Tâlhărie. Art.233 NCP. Sentința nr. 1578/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1578/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-12-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA PENALĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 1578
Ședința publică din data de 18 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. Ticea
Grefier: E. B.
Ministerul Public a fost reprezentat de Procuror: M. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C.
Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpații M. I. trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriu_/P/2015 al Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria C. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen., M. N. trimisă în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriu_/P/2015 al Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativa la tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen, M. E.. trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriu_/P/2015 al Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen. și M. NAZLÎ trimisă în judecată în stare de arest preventiv în altă cauză prin rechizitoriu_/P/2015 al Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativa la tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen.;
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16 Decembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul dispozițiilor art. 391 al. 1 C.pr.pen. a amânat deliberarea și pronunțarea la data de 18 Decembrie 2015, când, în aceeași compunere:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:
A. Prin rechizitoriul nr._/P/2015 din data de 02.10.2015 al Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria C., și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 02.10.2015 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, după cum urmează:
a. M. I. - în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen..;
b. M. N. - în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen.
c. M. NAZLÎ – arestată în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen.
d. M. E. - în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen
Prin actul de sesizare s-a reținut, în fapt, în esență, că în dimineața zilei de 02.09.2015, în jurul orelor 10.10, în timp ce persoana vătămată P. E. se afla în scara B, a blocului 18, de pe . din Mun. C., inculpatul M. I. a tras de lănțișorul din aur pe care aceasta îl purta la gât, cu intenția de a și-1 însuși, nereușind acest lucru, ca urmare a faptului că persoana vătămată s-a împotrivit, ținând cu mâna de lănțișor, cu consecința ruperii acestuia, în timp ce inculpații M. E. și M. N. se aflau în imediata apropiere a locului faptei, asigurând paza, iar inculpata M. NAZLÎ, în vârstă de 14 ani, a ajutat la săvârșirea faptei, prin aceea că, a ținut deschisă ușa de acces în scara blocului, astfel încât, inculpatul M. I. să poată intra după persoana vătămată..
Pentru dovedirea situației de fapt, au fost administrate în cursul urmăririi penale următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2015 f. 26-27 dup cu planșe foto f. 29 – 33 dup; Declarația de persoană vătămată P. E. din 02.09.2015 f. 35-37 dup; Declarația de persoană vătămată P. E. din 06.09.2015 f. 66-67 dup proces verbal vizionare înregistrări video din 06.09.2015 f. 42, 43 dup cu planșă foto f. 45-50 dup; declarația de martor D. E. din 02.09.2015 f. 52 – 54 dup; proces verbal percheziție corporală din 06.09.2015 f. 55 – 56 dup cu planșă foto f. 59 – 65 dup; proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane (M. NAZLÎ) după planșă foto f. 68-73 dup, proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane (M. I.) după planșă foto f. 74-79 dup, proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 80-86 dup (M. NAZLÎ pe ceilalți), proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 87-93 dup (M. I. pe ceilalți), proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 94-100 dup (M. N. pe ceilalți), proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 94-100 dup (M. N. pe ceilalți), declarația de suspect M. N. din 07.09.2015 f. 127-128 dup; declarația de inculpat M. N. din 07.09.2015 f. 132 dup; raport de expertiză medico legală (psihiatrică) nr. 3974/381/A1 persoane/2015 din 22.09.2015 M. NAZLÎ f. 135-136 dup; declarația de suspect M. NAZLÎ din 17.09.2015 f. 143-144 dup; declarația de inculpat M. NAZLÎ din 17.09.2015 f. 146 dup; declarația de suspect M. I. din 07.09.2015 f. 150-151 dup; declarația de inculpat M. I. din 07.09.2015 f. 155-156 dup; declarația de inculpat M. E. din 08.09.2015 f. 162-164 dup.
B. La data de 04.11.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr._/P/2015 din data de 02.10.2015 al Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria C., dispunând începerea judecății cauzei față de inculpații M. I. (trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen.), M. N. (trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen.), M. NAZLÎ (trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen.) și M. E. (trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen.).
S-a reținut, în conformitate cu art. 342 c.proc.pen., constatându-se că nu au fost formulate cereri și excepții de către apărătorii inculpaților, competența funcțională și teritorială a Judecătoriei C., raportat la art. 35 alin. 1 c.proc.pen. (infracțiunile nefiind date prin lege în competența altor instanțe), respectiv art. 41 alin. 1 lit. a) c. proc.pen. (locul săvârșirii faptelor – C.), P. de pe lângă Judecătoria C. respectând prevederile art. 56 alin. 6 c.proc.pen.. Raportat la actul de sesizare a instanței, s-a arătat că acesta cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 328 alin. 1 c.proc.pen., fiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului, administrarea probelor s-a făcut cu respectarea dispozițiilor statuate în cuprinsul Titlului IV – Parte Generală din codul de procedură penală, iar actele efectuate de către organele de urmărire penală (Referat de terminare a urmăririi penale din_ f. 1 – 4 dup; ordonanță de începere a urmăririi penale din 02.09.2015 f. 5 dup; ordonanță de schimbare a încadrării juridice din 06.09.2015 f. 6; ordonanță efectuare urmărire penală în continuare față de suspecți din 06.09.2015 f. 8-9 dup; ordonanță de extindere a urmăririi penale față de o altă persoană din 17.09.2015 f. 10 – 11 dup; ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale din 17.09.2015 f. 14-15 dup; ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale din 17.09.2015 f. 19-20 dup; ordonanță de efectuare a cercetării la fața locului din 02.09.2015 f. 25 dup; ordonanță punere la dispoziție a înregistrărilor video din 02.09.2015 f. 39 dup; ordonanță de efectuare expertiză medico legală psihiatrică din 09.09.2015 f. 140 dup) sunt în acord cu dispozițiile Capitolului IV – Titlul I – Partea Specială din codul de procedură penală.
C. În cursul judecății, la termenul din 02.12.2015, înainte de începerea cercetării judecătorești, la cererea inculpaților M. N. și M. E. și după ascultarea acestora, precum și după ascultarea concluziilor părților și a procurorului, instanța a respins soluționarea cauzei prin procedura recunoașterii învinuirii (art. 375 C.proc.pen.), pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen.
În fața judecătorului de cameră preliminară și a instanței au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația de inculpat M. N. din 02.12.2015 f. 46 di; declarația de inculpat M. E. din 02.12.2015 f. 47 di; declarația de inculpat M. NAZLÎ din 02.12.2015 f. 48 di; declarația de persoană vătămată P. E. din 02.12.2015 f. 49 di și declarația de martor D. E. din 16.12.2015.
Conform art. 506 alin. 2 C.proc.pen., au fost efectuate referate de evaluare de către serviciile de probațiune competente pentru inculpații minori la data săvârșirii faptelor (referat de evaluare M. I. f. 41-45 di; referat de evaluare M. NAZLÎ f. 35-39 di).
De asemenea, au fost atașate fișele actualizate de cazier judiciar pentru inculpați (extras cazier judiciar M. N. f. 32 di; extras cazier judiciar M. I. f. 62 di; extras cazier judiciar M. NAZLÎ f. 60 di; extras cazier judiciar M. E. f. 61 di;).
I. Analizând probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv probele administrate în faza de judecată potrivit art. 374 alin. 7 și alin. 9 c.proc.pen., instanța reține următoarea situație de fapt:
Potrivit declarațiilor constante ale persoanei vătămate P. E. și ale martorei D. E., la data de 02.09.2015 în jurul orei 09.45, persoana vătămată a părăsit domiciliul personal cu intenția de a se deplasa la domiciliul martorei. Pentru acest fapt, persoana vătămată P. E. a călătorit cu autobuzul nr. 102 de la stația „I. II” la stația „Galeriile Soveja” (declarația de persoană vătămată P. E. din 02.09.2015 f. 35-37 dup:…în data de 02.09.2015, în jurul orei 09,45, am plecat de la domiciliu spre o prietenă, D. E., care locuiește pe ., ., . în autobuzul 102 de la stația I. II, sensul de mers spre City Park Mall…; declarația de martor D. E. din 02.09.2015 f. 52 – 54 dup:… Sunt prietenă cu numita P. E. și în data de 02.09.2015, în jurul orei 10,00, o așteptam să vină în vizită la mine, conform unei înțelegeri din ziua anterioară. La ora 09,57 am primit un sms de la ea prin care mă anunța că mai întârzie 10 minute…).
În același autobuz persoana vătămată a observat-o pe inculpata M. NAZLÎ, care la coborâre o privea insistent (declarația de persoană vătămată P. E. din 02.09.2015 f. 35-37 dup: …Am stat în autobuz în dreptul ușii din față dar când m-am apropiat de destinație m-am deplasat spre ușa de la mijloc. În acel moment s-a îndreptat spre mine o tânără de etnie rromă care până atunci a stat în spatele autobuzului. Aceasta s-a poziționat în dreptul meu, cu spatele spre ușă și cu fața la mine, m-a privit câteva secunde după care s-a dus iarăși la partea din spate a autobuzului. Nu am remarcat dacă mai era însoțită de alte persoane deoarece autobuzul era foarte aglomerat… Tânăra care s-a așezat în dreptul meu în autobuz și a tras de ușa de la intrarea în . de 14-15 ani, aproximativ 1,60 m înălțime, slabă, ten măsliniu, păr șaten deschis-vopsit, lung până la fund, cu coadă împletită și ciufulită în creștet, îmbrăcată cu tricou de culoare neagră și pantalon lung de culoare neagră, aspect general neîngrijit, fără semne particulare…).
Instanța reține că inculpata M. NAZLÎ era însoțită de inculpații M. N., M. I. și M. E., împreună cu care se întâlnise în zona Abator și împreună cu care se deplasa către tatăl inculpatului M. I. (declarația de suspect M. N. din 07.09.2015 f. 127-128 dup: … Arăt faptul că în urmă cu trei zile mă aflam împreună cu M. I., M. NAZLÎ și M. E. în municipiul C., într-un autobuz…; declarația de suspect M. NAZLÎ din 17.09.2015 f. 143-144 dup: ...Declar că în ziua comiterii faptei am venit din ., în C. împreună cu M. I. care este vărul meu. S. mea M. N. și fratele meu M. E. au rămas în Cobadin. Eu cu I. am venit în C. pentru a ne plimba. Eu am fugit de acasă fără să știe părinții mei. La un moment dat a venit după mine fratele meu M. E. cu sora M. N.. Ne-am întâlnit în zona “Abator” din C.. De aici am urcat într-un autobuz…; declarația de suspect M. I. din 07.09.2015 f. 150-151 dup: ... în urmă cu trei zile eram împreună cu M. NAZLÎ, M. E. și M. N. în C. și ne aflam în autobuzul 102 vroiam să ajung la tatăl meu în zona Cireșica….; declarația de inculpat M. E. din 08.09.2015 f. 162-164 dup:…Am coborât din microbuz la gara CFR C., unde m-am întâlnit cu sora mea M. NAZLÎ, care era împreună cu M. I. și altă soră M. N.. Eu i-am cerut lui NAZLÎ să vină acasă dar aceasta nu a vrut. M. NAZLÎ împreună cu M. I. și M. N. s-au urcat într-un autobuz să se plimbe. Atunci eu am mers împreună cu ei, pentru a o convinge pe M. NAZLÎ să vină acasă, deoarece mama avea treabă cu ea. Știu ca de la gara, ne-am deplasat cu un autobuz, după care am | schimbat autobuzul, dar nu mai știu în ce zonă…).
Inculpatul M. I. a fost cel care a observat la gâtul persoanei vătămate lanțul din aur și a propus celorlalți trei inculpați, să o urmărească pe persoana vătămată, cu intenția de a-i smulge lanțul de la gât. Răspunsul afirmativ a fost unul ferm, manifestarea de voință a inculpaților fiind în sensul punerii în executare a rezoluției infracționale adoptate, între aceștia existând și o discuție cu privire la modul de săvârșire a faptei, prin stabilirea unui plan general de urmat (declarația de inculpat M. E. din 08.09.2015 f. 162-164 dup: …în timp ce mergeam cu un autobuz, M. I. i-a spus lui M. NAZLÎ că o fată din mașină are lănțișor din aur, spunându-i totodată că vrea să i-1 ia. M. I. i-a mai spus lui NAZLÎ să o l urmărească pe fată când coboară și să-i fure lanțul. Astfel, când fata a coborât, M. I. și M. NAZLÎ au coborât după ea. Atunci, pentru a o împiedica pe NAZLÎ să facă vreo prostie, am coborât și eu din autobuz…; declarația de suspect M. I. din 07.09.2015 f. 150-151 dup: … Mi-au spus și mie acest lucru și mi-au propus să îi iau lanțul de la gât. Am fost de acord și când fata a coborât din autobus, toți patru am urmărit-o…; declarația de suspect M. NAZLÎ din 17.09.2015 f. 143-144 dup: … în timp ce călătoream, M. I. a observat la gâtul unei femei un lanț din aur. Acesta mi-a propus să-I luăm lanțul și eu am fost de acord. într-o stație de autobus, după ce femeia a coborât din autobus, am coborât și eu cu I., dar și N. cu E.…; declarația de suspect M. N. din 07.09.2015 f. 127-128 dup: …Numitul M. I. a văzut în autobuz o fată care avea la gât un lănțișor din aur. Ne-a spus că vrea să ia aurul. Când fata a coborât, toți patru am coborât după ea și am urmărit-o până a intrat într-un .> În acest context, va fi înlăturată declarația inculpatului minor (care a afirmat că ceilalți au avut inițiativa săvârșirii faptei) având în vedere că nu există nici un alt element probatoriu cu care acest aspect să se coroboreze, fiind vădită încercarea minorului de a-și minimaliza contribuția la săvârșirea faptei. De asemenea, va fi înlătura declarația inculpatului declarația inculpatului M. E. (care a arătat că nu a fost de acord cu săvârșirea faptei), raportat la declarațiile celorlalți inculpați date în cursul urmăririi penale,
După ce persoana vătămată a ajuns în fața imobilului unde locuiește martorul și după ce aceasta din urmă a deschis ușa de acces, inculpata M. NAZLÎ a fost cea care a ținut ușa de acces pentru ca inculpatul M. I. să pătrundă în scara de . casa scării, inculpatul M. I. a tras cu putere de lanțul persoanei vătămate, care simțind durerea a tras la rândul ei de lanț, fără a-i da drumul din mână (declarația de suspect M. N. din 07.09.2015 f. 127-128 dup: …Când fata a coborât, toți patru am coborât după ea și am urmărit-o până a intrat într-un . a ținut de ușa blocului să nu se închidă, ca să intre M. I. după fată….; declarația de suspect M. NAZLÎ din 17.09.2015 f. 143-144 dup: …în continuare, după ce femeia a intrat în scara blocului, eu am mers și am început sa trag de ușa blocului pentru a nu se închide, iar în acest timp M. I. a intrat în scara blocului după femeia respectivă, pentru a-i smulge lanțul. Femeia respectivă nu mi-a zis nimic în timp ce eu trăgeam de ușă. Aceasta a început să urce treptele, moment în care I. a ajuns-o din urmă și a încercat să-i smulgă lanțul de aur de la gât. Eu nu știu ce s-a întâmplat în scara blocului…; declarația de inculpat M. E. din 08.09.2015 f. 162-164 dup: … Atunci NAZLÎ s-a dus după ea și a ținut ușa de la . închidă. Am văzut când M. I. a intrat în . suspect M. I. din 07.09.2015 f. 150-151 dup:… Când fata a intrat într-un . ținut de ușa blocului, să nu se închidă ușa. în acest timp, fata trăgea de ușă să o închidă. Atunci, eu am intrat în scara blocului și venind de la spate am tras de lanțul fetei, dar nu am putut să-l iau, pentru că aceasta a ținut de lanț cu mâna….; Declarația de persoană vătămată P. E. din 02.09.2015 f. 35-37 dup: … Am sunat la interfon și după ce mi s-a deschis am intrat în scară și când am vrut să închid ușa, din spate, cineva a tras de ușă. M-am întors și am observat că era aceeași tânără de etnie rromă care mă privise în autobuz. în spatele ei era un tânăr de etnie rromă iar tânăra continua să țină de ușă, împiedicându-mă să o închid. Am dat drumul ușii și în pas grăbit am urcat treptele de pe casa scării moment în care, din spate am simțit cum cineva îmi trage de lanț, prinzându-mi și părul. Am simțit o durere la baza gâtului și pus mână pe partea din față a lanțului. Am simțit cum s-a rupt lanțul moment în care am țipat. Am rămas cu o parte a lanțului și medalionul în mână, m-am întors și am observat cum tânărul de etnie rromă a ieșit din scară în timp ce tânără ținea ușa deschisă. …).
În acest timp, inculpații M. N. și M. E. s-au aflat în imediata apropiere, având o atitudine pasivă de așteptare. După încercarea nereușită de a rupe lanțul de la gâtul persoanei vătămate, inculpatul M. I. a părăsit locul săvârșirii faptei fiind urmat îndeaproape ceilalți trei inculpați (declarația de suspect M. N. din 07.09.2015 f. 127-128 dup: ... Eu cu M. E. am stat în fața blocului, așteptându-1 pe I. să iasă. După ce a ieșit M. I. din . să fugim, că nu a apucat să ia lanțul. Toți patru am fugit de la fața locului…; declarația de suspect M. NAZLÎ din 17.09.2015 f. 143-144 dup: …La un moment dat, I. a ieșit fugind din scara blocului și am început să fug și eu. În acest timp au început să fugă după noi și N. cu E., care se aflau lângă blocul respectiv, astfel că toți ne-am îndepărtat din zonă. M. I. mi-a zis că nu a reușit să-i smulgă lănțișorul din aur persoanei vătămate, dar nu rețin din ce motiv…; declarația de suspect M. I. din 07.09.2015 f. 150-151 dup: … F. a început să strige, iar eu am fugit din . eu eram în scara blocului, M. N. și M. E., stăteau lângă ușă și erau atenți să nu vină cineva. Când eu am fugit, ceilalți trei au fugit după mine. Le-am spus că nu am apucat să iau lanțul…; declarația de martor D. E. din 02.09.2015 f. 52 – 54 dup:… Am ieșit din scară să mă uit în jur moment în care am întrebat o doamnă care trecea prin dreptul scării dacă a văzut doi țigani fugind iar aceasta mi-a indicat spre partea dreaptă cum ieși din scară. Am observat, la o distanță de aproximativ 50 de metri înspre City Park, un grup format din patru persoane, doi băieți și două fete, toți de etnie rromă. Aceștia se deplasau pe . pe lângă . avea părul blond, lung și împletit iar cealaltă era mai scundă. Unul dintre băieți era mai înalt iar celălalt mai scund. Aceștia s-au întors și au observat că mă uit după ei moment în care au fugit spre dreapta, după . RCS/RDS…).
În continuare, au fost sesizate organele de poliție, care s-au deplasat la locul săvârșirii faptei, iar pe baza descrierii realizate de aceasta și pe baza indicațiilor martorului au identificat pe inculpați la data de 06.09.2015. Cu ocazia vizionării unui CD ce conține imagini înregistrate la data de 02.09.2015, inculpații s-au recunoscut ca fiind persoanele care apar în filmare. Persoanele care apar în imaginile vizionate corespund semnalmentelor declarate de persoana vătămată și martor (proces verbal vizionare înregistrări video din 06.09.2015 f. 42, 43 dup cu planșă foto f. 45-50 dup coroborat cu proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 80-86 dup (M. NAZLÎ pe ceilalți), proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 87-93 dup (M. I. pe ceilalți), proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 94-100 dup (M. N. pe ceilalți), proces verbal din 06.09.2015 recunoaștere persoane după planșă foto f. 94-100 dup (M. N. pe ceilalți)). Așadar, prezența celor doi inculpați majori în zonă la momentul producerii faptei este stabilită fără dubiu.
Instanța reține că declarațiile inculpatei M. N. și ale inculpatului MUSFATA E., date în fața instanței de judecată (când au indicat că ei nu au fost în autobuz și nici nu au asigurat paza, ci doar s-au întâlnit întâmplător după ce minorii au săvârșit fapta) nu se coroborează sub aspectul participării amândurora la săvârșirea faptei. De asemenea, inculpata M. NAZLÎ a confirmat cele declarate de cei doi majori.
În această privință, declarațiile inculpaților, fiind divizibile, urmează să fie evaluate în contextul analizei întregului ansamblu probator și să fie dată eficiență doar acelor împrejurări care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și care pun în evidență aspecte relevante, pentru a stabili care dintre variantele relatate corespunde adevărului și a aprecia asupra sincerității fiecărei părți.
Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, inculpatele M. N. și M. NAZLÎ au declarat că recunosc săvârșirea faptei, astfel că modificarea ulterioară a declarației fără a oferi o justificare pertinentă modificării poziției lor procesuale constituie o dovadă convingătoare a nesincerității în fața instanței de judecată. Probele nu au o valoare dinainte stabilită și, neexistând o ierarhie a acestora, instanța are nu numai posibilitatea, dar mai ales obligația să analizeze care dintre declarațiile contradictorii reflectă adevărul. Dincolo de aspectele ce țin de confirmarea sau infirmarea lor de celelalte mijloace de probă, instanța însăși poate aprecia, în funcție de modul de comportare al persoanei audiate, dacă acesta spune sau nu adevărul.
Or, este, în contextul declarațiilor fluctuante oferite de toți inculpații pe parcursul cercetărilor penale, dorința fie de a minimaliza participarea unor persoane la săvârșirea unor fapte, fie de a se disculpa în totalitate, fie în încercarea de a pune la adăpost față de aplicarea unor pedepse a unor persoane apropiate sau între care existau relații de rudenie.
Având în vedere că la data săvârșirii faptei inculpata M. NAZLÎ nu avea împlinită vârsta de 16 ani, organul de urmărire penală a dispus efectuarea unui constatări medico legale, fiind depus la dosar raportul de expertiză medico legală (psihiatrică) nr. 3974/381/A1 persoane/2015 din 22.09.2015 M. NAZLÎ (f. 135-136 dup cu ordonanță de efectuare expertiză medico legală psihiatrică din 09.09.2015 f. 140 dup). Potrivit concluziilor, inculpata este diagnosticată cu tulburare severă de conduită. Intelect liminar. Personalitate în curs de structurare dizarmonică antisocială. Atât în prezent cât și la data săvârșirii faptei și în raport de acestea, discernământul este/a fost păstrat.
II. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR
1. Fapta inculpatului M. I. (minor la data săvârșirii faptei) constând în aceea că, la data de 02.09.2015, în jurul orei 10.00, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații M. N., M. NAZLÎ și M. E. de a sustrage lanțul din aur al persoanei vătămate P. E. a coborât din autobuzul 102 și a urmărit-o până la imobilul din ., mun. Constanta, și, după ce inculpata M. NAZLÎ a ținut ușa de acces deschisă a pătruns în interior, a pus în executare hotărârea de a sustrage, prin smulgere, lanțul persoanei vătămate, executare care nu și-a produs efectul datorită opunerii persoanei vătămate care nu a dat drumul lanțului și, ulterior, a părăsit în fugă locul faptei împreună cu ceilalți 3 inculpați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen..
Tâlhăria este o infracțiune cu conținut complex, în care furtul constituie acțiunea principală, iar întrebuințarea de violențe sau amenințări, activitatea secundară.
Ca atare, infracțiunea de tâlhărie se consumă în momentul când executarea activității principale a fost dusă până la capăt, bineînțeles cu condiția ca făptuitorul să fi folosit violența sau amenințarea.
a. În cauză, față de modalitățile alternative prevăzute de art.32 alin.1 c.pen., conținutul constitutiv al tentativei este reprezentat de punerea în executare a hotărârii de a săvârși infracțiunea, executare care a fost întreruptă, din motive independente de voința inculpatului, fără a mai produce rezultatul (tentativă imperfectă sau neterminată).
-Astfel, elementul material al laturii obiective este reprezentat de activitățile de: întrebuințare de violențe asupra persoanei vătămate - respectiv, prinderea cu mâna a lanțului de la gât și de încercare de a lua din posesia persoanei vătămate P. E., un bun mobil, fără consimțământul ei- respectiv, încercarea de a-i smulge lanțul, în ciuda opoziției persoanei vătămate, dedusă din ținerea de lanț cu ambele mâini.
-Executarea a fost întreruptă deoarece, după începutul ei, inculpatul a renunțat să mai tragă de lanț, fugind de la locul faptei împreună cu ceilalți trei inculpați.
-Întreruperea executării s-a produs din motive independente de voința inculpatului, acesta renunțând să mai tragă de lanț, ca urmare a strigătului de ajutor al persoanei vătămate și intervenției martorei D. E., care a coborât din locuință.
- Rezultatul nu s-a mai produs întrucât inculpatul nu a reușit deposedarea persoanei vătămate și însușirea lanțului.
b. Urmarea imediată constă, pe de o parte, în crearea unei stări de pericol prin încălcarea relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile, iar pe de altă parte, în atingerea adusă dreptului persoanelor de a fi ocrotite împotriva actelor de violență producătoare de suferințe fizice.
Starea de pericol nu s-ar fi produs în lipsa violențelor și smulgerii bunului, dovedind astfel existența raportului de cauzalitate.
c. Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă (art.16 alin.3 lit.a C.pen.) deoarece a avut reprezentarea că, prin folosirea de violențe, ia bunuri din posesia altei persoane, fără consimțământul acesteia, prevăzând consecințele păgubitoare asupra patrimoniului și integrității fizice, și urmărind atât însușirea pe nedrept a bunului cât și folosirea violențelor pentru realizarea sustragerii. Intenția este calificată prin scopul urmărit- respectiv însușirea pe nedrept a lanțului și rezultă din declarația inculpatului (fila 72 dosar instanță).
d. Se va reține circumstanța agravantă prevăzută de art.77 lit. a) c.pen. deoarece infracțiunea fost săvârșită de patru participanți prin activități comune și simultane, care implică prezența tuturor la locul și momentul comiterii ei.
2. Fapta inculpatei M. NAZLÎ constând în aceea că, la data de 02.09.2015, în jurul orei 10.00, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații M. I., M. N. și M. E. de a sustrage lanțul din aur al persoanei vătămate P. E. a coborât din autobuzul 102 și a urmărit-o până la imobilul din ., mun. Constanta, unde a ținut ușa de acces deschisă pentru a asigura condițiile propice pătrunderea în inculpatului M. I. și pentru o plecare rapidă de la locul săvârșirii faptei reprezintă acte de ajutor material, efectuate cu adeziune deplină la activitatea autorului, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen.
Acțiunea celor doi inculpați majori M. N. și M. E. constând, în fapt, în însoțirea celor doi inculpați minori cunoscând intenția acestora de a tâlhări victima, s-au aflat în imediata apropriere a persoanei vătămate și au asistat la smulgerea lanțului și la încercarea de deposedare a sa de acest bun, reprezintă acte de ajutor, efectuate cu adeziune deplină la activitatea coinculpaților și, în drept, constituie acte de complicitate morală la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen.
Față de modalitățile alternative prevăzute de art. 48 alin. 1 C.pen., elementul material al laturii obiective constă în ajutorul acordat autorului, în timpul executării faptei, pentru a sustrage bunul cu violențe, fie prin înlesnirea pătrunderii și ieșirii din imobil (M. NAZLÎ), fie prin activitate de asistență în timpul executării acțiunii (inculpații majori).
Față de apărările inculpaților majori (care au susținut că nu au cunoscut ce urmează să facă cei doi coautori când s-au desprins din grup), judecătorul reține că, raportat la formele (fazele) infracțiunii, contribuția intelectuală sau morală poate avea loc numai după luarea hotărârii infracționale de către coautori, chiar și în timpul executării acțiunii. Astfel, înțelegerea în cazul de față a fost anterioară comiterii acțiunii. Ca atare, cei doi inculpați majori s-au lăsat antrenați în această activitate, fără a se disocia în mod clar (prin părăsirea locului), contribuind prin prezența lor la sporirea efectului intimidant și descurajant asupra persoanei vătămate. Este suficient, față de cele expuse, ca inacțiunea acestora - (de a fi în preajma locului unde se consuma elementul material al tentativei tâlhăriei) suprapusă peste fapta inculpaților minori să fi dus la credința acestora că acțiunea va fi dusă la capăt cu succes. Prin prezența lor la câțiva metri de locul faptei conform înțelegerii anterioare, inculpații majori au întărit hotărârea infracțională a inculpaților minori, fiind pregătiți să intervină în orice moment, dacă ar fi fost necesar.
Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile și producerea unei pagube, prin diminuarea patrimoniului părții vătămate cu valoarea bunului sustras, cât și în atingerea adusă dreptului persoanelor de a fi ocrotite împotriva actelor de violență producătoare de suferințe fizice.
Legătura de cauzalitate dintre ajutorul acordat și prejudiciul creat rezultă din aceea că în lipsa activității inculpaților, paguba nu s-ar fi produs.
Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă (art.16 alin.3 lit.a C.pen.) deoarece au avut reprezentarea că, prin înțelegerea anterioară și prin ajutorul acordat autorului, contribuie la acțiunea de luare a unui bun din posesia altei persoane, cu violență și fără consimțământ, prevăzând consecințele păgubitoare asupra patrimoniului și integrității fizice a persoanelor, și urmărind atât însușirea pe nedrept de către autor a bunului mobil, cât și folosirea violențelor pentru realizarea sustragerii.
Se va reține circumstanța agravantă prevăzută de art.77 lit. a) c.pen. deoarece infracțiunea fost săvârșită de patru participanți prin activități comune și simultane, care implică prezența tuturor la locul și momentul comiterii ei, respectiv circumstanța agravantă prevăzută de art.77 lit. d) c.pen., întrucât fapta a fost comisă împreună cu inculpații M. I., M. NAZLÎ, care la acea dată nu împliniseră vârsta de 18 ani.
III. INDIVIDUALIZAREA SANCȚIUNILOR.
La individualizarea sancțiunii pentru fiecare inculpat, instanța are în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele și măsurile educative conform art.3 din Legea nr. 254/2013, respectiv art. 3 din Legea nr. 253/2013 și criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C.pen., respectiv: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. De asemenea, instanța face aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzută de art.396 alin.10 C.proc.pen. în privința inculpatului MEMET C., în consecință, limitele de pedeapsă devenind: închisoarea de la 2 ani la 6 ani și 8 luni.
Raportat la criteriile prevăzute de literele a) – d) ale art. 74 alin. 1 c.pen, se reține că inculpații au avut de la început intenția de a sustrage bunuri de la persoana vătămată – intenție inițială, au ales o persoană vulnerabilă. De asemenea, se reține modul efectiv de comitere a faptei: prin efortul conjugat a patru persoane, exercitarea de violențe de către inculpatul minor M. I., săvârșirea faptei în loc public pe timp de zi, asupra unei persoane de sex feminin, cu capacitate scăzută de apărare și forță inferioară agresorilor, părăsirea locului faptei în fugă, precum și contribuția concretă a inculpaților, fiecare având un rol important în desfășurarea faptei.
Pe de altă parte, se are în vedere totuși că actele de violență exercitate au fost de intensitate redusă și nu au produs vătămări care să necesite zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din declarațiile coroborate ale persoanei vătămate.
1. Față de dispozițiile art.115 alin. 2 raportat la art. 74 alin. 2 c.pen. (care se aplică în mod corespunzător), în privința inculpaților minori, instanța stabilește, mai întâi natura măsurilor educative.
Mobilul care a stat la baza săvârșirii faptelor de către inculpați, dedus din declarațiie acestora (aceștia au dorit să facă rost de bani), prefigurează un comportament criminogen ce se poate reitera dacă inculpații, se vor găsi într-o situație în care bunurile vizate la momentul săvârșirii faptei le-ar putea lipsi.
Instanța consideră că trebuie să se îndepărteze de la regula aplicării cu prioritate a măsurilor educative neprivative de libertate. Pentru motivele ce urmează, instanța apreciază că aplicarea uneia dintre măsurile educative privative de libertate, este utilă pentru îndreptarea celor doi minori.
Se reține modul de operare, care denotă că cei doi minor dețin abilități în deposedarea persoanelor de bunuri, s-au integrat într-un grup – al cărui nucleu dur sunt – și alături de care au săvârșit mai multe fapte de natură penală.
La aplicarea măsurii educative se va ține seama și de sentimentul de revoltă în rândul societății, de remarcat fiind frecvența și amploarea activității infracționale (față de aceștia s-au pus în mișcare mai multe acțiuni penale pentru săvârșirea unor alte fapte de tâlhărie).
Se reține din analiza referatului de evaluare întocmit în cauză că factorii de natură să accentueze dezvoltarea pe viitor a unui comportament infracțional sunt: controlul parental ineficient, situația materială precară în care trăiește familia sa, vârsta mică la care a debutat comportamentul infracțional și perseverența dovedită în comiterea actelor antisociale, lipsa educației școlare și dezinteresul manifestat față de aceasta, minimalizarea propriei contribuții în săvârșirea faptelor penale și, nerespectarea cu rea-credință a măsurii arestului la domiciliu..
Întreruperea cursurilor școlare, implicarea frecvent în comiterea de infracțiuni, alături de existența unor modele negative de comportament în familie, sunt elemente ce nu pot susține o eventuală reintegrare în societate prin aplicarea unor măsuri educative neprivative de libertate. Resursele materiale de care beneficiază membrii familiei sunt reduse și nu pot acoperi nevoile cu care se confruntă aceștia.
Instanța concluzionează că inculpații minori, deși recunosc săvârșirea faptelor, nu conștientizează consecințele sociale și juridice ale persistenței în astfel de comportamente, nu este conștient că trebuie să întrerupă relațiile cu astfel de persoane și să nu se mai implice în comiterea de infracțiuni, iar în urma analizei factorilor de natură să inhibe/să accentueze dezvoltarea comportamentului infracțional, Riscul de săvârșire a unor infracțiuni este mare, având în vedere persistența în conduita infracțională de-a lungul timpului și stilul de viață promovat în cadrul familiei.
Inculpații minori nu dispun de resurse individuale (lipsă abilități de comunicare, care îl împiedice să-și continue pregătirea școlară sau să se implice în prestarea de activități lucrative), familiale (lipsă locuință stabilă, susținere afectivă, emoțională și financiară) și comunitare (posibilitatea de a-și continua pregătirea școlară, formarea profesională, posibilitatea de a se implica în prestarea de activități lucrative licite) și nu pot realiza o evoluție favorabilă.
În acord cu dispozițiile art. 125 alin. 1 c.pen., măsura educativă a internării într-un centru de detenție constă în internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază și supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum și programe de pregătire școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale.
Instanța reține că este cea mai severă măsură educativă privativă de libertate prevăzută de noul Cod penal și se dispune față de minorul care a săvârșit infracțiuni cu pericol social ridicat și care nu poate fi reeducat cu ajutorul alteia dintre măsurile educative, accentul cade pe reintegrarea minorului.
Limitele maxime ale pedepsei internării într-un centru de detenție sunt prevăzute în art. 125 alin. 2 c.pen.. astfel, internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani.
Față de acestea, pentru realizarea scopului măsurilor educative privative de libertate - reeducarea minorilor, remedierea pe cât este posibil a deficiențelor din procesul de educare a acestuia prin completarea studiilor sau formarea profesională, în scopul asigurării unor mijloace licite de asigurare a existenței – se impune internarea într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani – iar nu până la perioada maximă; nevoile lor de reeducare fiind deosebite și imposibil de realizat prin intermediul internării într-un centru educativ al cărei scop principal este funcția educativă și nu cea represivă, potrivit art. 124 clin. 1 c.pen.: măsura educativă a internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum și programe de reintegrare socială.
2. În privința inculpaților majori, instanța reține incidența cauzei de atenuare a răspunderii penale prevăzută de art. 33 alin. 2 c.pen., potrivit căreia tentativa se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate, astfel că limitele speciale ale pedepsei devin de la 1 an la 3 ani și 6 luni.
Cu privire la persoana fiecărui inculpat, se reține vârsta tânără (23 ani, respectiv 20 ani) și gradul redus de educație școlară (lipsa studiilor), aceștia nu au ocupație și nici loc de muncă. Cei doi nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. Pe de altă parte, se are în vedere valoarea medie a bunului a cărui sustragere s-a încercat și faptul că acesta a rămas în posesia persoanei vătămate.
Instanța apreciază că pentru sancționarea, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept este necesară aplicarea unei pedepse în cuantum de 1 an închisoare pentru fiecare inculpat, corespunde cel mai bine nevoii de constrângere și de reeducare a inculpatului major. Pedeapsa se va executa în regim de detenție, potrivit art. 60 c.pen., această modalitate de individualizare fiind singura aptă să asigure scopul aplicării pedepselor.
IV. INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR COMPLEMENTARE / ACESORII PENTRU INCULPAȚII MAJORi
Potrivit art. 233 teza finală c.pen., tâlhăria calificată se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. În considerarea art. 67 alin. 2 c.pen., aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită. Se reține că decizia nr. LXXIV/2007 pronunțată de Î.C.C.J. își păstrează rațiunea în măsura în care instanța nu dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a – o c.pen. în mod automat, prin efectul legii, ci apreciază conținutul său concret, în funcție de criteriile stabilite în art.74 alin.1 C.pen.
Astfel, deși natura și gravitatea faptei conduc la concluzia nedemnității în exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66 lit. a și lit. b C.pen, în concret, inculpații majori nu întrunesc condițiile de a candida la astfel de funcții (autorități publice, funcții publice, sau care implică execițiul autorității de stat), fiind necesar cel puțin ca studiile liceale să fie finalizate.
Față de modul concret de săvârșire a faptei, apare ca adecvată interzicerea, în temeiul art. 67 alin. 2 c.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. n) c.pen., exercitării dreptului de a comunica cu persoana vătămată P. E. pe o perioadă de 2 ani., fiind o măsură de protecție a persoanei vătămate.
Ca atare, în temeiul art. 65 alin. 1 și 3 c.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. n) c.pen. instanța va aplica inculpaților majori pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a comunica cu persoana vătămată R. S. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
V. MĂSURI PREVENTIVE / DEDUCERE
a. În privința celor doi inculpați majori, în temeiul art. 399 alin. 1 c.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 4 c.proc.pen., instanța va menține măsura preventivă a arestării preventive (cel mai târziu până la data de 15.02.2016).
Inculpații prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, rezultat din gravitatea concretă și modul săvârșire a faptei, și mai ales din circumstanțele personale – analizate mai sus. În aceste condiții, există o probabilitate mare ca inculpații să-și reia activitatea infracțională imediat după lăsarea în libertate.
Luând în considerare existența unor motive plauzibile de a se crede că inculpații au participat la săvârșirea unei fapte îndreptate contra patrimoniului (în secundar contra persoanei) prin în timpul zilei, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate,alături de alte două persoane minore, nu se poate admite că, la acest moment procesual, putem vorbi de o trecere însemnată a timpului care să reflecte un sentiment al uitării, pe fondul creșterii alarmante a faptelor ilicite asemănătoare cu cea de care sunt acuzați inculpații. Instanța concluzionează apreciind că nu s-a stins rezonanța socială negativă a faptei care face obiectul prezentului dosar, în privința inculpaților majori.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) c. proc. pen. raportat la art. 127 c.pen. și art. 72 alin. 1 c.pen., va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatei M. N., perioada reținerii și arestării preventive, de la 07.09.2015 la zi (Ordonanță de reținere nr._ din 07.09.2015 – M. N. f. 129 dup; mandat de arestare preventivă nr. 202/UP din 07.09.2015 al Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2015).
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) c. proc. pen. raportat la art. 127 c.pen. și art. 72 alin. 1 c.pen., va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatei M. E., perioada reținerii și arestării preventive, de la 08.09.2015 la zi (Ordonanță de reținere nr._ din 08.09.2015 – M. E. f. 165 dup; mandat de arestare preventivă nr. 203/UP din 09.09.2015 al Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2015).
b. în privința inculpatului minor M. I., În conformitate cu art. 241 alin. 1 lit. d) c.proc.pen., măsurile preventive încetează de drept în alte cazuri anume prevăzute de lege.
Potrivit art. 399 alin. 3 lit. d) c.proc.pen. instanța dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunță o măsură educativă.
Ca atare, în temeiul art. 399 alin. 3 lit. d) c.proc.pen. raportat la art. 241 alin. 1 lit. d) c.proc.pen., va constata încetată de drept măsura arestării preventive dispusă prin încheierea din camera de consiliu nr. 578 din data de 07.09.2015, pronunțată de Judecătoria C. - Secția Penală în dosarul nr._/212/2015 menținută prin încheierea din camera de consiliu nr. 610 din data de 09.09.2015 a Tribunalului C. – Secția penală și va dispune punerea în libertate a inculpatului M. I. (de sub puterea mandatului de arestare nr. 201/UP din 07.09.2015 al Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2015), dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză. Măsura este executorie potrivit art. 399 alin. 4 c.proc.pen..
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) c. proc. pen. raportat la art. 127 c-pen. cu referire la art. 72 alin. 1 c.pen., deduce din durata măsurii educative aplicate inculpatului M. I., perioada reținerii și arestării preventive de la 07.09.2015 la zi (Ordonanță de reținere nr._ din 07.09.2015 – M. I. f. 152 dup; mandat de arestare preventivă nr. 201/UP din 07.09.2015 al Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2015).
VI. LATURA CIVILĂ / RESTITUIREA LUCRURILOR / CONFISCARE SPECIALĂ
Instanța reține că persoana vătămată P. E. – nu s-a constituit parte civilă (Declarația de persoană vătămată P. E. din 02.09.2015 f. 35-37 dup), astfel că va lua act de această manifestare de voință.
VII. CHELTUIELI JUDICIARE
În temeiul art. 274 alin. 1 c. proc. pen., instanța va obliga pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează: inculpatul M. I. - 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală), inculpatul M. E. - 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală); inculpata M. NAZLÎ - 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală) și inculpata M. N.- 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală).
În final va dispune ca onorariile apărătorilor din oficiu: pentru urmărire penală - Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5592 din 07.09.2015 – av. B. G. NACIADIS – inc. M. N. 720 lei f. 125 dup; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5810 din 17.09.2015 – av. GINARA I. – inc. M. NAZLÎ 360 lei f. 137 dup; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5593 din 17.09.2015 – av. E. M. G. L. – inc. M. I. 720 lei f. 148 dup; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5629 din 08.09.2015 – av. T. S. G.– inc. M. E. 360 lei f. 160 dup; și pentru judecată - Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6038 din 05.10.2015 – av. J. R. – inc. M. E. 690 lei f. 9dcp; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6036 din 05.10.2015 – av. P. LAURIAN– inc. M. I. 690 lei f. 10 dcp; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6037 din 05.10.2015 – av. TARABIH AMEL – inc. M. N. 690 lei f. 11 dcp; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6113 din 05.10.2015 – av. I. R. M.– inc. M. NAZLÎ 690 lei f. 35 dcp; urmează să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
I. În temeiul art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen. condamnă pe inculpata M. N. (CNP_, fiica lui N. și Aișe, ns. la data de 14.01.1996, în mun. Medgidia, domiciliat în com. Cobadin, ., jud. C.) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie.
În temeiul art. 67 alin. 2 c.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. n) c.pen. aplică inculpatei M. N. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a comunica cu persoana vătămată P. E. pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art. 65 alin. 1 și 3 c.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. n) c.pen. aplică inculpatei M. N. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a comunica cu persoana vătămată P. E. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Pedeapsa se execută în regim de detenție, potrivit art. 60 c.pen.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) c. proc. pen. raportat la art. 127 c.pen. și art. 72 alin. 1 c.pen., deduce din durata pedepsei aplicate inculpatei M. N., perioada reținerii și arestării preventive, de la 07.09.2015 la zi.
În temeiul art. 399 alin. 1 c.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 4 c.proc.pen., menține măsura preventivă a arestării preventive (cel mai târziu până la data de 15.02.2016) - mandat de arestare preventivă nr. 202/UP din 07.09.2015 al Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2015. Măsura este executorie potrivit art. 399 alin. 4 c.proc.pen.
II. În temeiul art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) și d) c.pen. condamnă pe inculpatul M. E. (CNP_, fiul lui N. și Aișe, ns. la data de 05.05.1993, în mun. Medgidia, jud. C., domiciliat în com. Cobadin, ., jud. Constanta) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie.
În temeiul art. 67 alin. 2 c.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. n) c.pen. aplică inculpatului M. E. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a comunica cu persoana vătămată P. E. pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art. 65 alin. 1 și 3 c.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. n) c.pen. aplică inculpatului M. E. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a comunica cu persoana vătămată P. E. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Pedeapsa se execută în regim de detenție, potrivit art. 60 c.pen.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) c. proc. pen. raportat la art. 127 c.pen. și art. 72 alin. 1 c.pen., deduce din durata pedepsei aplicate inculpatei M. E., perioada reținerii și arestării preventive, de la 08.09.2015 la zi.
În temeiul art. 399 alin. 1 c.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 4 c.proc.pen., menține măsura preventivă a arestării preventive (cel mai târziu până la data de 15.02.2016) - mandat de arestare preventivă nr. 203/UP din 09.09.2015 al Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2015.
III. În temeiul art. 125 alin. 2 teza 1 c.pen. aplică inculpatului M. I. (fiul lui N. și A., născut la data de 17.06.1999, în mun. C., domiciliat în oraș N. V., jud. C., CNP_, ffl în ., ., jud. C.) măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) c. proc. pen. raportat la art. 127 c-pen. cu referire la art. 72 alin. 1 c.pen., deduce din durata măsurii educative aplicate inculpatului M. I., perioada reținerii și arestării preventive de la 07.09.2015 la zi.
În temeiul art. 399 alin. 3 lit. d) c.proc.pen. raportat la art. 241 alin. 1 lit. d) c.proc.pen., constată încetată de drept măsura arestării preventive dispusă prin încheierea din camera de consiliu nr. 578 din data de 07.09.2015, pronunțată de Judecătoria C. - Secția Penală în dosarul nr._/212/2015 menținută prin încheierea din camera de consiliu nr. 610 din data de 09.09.2015 a Tribunalului C. – Secția penală.
Dispune punerea în libertate a inculpatului M. I. (de sub puterea mandatului de arestare nr. 201/UP din 07.09.2015 al Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2015), dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză. Măsura este executorie potrivit art. 399 alin. 4 c.proc.pen.
IV. În temeiul art. 125 alin. 2 teza 1 c.pen. aplică inculpatei M. NAZLÎ (fiica lui N. și AIȘE, născută la data de 28.09.2000, în Municipiul Medgidia, județul C., domiciliat în comuna Cobadin, ., CNP_) măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 c.pen. raportat la art. 32 alin. 1 c.pen. raportat la art. 233 c.pen, cu aplicarea art. 113 și urm. c.pen. și art. 77 lit. a) c.pen..
V. Ia act că persoana vătămată P. E. nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.
VI. În temeiul 274 alin. 1 și 2 C. proc. pen., instanța obligă pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează: inculpatul M. I. - 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală), inculpatul M. E. - 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală); inculpata M. NAZLÎ - 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală) și inculpata M. N.- 725 lei (din care suma de 625 lei cheltuieli judiciare avansate pentru urmărire penală).
Onorariile apărătorilor din oficiu: pentru urmărire penală - Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5592 din 07.09.2015 – av. B. G. NACIADIS – inc. M. N. 720 lei f. 125 dup; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5810 din 17.09.2015 – av. GINARA I. – inc. M. NAZLÎ 360 lei f. 137 dup; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5593 din 17.09.2015 – av. E. M. G. L. – inc. M. I. 720 lei f. 148 dup; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 5629 din 08.09.2015 – av. T. S. G.– inc. M. E. 360 lei f. 160 dup; și pentru judecată - Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6038 din 05.10.2015 – av. J. R. – inc. M. E. 690 lei f. 9dcp; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6036 din 05.10.2015 – av. P. LAURIAN– inc. M. I. 690 lei f. 10 dcp; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6037 din 05.10.2015 – av. TARABIH AMEL – inc. M. N. 690 lei f. 11 dcp; Delegație pentru asistență judiciară obligatorie . nr. 6113 din 05.10.2015 – av. I. R. M.– inc. M. NAZLÎ 690 lei f. 35 dcp; urmează să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.12.2015.
Președinte, Grefier,
V. Ticea E. B.
| ← Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 1575/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
