Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 324/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 324/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 16-09-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
Sentința penală nr. 324/2015
Ședința publică din data de 16.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. LIVIȘOR
GREFIER: U. A. E.
Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Cornetu a participat procuror E. G..
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C. S. L., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 336 alin. 1 din CP.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 02.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în temeiul art. 391 alin. 1 C.p.p a stabilit pronunțarea pentru astăzi, 16.09.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată că prin rechizitoriul nr. 5824/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul C. S. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.336 alin.1 din C.pen.
În actul de sesizare, în esență, s-a reținut că inculpatul C. S. L. la data de 29.03.2013, în jurul orelor 15:50, a condus autoturismul cu nr._ pe DN 3 din orașul P., jud.Ilfov, iar în aceste împrejurări a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare a alcoolemiei de 0, 90 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.A_ acesta a prezentat la orele 16:25, respectiv 17:25, un nivel al îmbibației alcoolice de 2, 00 g/l și 1, 75 g/l alcool pur în sânge.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu s-a reținut în baza următoarelor mijloace de probă menționate în actul de sesizare: proces verbal de constatare a infracțiunii; bon etilotest; buletin de examinare clinică; buletin analiză toxicologică alcoolemie A_ ; declarațiile inculpatului.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 23.07.2015, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală, și a dispus începerea judecății.
La termenul din data de 02.09.2015 s-a dispus citirea rechizitoriului, iar inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 C.pr.pen., privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii. La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar, după semnare.
La dosarul cauzei s-a atașat cazierul judiciar al inculpatului (f.16 dosar instanță).
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:
În fapt, instanța reține că inculpatul C. S. L., la data de 29.03.2013, în jurul orelor 15:50, a condus autoturismul cu nr._ pe DN 3 din orașul P., jud.Ilfov, având o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Situația de fapt reținută de instanță este dovedită prin următoarele mijloace de probă: proces verbal de depistare (f.12 - d.u.p.), bon etilotest (f.21 - d.u.p.), cerere de analiză, proces verbal de prelevare, buletin de examinare clinică și buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2263, înaintat de INML M. Minovici cu adresa nr.A12/9968/02.10.2013 (f.23-25 - d.u.p.), declarațiile inculpatului C. S. L. (f.15-20, respectiv fila 29 dosar instanță), acesta din urmă recunoscând faptul că a condus autovehiculul cu nr.de înmatriculare_ fiind sub influența băuturilor alcoolice.
Astfel, la data de 29.09.2013, la ora 15:50, organele de poliție din cadrul IPJ Ilfov-Serviciul Rutier, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe teritoriul de competență, au oprit pentru control autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, care circula pe DN 3 din orașul P., jud.Ilfov, ocazie cu care au constatat că acesta este condus de inculpatul C. S. L..
În aceste împrejurări, la ora 15:56, conducătorul auto C. S. L. a fost testat de către organele de poliție cu aparatul etilotest, ce a indicat o concentrație de 0,90 mg/l alcool în aerul expirat.
D. urmare, organele de poliție au procedat la conducerea inculpatului la Spitalul Sfântul I., unde i-au fost recoltate 2 (două) probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Pe baza acestor probe biologice a fost calculat gradul de îmbibație alcoolică în sânge, rezultatul fiind consemnat în buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2263, înaintat de INML M. Minovici cu adresa nr.A12/9968/02.10.2013.
Conform acestui document, inculpatul avea la ora 16:25 o alcoolemie de 2,00 g‰, iar la ora 17:25 o alcoolemie de 1,75 g‰.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice înaite de a se urca la volan, respectiv țuică, și că a condus autovehiculul pe drumurile publice.
Având în vedere probatoriul administrat la urmărirea penală, însușit de inculpat, ținând cont și de poziția procesuală exprimată de acesta în conformitate cu art. 374 alin. 4 C. pr. pen., instanța constată că acest probatoriu dovedește existența faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Cu referire la încadrarea în drept a faptei astfel cum a fost reținută, instanța constată următoarele:
Prin Decizia nr.265 din 6 mai 2014, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5 din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.372 din 20.05.2014, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală în Dosarul nr. 5._ și a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Așadar, în aplicarea Deciziei nr.265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, instanța va proceda la identificarea legii penale mai favorabilă, în mod global, inculpatului, având în vedere succesiunea de legi intervenită în cursul procesului.
În acest sens, instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 1 din Codul penal în vigoare, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Determinarea caracterului „mai favorabil” are în vedere o . elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, concurs, modalitatea de executare a pedepsei etc.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere, așadar, atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă și la modalitatea de executare a acesteia.
Cu referire la succesiunea de legi penale, instanța constată că inculpatul a comis fapta la 29.03.2013, când era în vigoare C.p. din 1969, fapta fiind încadrată ca fiind infracțiune, prev. de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, rep., iar după . noului Cod penal, aceeași faptă, prin raportare la conținutul constitutiv al infracțiunii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 336 alin.1 din Codul penal.
În această împrejurare, instanța reține că în cauză operează o succesiune de legi penale, fiind astfel incidente prev. art. 5 alin.1 din Codul penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, întrucât de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, urmând astfel a se aplica legea mai favorabilă.
Analizând comparativ cele două legi penale ce intră în această succesiune, instanța constată că potrivit noii reglementări, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea dedusă judecății, în modalitatea reținută în sarcina inculpatului, au rămas neschimbate, cu singurul amendament că noua reglementare prevede și posibilitatea aplicării unei amenzi.
Acest aspect, privit singular, nu poate conduce la stabilirea noului cod penal ca fiind legea mai favorabilă inculpatului câtă vreme instanța nu se va orienta către o pedeapsă cu amenda penală dat fiind valoarea foarte mare a alcoolemiei inculpatului cât și distanța parcursă de acesta în atare condiții.
Cu toate acestea, instanța apreciază că instituția amânării aplicării pedepsei prevăzută de noua lege penală este mai favorabilă față de suspendarea condiționată a executării pedepsei sau de suspendarea sub supraveghere prevăzută de C.pen. din 1969, deoarece prima instituție presupune în primul rând ca inculpatul să nu fie condamnat, fiind amânată condamnarea propriu-zisă, iar apoi termenul de încercare este mai redus, fiind un termen fix de 2 ani, termen după care se produc efectele prev. de art.90 C.pen. (persoana față de care s-a dispus măsura nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități etc.).
Astfel, din perspectiva iterată, Codul penal apare ca lege penală mai favorabilă, în mod global.
Prin urmare, în drept, fapta inculpatului C. S. L. care la data de 29.03.2013, în jurul orelor 15:50, a condus autoturismul cu nr._ pe DN 3 din orașul P., jud.Ilfov, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută de lege, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.336 alin.1 din Codul penal cu aplic. art.5 alin.1 Codul penal.
Elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală de 0,80 gr./l alcool pur în sânge. Urmarea imediată o reprezintă starea de pericol pentru participanții la traficul rutier, raportul de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultând din însăși săvârșirea faptei.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție întrucât a avut reprezentarea consecințelor acțiunii sale și a acceptat că astfel pune în pericol siguranța circulației, chiar dacă nu a urmărit producerea lor (intenție indirectă).
Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța va avea în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța va ține cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.
În același sens, art. 74 C.pen. prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; modul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Prin urmare, pentru stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, va avea în vedere toate circumstanțele reale si personale în care a fost săvârșită fapta.
În privința împrejurărilor comiterii infracțiunii instanța are în vedere că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social sporit, având în vedere valoarea foarte mare a alcoolemiei inculpatului cât și numărul mare al accidentelor de circulație din ultimul timp, printre ale căror cauze principale se află și conducerea sub influența alcoolului. În plus, instanța apreciază că inculpatul ar trebui să înțeleagă foarte bine pericolul pe care l-a creat pentru ceilalți participanți la trafic urcând la volan după ce a consumat alcool, iar faptul că această atitudine a inculpatului nu a avut urmări mult mai grave, cum ar fi un accident de circulație, s-a datorat probabil intervenției echipajului de poliție care l-a oprit.
Cu toate acestea, instanța constată că, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar a inculpatului, acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât se află la primul contact cu legea penală. În plus, la individualizarea pedepsei, instanța va ține seama că inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei comise pe tot parcursul urmăririi penale, precum și în faza de judecată. De asemenea, instanța va avea în vedere că inculpatul are studii medii, un loc de muncă-agent de pază, fiind astfel integrat în societate. În atare condiții, instanța apreciază că șansele ca inculpatul să persevereze pe drumul infracțional sunt relativ reduse.
Tinând cont, pe de o parte, că fapta inculpatului prezintă pericol public ridicat, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, pe de altă parte, instanța îi va stabili acestuia pedeapsa închisorii orientate spre minimul special prevăzut de lege, la individualizarea căreia va avea în vedere prevederile art. 396 alin. 10 din Cod procedură penală.
În raport de cele ce preced, instanța nu va reține în favoarea inculpatului și circumstanțe atenuante judiciare, ținând seama și de faptul că atitudinea de recunoaștere a faptei a fost una pur formală, inculpatul fiind pus în fața unor probe mai presus de orice îndoială.
Astfel, în baza art. 396 alin. 1, 4 și 10 Cod procedură va stabili în sarcina inculpatului O. D., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, pedeapsa de 1 (unu) an închisoare (faptă comisă la 29.03.2013).
În privința pedepselor accesorii si complementare, instanța reține că potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Instanța are în vedere că Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal a fost identificată mai favorabilă față de infracțiunea dedusă judecății, iar potrivit art. 65 alin. 1 Cod Penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art. 66 alin. 1 lit a), b) și d)-o) a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară. Totodată, conform art. 67 alin. 1 Cod Penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
În consecință, aplicarea unei pedepse accesorii poate fi dispusă numai dacă, în raport de criteriile prev. de art. 67 alin. 1 Cod Penal, instanța dispune aplicarea unei pedepse complementare.
De asemenea, în cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului - a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție - a stabilit că exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Or, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat, de împrejurările cauzei, precum și de persoana acestuia, aplicarea unei pedepse complementare sau accesorii nu este necesară.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit art. 83 C.pen., se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a și b sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Instanța constată că, în ceea ce îl privește pe inculpat, condițiile pentru amânarea aplicării pedepsei sunt întrunite. Astfel, pedeapsa stabilită este închisoarea de 1 an, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, iar în raport de circumstanțele personale ale acestuia, astfel cum au fost expuse mai sus, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată. Totodată, instanța constată că inculpatul și-a manifestat acordul de a presta muncă în folosul comunității dacă va fi găsit vinovat. În acest context, instanța apreciază că în cauză nu poate fi dispusă măsura renunțării la aplicarea pedepsei, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 80 C. pen.
Potrivit art. 84 C.pen., instanța va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.
În baza art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. 2 lit. b Cod penal, va obliga inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 40 zile lucrătoare, în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului sector 6 București.
Totodată, apreciind în raport de natura infracțiunii ce face obiectul cauzei, de valoarea foarte mare a alcoolemiei inculpatului, de distanța parcursă de acesta în atare condiții și, pe cale de consecință, de potențialul pericol public pe care îl reprezintă acest comportament pentru ceilalți participanți la trafic, instanța constată că se impune stabilirea în sarcina inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, și a obligației de a nu conduce niciun fel de autovehicul.
Prin urmare, în baza art.85 alin.2 lit.g Cod penal, va impune inculpatului pe durata termenului de supraveghere obligația de a nu conduce niciun fel de autovehicul.
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune București.
Prezenta sentință se va comunica, la data rămânerii definitive, Serviciului de Probațiune București.
În vederea verificării modului de îndeplinire a obligației prev.de art. 85 alin.2 lit.g Cod penal, instanța va dispune comunicarea prezentei sentințe, la data rămânerii definitive, către Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală, va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român (urmărire penală și instanță).
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei va rămâne în sarcina statului și va fi avansat, potrivit art.272 din Codul de procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. 1, 4 și 10 Cod procedură penală raportat la art. 83 Cod penal, stabilește în sarcina inculpatului C. S. L. (fiul lui I. și V., ns. la data de 28.03.1978 în mun.București, sector 6, cu domiciliul în mun.București, . nr.15, ., ., cetățean român, fără antecedente penale, CNP_), pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 84 Cod penal și calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. 2 lit. b Cod penal obligă inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 40 zile lucrătoare, în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului sector 4 București.
În baza art.85 alin.2 lit.g Cod penal, impune inculpatului pe durata termenului de supraveghere obligația de a nu conduce niciun fel de autovehicul.
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune București.
Prezenta sentință se comunică, la data rămânerii definitive, Serviciului de Probațiune București.
În vederea verificării modului de îndeplinire a obligației prev.de art. 85 alin.2 lit.g Cod penal, prezenta sentință se comunică, la data rămânerii definitive, către Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român (urmărire penală și instanță).
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei rămâne în sarcina statului și va fi avansat, potrivit art.272 din Codul de procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată, în sedință publică, astăzi 16.09.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D. LivișorUrloi A. E.
Red. D.L./ teh. U.A.E./ 2 ex./16.09.2015
Comunicat ex, azi .Grefier,
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința... | Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... → |
|---|
