Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 109/2015. Judecătoria CORNETU

Sentința nr. 109/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 09-04-2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CORNETU – JUD. ILFOV

SENTINȚA PENALĂ NR. 109

Ședința publică de la 09.04.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. M. V.

GREFIER: A. I. C.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Cornetu, a participat procuror V. L. E..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul F. G., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. (de la 1969) și art. 5 C.pen.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 27.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, în temeiul art. 391 alin. 1 C.p.p a stabilit pronunțarea pentru astăzi, 09.04.2015, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

La data de 18.09.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu, sub nr._, rechizitoriul nr. 1977/P/2012 întocmit la 12.09.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Cornetu, prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului F. G., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. (de la 1968) și art. 5 C.pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 05.04.2012, ora 00,30 inculpatul F. G. a condus autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare_ pe .. Glina, jud. Ilfov, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 1,30 gr. alcool la 1000 ml. sânge la prima probă recoltată la ora 02,36 și 1,20 gr. alcool la 1000 ml. sânge la a doua probă recoltată la interval de o oră, fără a poseda permis de conducere.

La dosarul cauzei s-a atașat cazierul judiciar al inculpatului (fila 11 d.i.).

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 07.11.2014, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală, și a dispus începerea judecății.

În ședința de judecată din data de 22.02.2015, inculpatul a arătat că dorește ca judecata să se facă potrivit art. 375 Cod procedură penală, a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate de părți, respectiv: proces-verbal de depistare și planșa fotografică (f. 6-13); bon etilotest Drager nr._/05.04.2012, ora 01,31, din care a reieșit o concentrație de 0,69 mg/l alcool în aerul expirat (f. 22); declarații inculpat F. G. (f. 18, 1921, 23); fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 24); cerere de analiză și proces verbal de prelevare (f. 15); buletin de examinare clinică (f. 16); buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. A_, conform căruia inculpatul avea la ora 02,36 o îmbibație a alcoolului în sânge de 1,30 g la 1000 ml sânge, iar la ora 03,36 o îmbibație a alcoolului în sânge de 1,20 g la 1000 ml sânge (f. 14); declarații martori B. M. (f. 25, 26); C. C. R. (f. 27); proces-verbal verificare permis de conducere rezultând că nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule; (f. 28); proces-verbal verificare auto (f. 29); acte autoturism (f. 34-36); proces-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare (f. 40).

*

* *

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă instanța reține următoarele:

Prin Legea nr. 286/2009 legiutorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităților practice care reclamau ajustări ale legislației penale, mesajul juridic și social al codului penal fiind întemeiat, în esență, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor și o ordonare logică prin condensarea legislației (o . infracțiuni din legi speciale au fost incluse în cod, unele sub formă modificată).

Potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, noua legislație penală a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.

În ceea ce privește infracțiunile de conducerea unui vehicul fără permis și conducere sub influența alcoolului, instanța constată că legiutorul nu a diminuat sancțiunea aplicată, dar în cazul celei di urmă, a prevăzut și posibilitatea amenzii. Însă, în ceea ce privește modalitățile de executare ale pedepsei, instanță constată a fi mai favorabile dispozițiile vechiului cod. De asemenea, având în vedere că faptele sunt săvârșite în concurs, constată a fi mai favorabil tratamentul sancționator prevăzut de vechiul cod penal. Astfel se apreciază că legea penală mai favorabilă aplicabilă în speță este Codul penal de 1968, care va fi aplicat în ansamblu, inclusiv cu privire la pedeapsă, pedeapsă accesorie, modalitate de executare.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt: la data de 05.04.2012, ora 00,30 inculpatul F. G. a condus autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare_ pe .. Glina, jud. Ilfov, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 1,30 gr. alcool la 1000 ml. sânge la prima probă recoltată la ora 02,36 și 1,20 gr. alcool la 1000 ml. sânge la a doua probă recoltată la interval de o oră, fără a poseda permis de conducere.

1. În drept, fapta inculpatului F. G. constând în aceea că a condus pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, instanța reține că elementul material constă în acțiunea de a conduce pe drumurile publice cu o alcoolemie peste limita legală. Urmarea imediată a faptei o constituie o stare de pericol pentru desfășurarea în siguranță a circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate, având în vedere că este vorba despre o infracțiune de pericol, iar nu de rezultat, rezultă ex re, starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite născându-se odată cu săvârșirea elementului material al infracțiunii.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății cu intenție directă, inculpatul prevăzând rezultatul periculos al faptei săvârșite, pe care l-a urmărit și acceptat prin săvârșirea infracțiunii.

Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța va avea în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța va ține cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal de la 1968: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în legea specială pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, gradul de pericol social concret al infracțiunii pe care instanța îl apreciază ca fiind ridicat raportat la: împrejurările în care a fost comisă și la urmările produse - inculpatul a condus pe drumurile publice cu o alcoolemie peste limita legală, noaptea, pe un drum principal; la relațiile sociale încălcate și care privesc siguranța circulației pe drumurile publice; la forma de vinovăție cu care a acționat, respectiv intenție directă și la circumstanțele personale ale inculpatului: acesta are vârsta de 27 de ani, are antecedente penale, este necăsătorit, dar are copii în întreținere, fără profesie și fără loc de muncă, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră și a realizat gravitatea faptelor comise recunoscând fapta comisă.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracțiunile la regimul rutier, de natura celor săvârșite de inculpat, au o frecvență foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp și se impune aplicarea unor pedepse pentru conștientizarea inculpatului cât și a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranța circulației pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viața celorlalți participanți la trafic.

Fiind dovedită existența faptei, elementele constitutive ale infracțiunii, precum și săvârșirea acesteia de către inculpat, instanța urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Având în vedere aceste aspecte și aplicând reducerea cu o treime conform art. 396 alin. 10 C.pr.pen., instanța apreciază că o pedeapsă de 1 an închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen. Pentru aceste motive va stabili pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului F. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub infleunța alcoolului prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

În temeiul art. 71 din C. p. cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012, se va interzice inculpatului, pe durata executării acestei pedepse, exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit b. din C. p., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că având în vedere gravitatea infracțiunii comise, pericolul concret ridicat al acesteia, urmările produse dar și cele care s-ar fi putut produce, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Hirst Contra Marii Britanii, infracțiunile săvârșite de inculpat creează față de acesta o nedemnitate în exercitarea dreptului de a fi ales în autorității sau funcții elective publice, dar și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și lit.b C. pen., motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei în condițiile și pe durata stabilite de art.71 cod penal.

II. În drept, fapta inculpatului F. G. constând în aceea că a condus pe drumurile publice fără a deține permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere fără permis prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, instanța reține că elementul material constă în acțiunea de a conduce pe drumurile publice fără permis. Urmarea imediată a faptei o constituie o stare de pericol pentru desfășurarea în siguranță a circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate, având în vedere că este vorba despre o infracțiune de pericol, iar nu de rezultat, rezultă ex re, starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite născându-se odată cu săvârșirea elementului material al infracțiunii.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății cu intenție directă, inculpatul prevăzând rezultatul periculos al faptei săvârșite, pe care l-a urmărit și acceptat prin săvârșirea infracțiunii.

Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța va avea în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța va ține cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal de la 1969: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în legea specială pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, gradul de pericol social concret al infracțiunii pe care instanța îl apreciază ca fiind ridicat raportat la: împrejurările în care a fost comisă și la urmările produse - inculpatul a condus pe drumurile publice fără permis, pe timp de noapte, pe o arteră larg circulată; la relațiile sociale încălcate și care privesc siguranța circulației pe drumurile publice; la forma de vinovăție cu care a acționat, respectiv intenție directă și la circumstanțele personale ale inculpatului: acesta are vârsta de 27 de ani, are antecedente penale, este necăsătorit, dar are copii în întreținere, fără profesie și fără loc de muncă, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră și a realizat gravitatea faptelor comise recunoscând fapta comisă.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracțiunile la regimul rutier, de natura celor săvârșite de inculpat, au o frecvență foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp și se impune aplicarea unor pedepse pentru conștientizarea inculpatului cât și a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranța circulației pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viața celorlalți participanți la trafic.

Fiind dovedită existența faptei, elementele constitutive ale infracțiunii, precum și săvârșirea acesteia de către inculpat, instanța urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Având în vedere aceste aspecte și aplicând reducerea cu o treime conform art. 396 alin. 10 C.pr.pen., instanța apreciază că o pedeapsă de 1 an închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că având în vedere gravitatea infracțiunii comise, pericolul concret ridicat al acesteia (respectiv periculozitatea sporită a faptelor comise de inculpat care a condus fără permis un autoturism), urmările produse dar și cele care s-ar fi putut produce, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Hirst Contra Marii Britanii, infracțiunile săvârșite de inculpat creează față de acesta o nedemnitate în exercitarea dreptului de a fi ales în autorității sau funcții elective publice dar și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și lit.b C. pen., motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei în condițiile și pe durata stabilite de art.71 cod penal, cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012.

Analizând fișa de cazier a inculpatului, instanța, în temeiul art. 33 alin. 1 lit a Cod penal de la 1968 constată că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1360/03.12.2012 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la 28.12.2012 și prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014, având în vedere că faptele au fost săvârșite înainte de intervenirea unei condamnări definitive pentru vreuna dintre ele.

Potrivit art.15 alin.1 din Legea 187/2014, măsura suspendării condiționate aplicate în baza codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. 1, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

Prin urmare, în baza art. 85 alin. 1 Cod penal de la 1968 raportat la art. 15 alin. 2 din Legea 187/2014, anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014.

În concluzie, va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014 și va repune în individualitatea lor cele 4 pedepse de câte 8 luni închisoare și sporul fixat în cuantum de 2 luni.

În baza art. 34 alin. 1 lit b Cod penal de la 1968 rap. la art. 33 lit a Cod penal de la 1968 va contopi cele două pedepse stabilite prin prezenta, de câte un an închisoare, și cele 4 pedepse de câte 8 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 1360/03.12.2012 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la 28.12.2012 și prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014, și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, ce va fi sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 1 an și 6 luni închisoare.

Cu privire la sporul de 6 luni închisoare aplicat, instanța consideră că acesta apare ca fiind necesar având în vedere numărul de infracțiuni săvârșite și gravitatea acestora. Totodată, instanța consideră că sporul este necesar, având în vedere că acesta reprezintă o parte din pedeapsa care nu se va executa ca urmare a aplicării regulilor de la concursul de infracțiuni. Or, neaplicarea în cauză a unui spor ar reprezenta un semn de nepedepsire față de inculpat, care ar fi sancționat doar pentru una dintre fapte.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1968 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1968.

Instanța apreciază că raportat la gravitatea faptelor și ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptea, pronunțarea condamnării poate constitui un avertisment pentru acesta, chiar și fără executarea pedepsei, astfel încât nu va mai săvârși pe viitor alte infracțiuni. Constatând că în prezenta cauză inculpatului i s-a stabilit o pedeapsa rezultantă cu închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nemafiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii de cel puțin 1 an, instanța va dispune în baza art. 86ind.1 Cod penal din 1968 suspendarea executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare sub supraveghere, pe o durata de 6 ani și 6 luni, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 86ind.2 Cod penal din 1968.

În baza art. 86ind.3 Cod penal din 1968 pe durata termenului de încercare inculpatul va trebui să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86ind.3 alin. 1 lit. a-d Cod penal din 1968:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București;

b)să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele prevăzute la art. 86ind3 alin. 1 lit. b-d Cod penal din 1968 se comunică Serviciului de Probațiune București, iar măsurile de supraveghere dispuse se comunică inculpatului.

În baza art. 86ind4 Cod penal din 1968 cu referire la art. 83 Cod penal din 1968 atrage atenția inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 ind. 1 alin. 5 Cod penal din 1968 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 de lei se avansează din fondurile MJ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 20.05.2014, constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1968:

În baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 Rep. cu aplicarea art. 396 alin. 10 NCPP, condamnă pe inculpatul F. G. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența alcoolului.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1968 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1968.

În baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 Rep. cu aplicarea art. 396 alin. 10 NCPP, condamnă pe inculpatul F. G. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1968 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1968.

În temeiul art. 33 alin. 1 lit a Cod penal de la 1968 constată că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1360/03.12.2012 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la 28.12.2012 și prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal de la 1968 raportat la art. 15 alin. 2 din Legea 187/2014, anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014 și repune în individualitatea lor cele 4 pedepse de câte 8 luni închisoare și sporul fixat în cuantum de 2 luni.

În baza art. 34 alin. 1 lit b Cod penal de la 1968 rap. la art. 33 lit a Cod penal de la 1968 contopește cele două pedepse stabilite prin prezenta, de câte un an închisoare, și cele 4 pedepse de câte 8 luni închisoare stabilite prin sentința penală nr. 1360/03.12.2012 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la 28.12.2012 și prin sentința penală nr. 432/05.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 27.05.2014, și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, ce va fi sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1968 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1968.

În baza art. 86ind.1 Cod penal din 1968 dispune suspendarea executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare sub supraveghere, pe o durata de 6 ani și 6 luni, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 86ind.2 Cod penal din 1968.

În baza art. 86ind.3 Cod penal din 1968 pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86ind.3 alin. 1 lit. a-d Cod penal din 1968:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București;

b)să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele

lui de existență.

Datele prevăzute la art. 86ind3 alin. 1 lit. b-d Cod penal din 1968 se comunică Serviciului de Probațiune București, iar măsurile de supraveghere dispuse se comunică inculpatului.

În baza art. 86ind4 Cod penal din 1968 cu referire la art. 83 Cod penal din 1968 atrage atenția inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 ind. 1 alin. 5 Cod penal din 1968 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 de lei se avansează din fondurile MJ.

Cu apel în 10 zile de la comunicare pentru inculpat și Ministerul Public a copiei minutei.

Pronunțată în sedință publică, astăzi, 09.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Jud. M. V. BĂRĂSCUAdela I. C.

Red. M.V.B. / Tehn. A.C.

27.04.2015 / 2 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 109/2015. Judecătoria CORNETU