Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Sentința nr. 467/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 467/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 02-12-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 467/2014
Ședința publică din 02.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte:: P. D. E.
Grefier: V. I.
Ministerul Public reprezentat de procuror O. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul B. V., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 108 al 1 lit d din Legea nr. 46/2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din 23.11.2015 când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză la data de 02.12.2015, încheiere ce face parte integrală din prezenta sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriu nr. 4478/P/2013 din 04.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. a fost trimis în judecată inculpatul B. V., pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori prev. de art. 108 al 1 lit d din Legea nr. 46/2008.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 13.11.2014 sub nr._ .
În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatului s-a reținut, în esență că, în cursul anului 2013 a tăiat de pe picior un număr 25 de arbori de esență stejar, nemarcați de către organele silvice, din . IX Ighiu ua 174, proprietatea numitei B. A. Z., creând un prejudiciu în valoare de 19.904,79 lei, fără TVA.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile inculpatului B. V.; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă; adresa nr. 1764/09.12.2013 emisă de O. S. Iezărul Trascău; declarațiile martorilor L. V., B. A. Z., A. A. I., M. B., P. S. și S. I., instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 14.11.2013 organele de poliție au fost sesizate de către lucrătorii Ocolului S. Iezerul Trascău cu privire la faptul că B. V. taie și transportă lemne din pădurea UP IX Ighiu ua 174.
Urmarea sesizării, acestea s-au deplasat la fața locului, unde au identificat 25 de cioate esență stejar, care au fost măsurate de pădurarul M. O., în prezența inculpatului, așa cum reiese din procesul-verbal de cercetare la fața locului.
Din declarațiile inculpatului B. V., audiat în cursul urmăririi penale, rezultă că în cursul anului 2013 a tăiat din pădurea numitei B. A. Z. un număr de 25 de arbori, de esență stejar, nemarcați de către organele silvice. Acesta mai menționează că pădurea era administrată chiar de acesta, iar arborii respectivi erau uscați, motiv pentru care a considerat că nu se mai impunea obținerea avizului organelor silvice.
Audiat în fața instanței, în prezența avocatului desemnat din oficiu, inculpatul a arătat că este nevinovat pentru că nu a tăiat cei 25 arbori.
Fiind audiată,atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, martora B. A. Z. a declarat că nu dorește să participe la proces în calitate de persoană vătămată sau de parte civilă deși arborii s-au tăiat din pădurea sa. A confirmat faptul că l-a împuternicit pe inculpat să se ocupe de administrarea pădurii, că în fiecare an se tăiau din pădure arbori pentru lemn de foc, revenindu-i o cotă anual și că în fiecare an se marcau arborii din pădure de personalul Ocolului S., martora fiind prezentă la marcare. Procura dată inculpatului nu includea și dreptul de a solicita marcarea arborilor de către ocolul silvic, martora ocupându-se personal de aceasta, inculpatul putând doar să achite taxele aferente, să taie și să transporte arborii tăiați. A mai declarat că inculpatul i-a adus aproximativ trei-patru căruțe de lemne, una chiar în data de 14.11.2013, dar nu știe dacă arborii tăiați au fost marcați sau nu. A mai arătat că la poliție, a aflat că inculpatul a tăiat mai mult decât era permis, ceea ce a determinat-o să anuleze procura Martorilor A. A. I. și M. B., drept răsplată pentru diferitele servicii prestate în gospodărie, le-a permis să adune cloambele din pădure, dar cu aceștia a discutat inculpatul. Nu poate preciza numărul exact al arborilor tăiați.
În cauză au fost audiați și martorii M. B. și A. I. A..
Din declarația martorei A. I. A., audiată atât în cursul judecății, cât și în cursul urmăririi penale, reiese că, întrucât a ajutat-o pe numita B. A. Z. la munca câmpului i s-a permis să adune crengi din pădurea sa, astfel că în data de 14.11.2013, ora 10.00 s-a dus în pădure împreună cu fratele său, martorul M. B., cu căruța condusă de către inculpat. Ajunși acolo, martorii au adunat crengi de pe jos, iar inculpatul a încărcat în căruță arbori tăiați de pe picior de acesta și i-a transportat din pădure. Inculpatul a făcut un singur transport deoarece a făcut pană la căruță și nu a mai venit în pădure. În jurul orei 14.00 a venit în pădure, pădurarul T. căruia martorii i-au spus că inculpatul a tăiat mai mulți arbori din pădure cu drujba, pe jos fiind mai mulți arbori tăiați. A văzut personal că inculpatul a încărcat în căruță arbori de esență stejar nemarcați și a fost de față când a auzit că inculpatul a declarat verbal față de poliție și pădurar că a tăiat aproximativ 20-25 fire stejar, arbori uscați și semiuscați, nemarcați, aproximativ 10 căruțe de lemne, pe care le-a transportat la domiciliu său, al martorei B. și la alte persoane care au ajutat-o pe martoră la muncile agricole. În fața instanței, martora a declarat că nu a auzit când inculpatul a declarat față de poliție și față de pădurar că a tăiat circa 20-25 fire stejar nemarcați și că nu a declarat că inculpatul a încărcat în căruță arborii tăiați de pe picior de acesta și că atunci când a venit pădurarul i-au spus că inculpatul a tăiat mai mulți arbori din pădure cu drujba. Această parte a declarației va fi înlăturată de către instanță plecând de la împrejurarea că, întrebată fiind de instanță, martora a declarat că înainte de a semna declarația, i-a fost citită de către polițist, astfel că cele declarate inițial, în cursul urmăririi penale, corespund adevărului.
Martorul M. B., audiat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, a declarat că, întrucât a ajutat-o pe numita B. A. Z. la munca câmpului i s-a permis să adune crengi din pădurea sa, astfel că în data de 14.11.2013, în jurul orei 10.00 a ajuns în pădure împreună cu sora sa, martora A. I. A., cu calul și căruța condusă de către inculpat. Ajunși acolo, ei adunat crengi de pe jos, iar inculpatul a încărcat în căruță arbori tăiați de pe picior de esență stejar. A arătat că în pădure se aflau mai mulți arbori tăiați pe jos, iar cioatele erau fără marcaj silvic Inculpatul a făcut un singur transport din pădure. În jurul orei 14.00 a venit în pădure, pădurarul T. și i-a întrebat de inculpat, acesta anunțând poliția care a ajuns la scurt timp la fața locului, efectuând fotografii ale cioatelor care nu erau marcate de organele silvice. A arătat că a fost de față când au fost efectuate măsurătorile cu ruleta, fotografiate și numerotate cu creta, în total fiind 25 de diferite dimensiuni, dar fără marcaj silvic. A fost de față când inculpatul a declarat verbal față de toată lumea că a tăiat aproximativ 20-25 fire stejar, aproximativ 10 căruțe de lemne, pe care le-a transportat la domiciliu său, al martorei B. și la alte persoane care au ajutat-o pe martoră la muncile agricole. L-a văzut pe inculpat încărcând în căruță arborii de esență stejar nemarcate de organele silvice.
Inculpatul a solicitat în probațiune audierea martorilor S. I. și P. S. L. fără a reuși să-și dovedească nevinovăția
Martorul S. I., a declarat că a tăiat un număr de 10 arbori marcați din pădurea numitei B. A. Z.. Nu știe când a tăiat arborii, dar știe că inculpatul avea aviz, acesta spunându-i că taie arborii pentru martora B.. Personal a văzut că arborii erau marcați, a văzut personal împuternicirea dată de martoră inculpatului și avizul eliberat de primărie. Lemnele au ajuns la martoră. Depoziția martorului nu poate înlătura acuzația adusă inculpatului, prin prisma faptului că martorul nu cunoaște data când a tăiat arborii, din fișa de cazier judiciar reieșind faptul că inculpatul este cercetat în mai multe dosare penale pentru tăiere de arbori fără drept, același inculpat fiind cercetat în mai multe dosare înregistrate pe rolul completului investit cu soluționarea acestui dosar, dar și prin prisma faptului că din probele administrate reiese că arborii tăiați de către inculpat erau nemarcați.
Martorul P. S. a declarat că a luat căruța de la inculpat în ziua când martorul M. a adunat crengi în jurul orei 14.00 și că inculpatul are o singură căruță. În acest context, câtă vreme din depozițiile martorilor M. și A. I. reiese că au fost împreună cu inculpatul cu căruța, ajungând în pădure în jurul orei 10.00, că inculpatul după ce a încărcat căruța cu arbori a plecat din pădură, iar pădurarul a ajuns acolo în jurul orei 14.00, când inculpatul nu era acolo, ajungând ulterior, reiese că martorul a intrat în posesia căruței inculpatului, după transportul lemnelor din pădure.
Solicitându-i-se relații cu privire la fapta pentru care se efectuează urmărirea penală, Ocolului S. Iezerul Trascău a comunicat, prin adresa nr. 1764/09.12.2013, următoarele:
- . din fondul forestier național, fiind inclusă în amenajament silvic;
- volumul materialului lemnos rezultat în urma tăierii celor 25 arbori este de 36,2 mc;
- valoarea prejudiciului cauzat este de 19.904,79 lei fără TVA;
- prețul mediu al unui mc de masă lemnoasă pe picior la data săvârșirii faptei este de 85 lei/mc fără TVA.
În drept: fapta inculpatului B. V. care în cursul anului 2013 a tăiat de pe picior un număr 25 de arbori de esență stejar, nemarcați de către organele silvice, din . IX Ighiu ua 174, proprietatea numitei B. A. Z., creând un prejudiciu în valoare de 19.904,79 lei, fără TVA, constituie infracțiunea de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008.
Pe cale de consecință, raportat la materialul probator administrat în cauză, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia la o pedeapsă.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține faptul că de la data comiterii infracțiunii reținute în sarcina inculpatului a intervenit o succesiune de legi, astfel că instanța este chemată să stabilească legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului..
În acest context, plecând de la dispozițiile legale susmenționate și reținând că intervenit această succesiune de legi, instanța este chemată să stabilească legea penală mai favorabilă. La alegerea acesteia, instanța va pleca în analiză nu doar de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege care sunt aceleași conform ambelor reglementări, dar și de la toate aspectele pe care le implică stabilirea tratamentului sancționator și ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, plecând și de la situația personală a inculpatului.
În acest context, instanța reține criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care vor fi apreciate în concret: conținutul infracțiunii (urmând a fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază,, variantele agravante, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare, etc.), existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale ori a unor cauze de nepedepsire, pedeapsa și prescripția.
Din analiza modului de reglementare a celor două infracțiuni conform disp. Legea 46/2008 atât conform reglementării în vigoare, cât și a celei anterioare modificării, reiese că legea mai favorabilă, prin prima limitelor de pedeapsă prevăzute de lege este noua reglementare.
Cu toate acestea, principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile presupune examinarea în concret a efectelor celor două coduri cu privire la instituțiile autonome, fiind însă neconstituțional a se combina prevederile din legi succesiune în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
În aplicarea acestui principiu referitor la individualizarea judiciară a executării pedepsei, procedând la o comparație a legilor penale aflat în conflict se reține că instituțiile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de Codul penal din 1969 sunt mai favorabile decât cele reglementate de Noul Cod penal.
Astfel, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse într-o modalitate de executare a pedepsei prevăzută de Codul penal anterior, este mai favorabilă inculpatului, astfel că instanța apreciază că Vechiul Cod penal, cuprinde dispoziții mai favorabile inculpatului privite în ansamblul lor raportat și la următoarele aspecte, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
La individualizarea pedepsei, reținând că aceleași argumente sunt luate în calcul și la analiza legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere numărul arborilor tăiați de către inculpat- 25, precum și valoarea prejudiciului cauzat de către inculpat în cuantum de_,79 lei fără TVA, reținând totodată și faptul că inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, ba mai mult a avut o atitudine oscilantă pentru că după ce inițial a recunoscut tăierea arborilor, ulterior a revenit asupra declarațiilor date, susținerile sale fiind contrazise de materialul probator administrat din care reiese că inculpatul a tăiat cei 25 arbori, nemarcați.
Instanța are în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului, respectiv: vârsta inculpatului de 62 ani, dar și împrejurarea că așa cum reiese din fișa de cazier judiciar depusă la dosarul cauzei- fila 65, inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală. Chiar dacă în prezent inculpatul este reabilitat, instanța nu poate să nu analizeze conduita inculpatului în ansamblul său prin raportare evident și la fișa de cazier judiciar.
Astfel, raportat la criteriile mai sus arătate, va aplica inculpatului, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev și ped de art. 108 alin.1 lit.d din Legea nr.46/2008- forma veche, cu aplicarea art.5 N Cod penal apreciind că această pedeapsă este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța are în vedere că antecedentele penale ale inculpatului, vârsta acestuia, atitudinea adoptată de inculpat. Pe de altă parte însă, instanța se raportează și la importanța valorii sociale ocrotite și pericolul social concret al infracțiunii, la împrejurarea că inculpatul a tăiat și sustras un număr de 25 arbori cauzând astfel un prejudiciu extrem de ridicat, arbori care au fost tăiați din proprietatea unei persoane fizice, în raport de aceste elemente, apreciind că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru inculpat și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără privarea de libertate a inculpatului și că aplicarea pedepsei constituie un avertisment suficient pentru a atrage atenția inculpatului asupra consecințelor faptelor sale astfel încât îndreptarea acestuia se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei, instanța, în baza disp. art. 16 din Legea 187/2012 rap. la art. 86/1 Vechiul Cod penal, cu aplic art. 5 N Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare mai sus menționată, pe durata termenului de încercare de 6 ani .
În baza art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare va obliga inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a. să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune A.
b. să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
Datele prevăzute la literele b, c, d, se vor comunica Serviciului de Probațiune A..
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele aceesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute in art. 64 lit. a – b din C.pen. operează de drept din momentul in care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, pana la grațierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
In cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca interdicția dreptului de a alege, automată, generală și fără nici o motivare pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii este in afara marjei de apreciere a statelor, și în consecință incompatibilă cu art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere caracterul obligatoriu al jurisprudenței C.E.D.O. și aplicarea ei preeminentă față de dreptul intern, potrivit art. 20 al. 2 din Constituție, instanța apreciază că, în cauză, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, de împrejurările în care au fost săvârșite, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i se va interzice exercițiul acestui drept. Având în vedere că inculpatul nu s-a folosit de profesia pe care o exercită pentru săvârșirea infracțiunii, instanța nu îi va interzice acestuia nici dreptul prevăzut de art. 64 lit. c C.pen.
În considerarea dispozițiilor art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea S. și P.) și a dispozițiilor art 71 alin 3 Cod penal, instanța nu va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit d, e C.pen., întrucât infracțiunea săvârșită de inculpat nu denotă o nedemnitate a inculpatului în ce privește exercitarea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.
Astfel, în baza art. 71 Cod penal, și ținând seama și de decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante aplicate prin aceasta
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1969 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.
În continuare, în temeiul art. 16 din Legea nr 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod Penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 din Codul penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța reține faptul numita B. A. Z., în calitatea de proprietar al terenului de pe care s-au tăiat arborii, nu a dorit să participe la proces nici în calitate de persoană vătămată, nici de parte civilă.
În condițiile în care O. S. Iezărul Trascău a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, în baza disp. art. 105 al. 3 din Legea 46/2008 s-a introdus în cauză S. R.-ANAF-DGRFP B., reprezentată teritorial de AJFP A. care a declarat că se constituie parte civilă în cauză - fila 78-79, acțiune pe care instanța o va admite în temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 și art. 1382 N Cod civil, rap. la art. 105 al. 3 din Legea 46/2008, și în consecință va obliga inculpatul la plata sumei de_,94 lei- despăgubiri civile reprezentând daune materiale, reținând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile, coroborat și cu împrejurarea că din actele dosarului reiese că s-a făcut dovada prejudiciului.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei .
Onorariul apărătorătorului desemnațt din oficiu în faza de judecată pentru inculpat- av. Ș. C. în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal constată că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului de tăierea fără drept de arbori dedusă judecății în prezentul dosar se încadrează în disp. art. 108 alin. 1 lit. d din Legea 46/2008-forma veche și stabilește că dispozițiile Codului penal anterior reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.
În temeiul art. 108 alin.1 lit.d din Legea nr.46/2008- forma veche, cu aplicarea art.5 N Cod penal și art. 396 al. 2 Cod de pr.penală, condamnă pe inculpatul B. V., porecla Vevel, fiul lui V. și V., născut la data de 16.03.1952 în Șard, ., domiciliat în com Ighiu, ., jud. A., CNP_, studii medii, căsătorit, cetățean român, stagiul militar satisfăcut, agricultor, fără loc de muncă, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) Cod penal anterior, respectiv:
-dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice
-dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat .
În baza disp. art. 16 din Legea 187/2012 rap. la art. 86/1 Vechiul Cod penal, cu aplic art. 5 N Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare mai sus menționată, pe durata termenului de încercare de 6 ani .
În baza art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a. să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune A.
b. să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
Datele prevăzute la literele b, c, d, se comunică Serviciului de Probațiune A..
În temeiul art. 16 din Legea nr 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod Penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 din Codul penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Ia act că numita B. A. Z. nu s-a constituit parte civilă și nici persoană vătămată.
Ia act că O. S. Iezărul Trascău nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 și art. 1382 N Cod civil, rap. la art. 105 al. 3 din Legea 46/2008, admite acțiunea civilă formulată în cauză de partea vătămată S. R.-ANAF-DGRFP B., reprezentată teritorial de AJFP A. și în consecință obligă inculpatul la plata sumei de_,94 lei- despăgubiri civile reprezentând daune materiale.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei .
Onorariul apărătorătorului desemnațt din oficiu în faza de judecată pentru inculpat- av. Ș. C. în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12..2015.
Președinte, Grefier,
P. D. E. V. I.
Red. PDE
Tehnored VI/6ex/18.12.2015
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr.... | Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Sentința nr.... → |
|---|
