CSJ. Decizia nr. 240/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 240
Dosar nr. 51/2003
Şedinţa publică din 22 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Inculpatul R.N. a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 50 din 28 ianuarie 2002, pronunţată în apel de Tribunalul Brăila.
Sesizat cu judecarea recursului, Curtea de Apel Galaţi a format dosarul penal nr. 211/2002.
La termenul de judecată din 20 februarie 2003, inculpatul R.N. a formulat cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Galaţi, susţinând că termenul fixat în cauză a fost prea scurt, astfel că i s-a încălcat dreptul la apărare deoarece nu a avut timpul necesar pentru a-şi pregăti apărarea şi a angaja avocat.
Ca urmare, Curtea de Apel Galaţi, prin încheierea din aceeaşi zi, a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea dosarului, în vederea soluţionării cererii de recuzare, la Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală.
Constatând că motivul invocat de inculpat nu constituie caz de incompatibilitate în sensul dispoziţiilor art. 46 şi urm. C. proc. pen., Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, prin încheierea nr. 17 din 7 martie 2003, a respins, ca nefondată, cererea inculpatului de recuzare a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Galaţi.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul R.N. a declarat recurs, fără să formuleze critici susceptibile a fi considerate motive de casare.
Recursul nu este admisibil.
În conformitate cu prevederile art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., „încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat, cu recurs”.
Or, această dispoziţie a legii era aplicabilă, în raport cu prevederile art. 52 alin. (6) C. proc. pen., şi în cazul încheierii de respingere a cererii de recuzare, evident până la data de 1 iulie 2003, când a fost publicată în Monitorul Oficial modificarea adusă Codului de procedură penală prin Legea nr. 281/2003.
De altfel, o încheiere de respingere a cererii de recuzare pronunţată de instanţa de recurs nu era susceptibilă de a fi atacată cu recurs nici odată cu fondul, fiind de neconceput ca însăşi instanţa de control judiciar să-şi cenzureze propria încheiere de respingere a cererii de recuzare a întregii instanţe ierarhic inferioare, odată cu examinarea căii de atac asupra fondului cauzei.
Aşa fiind, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de inculpatul R.N. să fie respins ca inadmisibil, cu obligarea acestuia să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul R.N. împotriva încheierii nr. 17 din 7 martie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 500.000 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 22 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 113/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | CSJ. Decizia nr. 241/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
