ICCJ. Decizia nr. 66/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 66/2005
Dosar nr. 316/2004
Şedinţa publică din 14 martie 2005
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Inculpatul F.H. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a 25 infracţiuni de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen., fiind sesizat, cu judecarea cauzei, Tribunalul Prahova.
Prin încheierea din 16 noiembrie 2004, Tribunalul Prahova a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpat.
Inculpatul a declarat recurs împotriva acestei încheieri, cauza fiind înaintată la Curtea de Apel Ploieşti, unde a fost format dosarul penal nr. 10.365/2004.
La termenul din 29 noiembrie 2004, inculpatul a formulat cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Ploieşti.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin încheierea nr. 270 din 2 decembrie 2004, a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Ploieşti, formulată de inculpatul F.H., în dosarul penal nr. 10.365/2004.
S-a motivat că deşi, în raport cu dispoziţiile art. 52 alin. (5) teza I C. proc. pen., recuzarea care priveşte întreaga instanţă, trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazului de incompatibilitate în care se află fiecare judecător, inculpatul nu s-a conformat acestei cerinţe imperative, ci s-a referit doar la motive cu caracter de generalitate.
Inculpatul a declarat recurs împotriva acestei încheieri, susţinând în esenţă, prin motivele invocate, că au fost încălcate prevederile art. 52 alin. (51) C. proc. pen. deoarece instanţa supremă, soluţionând cererea de recuzare, nu s-a conformat obligaţiei de a dispune cu privire la măsura arestării preventive luată în cauză.
Recursul nu este admisibil.
În adevăr, prin alin. (7) al art. 52 C. proc. pen., abrogat prin OUG nr. 55/2004 (M. Of. nr. 592/1.07.2004), se prevedea că „încheierea prin care s-a respins recuzarea, poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 ore din momentul pronunţării".
În urma abrogării alineatului menţionat, faţă de reglementarea din alin. (6) al aceluiaşi articol, potrivit căreia „încheierea prin care s-a admis sau respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac", se impune să se considere că încheierea prin care s-a respins recuzarea, la care nu se mai face referire în cadrul acelui text de lege, este supusă reglementării cu caracter general de la art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.
Or, în conformitate cu prevederile acestui din urmă text de lege, „încheierile pot fi atacate cu recurs, numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs".
Aşa fiind şi cum, prin nici o dispoziţie a legii, nu se prevede că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare, ar putea fi atacată separat cu recurs, urmează ca recursul declarat în cauză, de inculpatul F.H., să fie respins ca inadmisibil, cu obligarea acestuia să plătească statului, cheltuielile judiciare efectuate.
Faţă de inadmisibilitatea recursului declarat de inculpat, se constată că nu se poate examina susţinerea sa referitoare la omisiunea de a se dispune cu privire la arestarea preventivă, astfel că această chestiune rămâne a face obiectul aprecierii instanţei la care se află cauza pentru judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul F.H. împotriva încheierii nr. 270 din 2 decembrie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 6824/2004.
Obligă pe inculpatul-petiţionar să plătească statului, suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, vor fi avansaţi din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 65/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 67/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
