ICCJ. Decizia nr. 82/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 82/2005
Dosar nr. 40/2005
Şedinţa publică din 14 martie 2005
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 4 mai 2004, SC I.M. SA Drăgăşani a formulat contestaţie în anulare împotriva sentinţei nr. 61/F/C din 3 mai 2004, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 340/2004.
Tot la data de 4 mai 2004, contestatoarea SC I.M. SA Drăgăşani a formulat cerere de recuzare a tuturor magistraţilor Curţii de Apel Piteşti.
Ca urmare a acestei cereri de recuzare, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin încheierea din 21 mai 2004, conformându-se dispoziţiilor art. 30 alin. (2) C. proc. civ., a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin încheierea nr. 1887 din 28 mai 2004, a respins cererea de recuzare, cu motivarea că aceasta este neîntemeiată, deoarece situaţiile la care se referă petiţionara, nu se regăsesc între cazurile de incompatibilitate limitativ prevăzute în art. 27 pct. 1 - 9 C. proc. civ., pentru care judecătorul poate fi recuzat.
SC I.M. SA Drăgăşani a formulat contestaţie în anulare împotriva acestei încheieri.
La termenul din 30 iunie 2004, fixat pentru judecarea contestaţiei în anulare, nu s-au prezentat nici contestatoarea SC I.M. Drăgăşani şi nici intimaţii-reclamanţi F.V., M.L. şi P.E.
Constatând că procedura de citare a fost legal îndeplinită, că părţile nu s-au prezentat şi nici nu au solicitat, în scris, judecarea în lipsă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin încheierea din 30 iunie 2004, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării contestaţiei în anulare formulată de SC I.M. SA Drăgăşani, împotriva încheierii nr. 1887 din 28 mai 2004.
Între timp, prin Decizia nr. 211/R/C din 18 iunie 2004, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de SC I.M. SA Drăgăşani, împotriva sentinţei nr. 61/F/C din 3 mai 2004, a aceleiaşi instanţe.
Contestatoarea SC I.M. SA Drăgăşani a declarat recurs împotriva încheierii din 30 iunie 2004 a secţiei comerciale a instanţei supreme, invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a susţinut că au fost încălcate dispoziţiile art. 105, cu referire la art. 85 C. proc. civ. deoarece procedura de citare nu a fost legal îndeplinită pentru termenul din 30 iunie 2004.
Recursul nu este admisibil.
În adevăr, prin art. 2441 alin. (1) C. proc. civ., se prevede că „asupra suspendării judecării procesului, instanţa, în toate cazurile, se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs în mod separat".
Această dispoziţie, însă, nu este aplicabilă şi în cazul când judecarea procesului are loc în urma exercitării unei căi extraordinare de atac pentru care sunt prevăzute proceduri şi modalităţi specifice de judecare şi de soluţionare a litigiului.
Or, în cauză, suspendarea judecăţii se referă la contestaţia în anulare formulată de SC I.M. SA Drăgăşani împotriva încheierii prin care i s-a respins cererea de recuzare privind pe toţi judecătorii unei instanţe de apel.
Cum, prin art. 320 alin. (3) C. proc. civ., se prevede că „hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac, ca şi hotărârea atacată", iar încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare, nu mai era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, este evident că nici încheierea de suspendare a judecăţii contestaţiei în anulare nu poate fi atacată cu recurs, cât timp în însăşi cererea principală - contestaţia în anulare - nu mai este posibilă exercitarea unei asemenea căi de atac.
În această privinţă este de observat că, potrivit art. 34 alin. (2) C. proc. civ., „încheierea prin care s-a respins recuzarea, se poate ataca numai odată cu fondul".
Din dispoziţia menţionată rezultă că, din moment ce este susceptibilă de a fi atacată numai odată cu fondul, încheierea de respingere a recuzării nu este supusă decât căilor de atac ce se pot exercita împotriva hotărârii pronunţate asupra fondului procesului, de către instanţa care a soluţionat cererea de recuzare.
Cum, în speţă, cererea de recuzare, privind întreaga instanţă de apel, a fost soluţionată de instanţa de recurs, a cărei hotărâre asupra fondului nu mai poate fi supusă unui nou recurs, este evident că încheierea de respingere a recuzării pe care a pronunţat-o, nu este supusă recursului, pentru că aceasta ar echivala cu admiterea posibilităţii de a fi exercitată o cale de atac neprevăzută de lege.
Aşa fiind, câtă vreme încheierea prin care o instanţă de recurs respinge cererea de recuzare, nu poate fi atacată cu recurs, iar pe cale de consecinţă, nici hotărârea dată asupra contestaţiei în anulare formulată împotriva unei asemenea încheieri nu este supusă recursului, deoarece contestaţia în anulare nu este susceptibilă de alte grade de jurisdicţie, decât de acelea prevăzute pentru cererea principală (de recuzare), se impune ca nici încheierea de suspendare a judecăţii contestaţiei în anulare privind o soluţie de respingere a recuzării, să nu mai fie supusă recursului, pentru că, altfel, s-ar încălca principiul potrivit căruia accesoriul urmează soarta principalului.
În consecinţă, constatându-se că încheierea atacată nu este supusă nici unei căi de atac, urmează ca recursul declarat împotriva acesteia să fie respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea SC I.M. SA Drăgăşani împotriva încheierii din 30 iunie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 8650/2004.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 79/2005. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | CSJ. Decizia nr. 300/2002. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
