blaj, prin ec. T.N., în calitate de administrator, a depus declaraţie scrisă privind retragerea recursului.
Constatând că sunt îndeplinite condiţiile art. 3854 alin. (2) teza ultimă C. proc. pen., cu referire la art. 369 din acelaşi cod, Curtea ia act de retragerea recursului declarat de petenta SC T. SRL Blaj împotriva sentinţei nr. 667 din 28 noiembrie 2005 a secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, petenta menţionată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de petenta SC T. SRL Blaj împotriva sentinţei nr. 667 din 28 noiembrie 2005, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 2018/2005.
Obligă recurenta menţionată, să plătească statului, suma de 260 lei (2.600.000 ROL), cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 206/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 208/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
