Plângere conform art. 104 din Legea 254/2013. Sentința nr. 1040/2015. Judecătoria MIERCUREA CIUC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1040/2015 pronunțată de Judecătoria MIERCUREA CIUC la data de 11-11-2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA M. C.
Sentința penală nr. 1040/2015
Ședința publică de la 11 noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. V. G.
Grefier :K. B.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petent G. C. și pe intimat P. M. C., având ca obiect plângere conform art. 104 din Legea 254/2013.
Fără participarea Ministerului Public.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din data de 21.10.2015, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra contestației de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.09.2015 sub nr. dosar_, petentul G. C., fiul lui C. și A., născut la data de 26.04.1990, deținut în P. M. C., a formulat contestație împotriva Încheierii nr. 329/07.09.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate la P. M. C..
În cuprinsul cererii contestatorul a arătat că poate proba nevinovăția sa cu privire la sancțiunea disciplinară aplicată.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. 329/2015 al Judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarului M. C..
Sub aspectul probatoriului au fost audiați contestatorul, martorii B. A. și D. I..
P. M. C. a depus concluzii scrise prin care a solicitat a se lua act de poziția procesuală a instituției în sensul de a se respinge contestația formulată de persoana privată de libertate, menținând ca legală și temeinică încheierea atacată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 104/05.08.2015 a comisiei de disciplină din P. M. C., deținutul G. C. a fost sancționat cu suspendarea dreptului de a primi și cumpăra bunuri, cu excepția celor necesare pentru igiena individuală, pe o perioadă de 2 luni, pentru comiterea abaterii prevăzute de art.82 lit.a din Legea nr.254/2013, constând în faptul că la data de 29.07.2015 a adresat injurii și cuvinte jignitoare și l-a bătut pe deținutul A. R. G..
Împotriva Hotărârii Comisiei de disciplină petentul a formulat plângere la Judecătorul de supraveghere a privării de libertate la P. M. C..
Prin Încheierea nr. 329/07.09.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate a fost respinsă plângerea petentului.
Împotriva Încheierii Judecătorului de supraveghere petentul a formulat, în termenul legal prevăzut de art. 104 alin. (9) din Legea nr. 254/2013, contestația care face obiectul prezentei cauze.
În considerentele încheierii contestate s-a reținut că în procedura disciplinară s-a întocmit raport de incident și notă de constatare, au dat declarație scrisă persoanele private de libertate A. R. G., M. M., Tobu M. G. și petentul.
În motivarea plângerii petentul a arătat că la data respectivă Băzoiu C. a fost chemat de A. R.. A. l-a lovit cu pumnul în cap pe Băzoiu. Apoi A. R. și fratele său A. L. au sărit pe petent și l-au lovit cu pumnii și picioarele. Apoi A. R. l-a lovit pe petent cu o coadă de lingură ascuțită lângă ochi.
Fiind audiat de judecătorul de supraveghere petentul a declarat că la data respectivă a auzit cum A. R. îi reproșa lui Băzoiu C. că vrea să-l mute din cameră. A văzut când A. l-a lovit pe Băzoiu în cap cu mânerul unei scule. Băzoiu a fugit la patul său. A. R. și fratele său A. L. l-au lovit pe petent cu pumnii și picioarele iar A. R. l-a tăiat pe față cu o coadă de lingură ascuțită. A declarat că nu a avut anterior divergențe cu cei doi și că nu l-a amenințat sau lovit pe A. R. și nici nu a avut vreun obiect ascuțit.
Băzoiu C., audiat de judecătorul de supraveghere, a declarat că A. R. i-a reproșat că a ieșit la raport pentru ca el să fie mutat din cameră deși în realitate a fost la raport pentru o problemă personală. La un moment dat a fost lovit din spate cu pumnul în cap și când s-a întors a fost lovit cu mânerul unei scule tot în cap după care s-a dus la patul său. La scurt timp l-a văzut pe G. C. că sângera și a spus că A. R. l-a lovit în față cu o coadă de lingură ascuțită.
G. A. L., audiat de judecătorul de supraveghere, a declarat că la data incidentului A. R. l-a chemat la patul său pe Băzoiu C. și l-a întrebat de ce a fost la raport reproșându-i că vrea ca A. să fie mutat din cameră. A. R. l-a lovit cu pumnul în cap și apoi cu mânerul unei sule în zona urechii. Băzoiu a fugit înapoi la patul său iar frații A. l-au luat pe G. C. și au început să-l lovească cu pumnii. A. R. l-a tăiat pe față cu o coadă de lingură ascuțită iar G. C. a fugit la patul său. Nu știe de ce a fost agresat G. C.. Mai precizează că nu l-a amenințat sau jignit pe A. R..
La cererea petentului au fost audiați B. A. și D. I..
Astfel, B. A. a declarat că la data incidentului A. R. l-a chemat pe Băzoiu C. la patul său și l-a lovit cu un mâner de sulă folosită la cusut încălțăminte. Băzoiu a fugit la patul său. Apoi A. R. și A. L. au sărit pe G. C. fără motiv și A. R. l-a tăiat pe acesta pe față, lângă ochi. G. L. nu a lovit pe nimeni și nici nu a înjurat. Persoana audiată a mai declarat că bănuiește că A. R., care mai lua cafea și țigări de la alți deținuți a fost văzut de G. motiv pentru care acesta a fost atacat de A., deși G. îi susese doar martorului că l-a văzut pe A. într-o noapte când sustrăgea mâncarea altui deținut din geam.
D. I. a declarat că A. R. l-a chemat pe G. C. la patul său. Fratele lui A. R. l-a lovit pe G. C. cu o bucată de fier în arcada stângă. Băzoiu a vrut să-i despartă și cei doi frați A. l-au lovit și pe el. A mai declarat că cei doi frați G. nu au înjurat pe nimeni.
Prin adresele din 20.08.2015 P. M. C. a comunicat faptul că în incidentul din data de 29.07.2015 au fost implicați mai mulți deținuți, s-au întocmit 6 rapoarte de incident iar dintre persoanele implicate au fost sancționați Băzoiu C., G. C. și G. A. L. deoarece aceștia au generat conflictul. S-au anexat acte medicale din care rezultă că dintre cei implicați numai G. C. prezintă o plagă de 2 cm pe față.
În declarația dată în cadrul cercetării disciplinare, petentul descrie starea de fapt descrisă în plângerea formulată și în declarația dată în fața judecătorului de supraveghere susținută și de Dogarul I.. În schimb, Tobu M. și M. M. descriu în declarațiile date în cadrul cercetării disciplinare o stare de fapt din care rezultă că frații G. și Băzoiu sunt cei care au amenințat pe A. R. cu obiecte înțepătoare, iar rănirea lui G. C. s-ar datora faptului că acesta, fiind împins de A. R., a căzut, și când s-a ridicat s-a lovit de bancă.
De asemenea, vinovăția celor trei persoane sancționate este susținută și de A. R. în declarația scrisă dată în cadrul procedurii disciplinare.
Deși persoanele nesancționate au manifestat aceeași violență ca și cei sancționați, în prezenta încheiere trebuie analizată vinovăția celor sancționați, care au formulat plângere, respectiv a lui G. C.. În acest sens din declarațiile date în cadrul cercetării disciplinare rezultă că cei trei deținuți sancționați au proferat injurii și amenințări la adresa lui A. R..
În consecință, din ansamblul declarațiilor rezultă că petentul a comis abaterea pentru care a fost sancționat, motiv pentru care plângerea a fost respinsă.
În fața instanței petentul a reiterat cele arătate în cursul cercetării disciplinare și în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate. A negat faptul că în timpul incidentului ar fi căzut fiind împins de A. R. G..
Martorii B. A. și D. I., deținuți în aceeași cameră la momentul incidentului, au menținut declarațiile date la Judecătorul de supraveghere. Au menționat că și A. L. l-a lovit pe contestator, iar D. I. a precizat că A. R. G. l-a lovit pe contestator cu un obiect posibil o sulă în zona ochiului stâng.
Instanța reține că declarațiile persoanelor private de libertate sunt contradictorii între ele. Astfel, contestatorul și martorul B. A. au declarat că incidentul s-a declanșat în urma unei discuții contradictorii când A. R. G. l-a chemat la patul său pe Băzoiu C.. În schimb martorul D. I. a declarat că A. R. l-a chemat pe contestator și l-a lovit, iar ulterior Băzoiu a vrut să-i despartă.
De asemenea, contestatorul susținut de martorul B. A. au declarat că A. R. l-a tăiat pe față. În schimb martorul D. I. a declarat inițial la Judecătorul de supraveghere că fratele lui A. R. l-a lovit pe G. C. în față. Se observă că si cu privire la obiectul cu care ar fi fost lovit contestorul sunt divergențe, acesta fiind fie o coadă de lingură ascuțită, o simplă bucată de fier, ori o sulă de cusut încălțăminte.
Având în vedere aspectele menționate, declarația martorului D. I. va fi înlăturată pentru lipsă de obiectivitate, explicabilă de altfel în contextul conviețuirii în mediul penitenciar.
Din evidența cabinetului medical rezultă că după incident G. C. prezenta o plagă de 2 cm pe față. În contextul prezentat, apare mai veridic faptul că acesta, fiind căzut la pământ, s-a lovit de sau cu un obiect dur (bancă) decât că i s-ar fi provocat plaga prin lovire cu un obiect ascuțit-înțepător.
În ansamblul probelor existente declarația martorului B. A. nu poate să susțină nevinovăția contestatorului. Deși, așa cum a reținut și Judecătorul de supraveghere, și ceilalți deținuți implicați în incident au manifestat violență, din declarațiile date în cadrul cercetării disciplinare mai rezultă și că trei dintre deținuți, printre care și contestatorul, au proferat inițial injurii și amenințări la adresa lui A. R..
Se reține și gravitatea deosebită a abaterii, aparent deținuții din cameră situându-se în două grupuri divergente iar astfel de acte de indisciplină sunt inacceptabile, întrucât reprezintă manifestări ale conduitei negative a persoanelor condamnate care pun sub semnul întrebării dispoziția acestora pentru reeducare și reintegrare socială.
Ca urmare, soluția dată plângerii petentului prin Încheierea judecătorului de supraveghere contestată este legală și temeinică, urmând a fi menținută.
Din considerentele expuse, în baza art. 39 alin. (18) raportat la art. 104 din Legea nr. 254/2013, va respinge ca nefondată contestația formulată de către petentul G. C., iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care suma reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa Baroului Harghita.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 39 alin. (18) raportat la art. 104 din Legea nr. 254/2013, respinge ca nefondată contestația împotriva Încheierii nr. 329/07.09.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate la P. M. C., formulată de către petentul G. C., fiul lui C. și A., născut la data de 26.04.1990, deținut în P. M. C..
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 130 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se avansează Baroului Harghita din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, la data de 11.11.2015
Președinte,Grefier,
G. D. ViorelBoth K.
G.D.V./B.K.
Primit:18.11.2015
Redactat:19.11.2015
Ex: 5
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1035/2015.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 1042/2015.... → |
|---|
