Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 601/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 601/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-05-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA PENALĂ NR. 601/2015
Ședința publică din data de 07 mai 2015
Completul constituit din:
Judecător: M. G. M.
Grefier: R. E. P.
Ministerul Public reprezentat prin d-na A. L., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul R. M., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă martora M. A. D., lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Instanța procedează la verificarea identității martorei M. A. D. care se legitimează conform cărții de identitate ._, după care, în conformitate cu prevederile art. 381 Cod de procedură penală, se procedează la audierea acesteia, declarația fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei (fila 47).
Reprezentanta Ministerului Public solicită schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 86 alin.1 O.U.G. 195/2002.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentanta Ministerului Public solicită condamnarea inculpatului precizând că săvârșirea faptei rezultă din declarația inculpatului de recunoaște din cursul urmăririi penale, din declarația martorei și din celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
La stabilirea cuantumului pedepsei solicită a se avea în vedere gravitatea infracțiunii, ce reiese din faptul că inculpatul nu avea cunoștințele teoretice și practice de a conduce un autovehicul și acesta nu a dovedit faptul că ar fi urmat cursuri de pregătire în vederea obținerii carnetului de conducere, ora săvârșirii infracțiunii, respectiv 16:15, oră la care traficul este mai intens precum și străzile aglomerate pe care inculpatul s-a deplasat. Totodată solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței. Mai arată că inculpatul a mai fost sancționat administrativ pentru furt calificat și pentru conducere fără permis.
Ca modalitate de executare solicită să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei conform dispozițiilor art. 81 din Codul penal din 1969 și să se atragă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
INSTANȚA
Deliberând asupra pezentei cauze penale, reține că:
Inculpatul R. M. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.447/P/13.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 335, aliniatul 1 din Codul penal, reținându-se în sarcina inculpatului că în data de 11.01.2014, în jurul orelor 16,15, a condus pe drumurile publice, respectiv, dinspre . . Cluj-N., autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, fără a poseda permis de conducere.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în cursul urmăririi penale (f 20-23, 26-27), dar nu s-a mai prezentat în fața instanței de judecată pentru a-și preciza poziția procesuală.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și coroborând declarațiile de recunoaștere ale inculpatului din cursul urmăririi penale (f 20-23, 26-27) cu toate celelalte probe aflate la dosar, respectiv: procesul-verbal de efectuare acte premergătoare (f 8), procesul - verbal de sesizare din oficiu (f 9), procesul - verbal de verificare (f 10), adresa nr._ din data de 28.01.2014 a S.P.C.R.P.C.Î.V Cluj (fila 13) și declarațiile martorei M. A. D. (f 14, 15-18 dos UP și f 47), instanța reține în fapt că în data de 11.01.2014, în jurul orelor 16,15, inculpatul R. M. a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_ de pe . pe . Cluj-N., iar în zona intersecției străzilor Bucium și Primăverii, a fost oprit în trafic de organele de constatare din cadrul Poliției Municipiului Cluj-N. aflate în exercitarea atribuțiilor specifice, respectiv serviciul circulație. Martora M. A. D. se afla în autovehiculul condus de inculpat și a confirmat această stare de fapt (fila 17 dos UP și f 47).
În momentul staționării și legitimării de către organele de poliție, inculpatul nu a putut să prezinte un permis de conducere (proces-verbal - file 9-10).
Din adresa nr._ din data de 28.01.2014 a S.P.C.R.P.C.Î.V Cluj rezultă că inculpatul nu figura ca fiind deținător al unui permis de conducere la data faptei (fila 13).
Inculpatul a recunoscut fapta anterior descris ( f 22, 27).
În drept, așa cum a fost descrisă, recunoscută și probată, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de articolul 86, aliniatul 1 din OUG nr.195/2002 și pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.
Potrivit art.5, alin.1 din noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, dar potrivit deciziei Curții Constituționale nr.265 din 6 mai 2014, publicată în M.Of.nr.372 din 20 mai 2014, data la care a intrat în vigoare, legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, iar nu pe instituții autonome, neputându-se combina dispoziții din legi succesive.
Potrivit art.147, alin.4 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale se publica în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Întrucât de la data săvârșirii faptei reținute în sarcina inculpatului și până la judecarea definitivă a cauzei au fost în vigoare succesiv Codul penal din 1968 și noul Cod penal, instanța va aplica legea penală mai favorabilă care este în acest caz Codul penal din 1968 întrucât deși limitele pedepsei închisorii prevăzute de ambele legi pentru infracțiunea comisă sunt egale, vechiul Cod penal permite ca modalitate de executare a pedepsei închisorii, suspendarea condiționată a executării pedepsei care este cea mai ușoară modalitate de executare a pedepsei închisorii ce nu se mai regăsește în noul Cod penal.
În consecință, în temeiul articolului 377, alin.4 din Codul de procedură penală raportat la art.5 din noul Cod penal, instanța va schimba încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul R. M., din infracțiunea prevăzută de articolul 335, alin.1 din noul Cod penal în infracțiunea prevăzută de articolul 86, alin.1 din OUG nr.195/2002.
Având în vedere încadrarea în drept a faptei săvârșite, instanța va condamna pe inculpat pentru infracțiunea comisă, la o pedeapsă la individualizarea judecătorească a căreia vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolul 72 din Codul penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea specială, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
La stabilirea în concret a pedepsei și cuantumului acesteia, instanța va avea în vedere împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, așa cum rezultă din fișa sa de cazier judiciar (f 28), că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și că prin fapta pentru care este judecat în această cauză, inculpatul nu a generat nici un accident rutier, dar va reține în defavoarea inculpatului împrejurarea că acesta s-a sustras cercetării judecătorești, manifestând dezinteres pentru soarta procesului, aspect ce denotă minimalizarea gravității faptei și amplifică riscul reiterării acestei conduite infracționale, că a mai fost sancționat administrativ de două ori inclusiv pentru o faptă similară, că a condus autovehiculul la o oră și într-o zonă intens circulată și că a fost oprit în trafic întrucât n-a acordat prioritate de trecere altor autovehicule (f 9), elemente ce imprimă un grad de pericol sporit faptei sale.
În consecință, în temeiul articolului 86, aliniatul 1 din OUG nr.195/2002 instanța va condamna pe inculpatul R. M., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
Pentru alegerea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța va avea în vedere art.5 alin.1 din noul Cod penal.
Față de circumstanțele sus-menționate instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenție și constatând îndeplinite celelalte două condiții impuse de articolul 81, literele a și b din Codul penal pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în temeiul art.81 și art.82 din Codul penal din 1968, instanța va suspenda condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal din 1968 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în articolul 64, literele a-c din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, iar conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Dar prin decizia nr.74/2007 a ÎCCJ pronunțată în recursul în interesul legii, obiect al dosarului nr.45/2007, s-a decis că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza I) – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.
În consecință, considerând că infracțiunile comise de inculpat generează o incompatibilitate morală cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal, instanța va interzice inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, aliniatul 1, litera a, teza a doua din Codul penal, iar în temeiul articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal va suspenda executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, aliniatul 1, litera a, teza a doua din Codul penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.
Potrivit art. 274, alin.1 din Codul de procedură penală, în caz de renunțare la urmărirea penală, condamnare, amânare a aplicării pedepsei sau renunțare la aplicarea pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor privind avocații din oficiu și interpreții desemnați de organele judiciare, care rămân în sarcina statului. Prin urmare, întrucât inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre, în temeiul articolului 274, alin.1 din Codul de procedură penală, instanța va obliga inculpatul la plata sumei de 800 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul articolului 377, alin.4 din Codul de procedură penală raportat la art.5 din noul Cod penal, schimbă încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul R. M., din fapta prevăzută de articolul 335, alin.1 din Codul penal în fapta prevăzută de articolul 86, alin.1 din OUG nr.195/2002.
În temeiul articolului 86, alin.1 din OUG nr.195/2002, condamnă pe inculpatul R. M., fiul lui M. V. și F., născut la data de 24.08.1991, în localitatea Cluj-N., jud.Cluj, cu domiciliul în localitatea Cluj-N., .-20, ., CNP_, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În temeiul articolului 81 și articolului 82 din Codul penal din 1968 suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal din 1968 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal din 1968 raportat la art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 interzice inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, aliniatul 1, litera a, teza a doua din Codul penal.
În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal din 1968 suspendă executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, aliniatul 1, litera a, teza a doua din Codul penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.
În temeiul articolului 274, alin.1 din noul Cod de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 mai 2015.
JUDECĂTOR GREFIER
M. M. G. P. R. E.
Red./Dact 04.08.2015
MMG
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 599/2015.... | Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Încheierea nr.... → |
|---|
