Înşelăciunea. Art.244 NCP. Sentința nr. 1331/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1331/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 04-11-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 1331/2015
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. T.
Grefier A. C. S.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe lângă Judecătoria Oradea a fost reprezentat de procuror TIBA M. A..
Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod de procedură penală.
Pe rol, judecarea cauzei penale privind pe inculpata G. G. I., trimisă în judecată sub acuzația comiterii infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 C. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata G. G. I. asistată de avocat din oficiu Ghergel M., lipsă fiind partea civilă O. Facktoring ZRT prin mandatar O. F. SRL.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
În baza art. 372 al. 1 Cod procedură penală, instanța procedează la identificarea inculpatei G. G. I., pe baza cărții de identitate.
Întrebată fiind, inculpata arată că nu există posibilitatea să se împace cu partea civilă întrucât nu are posibilitatea să achite întreg prejudiciul în cursul procesului penal.
Se constată faptul că prin încheierea nr. 692/C.P./02.12.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății în cauză.
În baza art. 374 al. 1 și 2 Cod procedură penală, se face o prezentare succintă a actului de sesizare al instanței, după care președintele explică inculpatei G. G. I. în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că tot ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești când socotește necesar.
Conform art. 374 al. 4 Cod procedură penală, instanța pune în vedere inculpatei G. G. I. că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Inculpata G. G. I., asistată de avocat, arată că dorește să fie judecată pe baza procedurii recunoașterii învinuirii, prev. de art. 375 Cod procedură penală, întrucât recunoaște fapta de care este acuzat.
Instanța ia act că inculpata G. G. I. solicită să fie judecată pe baza procedurii recunoașterii învinuirii, prev. de art. 375 Cod procedură penală.
În baza art. 375 al. 1 Cod procedură penală, instanța procedează la ascultarea inculpatei G. G. I., declarația sa fiind consemnată în procesul verbal care se atașează la dosar, după ce în prealabil a fost citită și semnată de inculpată și apărătoarea acesteia.
Instanța, având în vedere declarația inculpatei G. G. I., pune în discuție admisibilitatea cererii inculpatului de judecare conform procedurii recunoașterii învinuirii, prev. de art. 375 Cod procedură penală.
Reprezentantul parchetului solicită a se dispune admiterea cererii inculpatei G. G. I. de judecare conform procedurii recunoașterii învinuirii, prev. de art. 375 Cod procedură penală, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens.
Apărătoarea inculpatei G. G. I., solicită a se dispune admiterea cererii inculpatei de judecare conform procedurii recunoașterii învinuirii, prev. de art. 375 Cod procedură penală, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens.
Instanța, în baza art.375 al. 1 Cod procedură penală, admite cererea inculpatei G. G. I., de judecare conform procedurii în cazul recunoașterii învinuirii,apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens.
Apărătoarea inculpatei depune în circumstanțiere copii ale fluturașului de salariu din care rezultă că in fiecare lună i se reține din salariu o sumă de bani pentru a achita prejudiciul, copii ale certificatelor de naștere ale fiicelor minore și dovada că inculpata a fost internată în spital.
Instanța pune în discuție aplicabilitatea legii penale mai favorabile în cauză.
Reprezentantul parchetului, cu privire la aplicabilitatea legii penale mai favorabile, consideră că sunt mai favorabile dispozițiile legii noi.
Apărătoarea inculpatei consideră că sunt mai favorabile dispozițiile legii noi, respectiv Noul Cod penal. Solicită reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime ca urmare a admiterii procedurii recunoașterii învinuirii.
În baza art.387 al. 1 Cod procedură penală, instanța pune în discuția procurorului, apărătoarei inculpatei și inculpatei dacă mai au de dat explicații ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătorești.
Întrucât procurorul, apărătoarea inculpatei și inculpata nu formulează alte cereri sau precizări suplimentare, instanța, în baza art. 387 al. 2 declară terminată cercetarea judecătorească acordând cuvântul în dezbateri, conform art. 388 Cod procedură penală.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că susține rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea prin care a fost trimisă în judecată inculpata G. G. I..
În baza art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod penal, solicită condamnarea inculpatei la o pedeapsă just individualizată pentru fiecare faptă în parte.
În baza art. 38 alin.1 rap. la art. 39 alin. 1 lit b Cod penal în vigoare, solicită a se aplica pedeapsa închisorii cea mai grea la care să fie adăugat un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse cu închisoarea, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale solicită interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b Cod penal ca pedeapsa accesorie.
În baza art. 67 alin. 1 Cod penal, după executarea pedepsei principale solicită interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a,b Cod penal pe o durată de 5 ani, ca pedeapsa complementara.
În baza art. 19 Cod pr. pen. raportat la art. 397 alin. 1 Cod pr.penală raportat la art. 998-999 cod civil anterior, solicită admiterea acțiunii civile și obligarea inculpatei la plata despăgubirilor în favoarea părții civile O. Bank Romania SA in masura dovedirii actiunii civile.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal solicită confiscarea adeverințelor de venit, copia contractului de muncă nr. 34/04.02.2011 și anularea acestor înscrisuri în baza art. 580 C.pr.pen. ca fiind false.
În baza art. 274 alin. 1 Cod pr.pen., solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Apărătoarea inculpatei, în baza art. 396 al. 10 Noul Cod de procedură penală, solicită a se dispune reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, pentru fiecare faptă în parte solicită aplicarea unei pedepse just individualizată.
Arată că inculpata a respectat clauzele contractuale și a achitat ratele lunare timp de 4 luni pana în luna octombrie 2012, iar în lunile iulie-august i s-a reținut din salariu o sumă pentru achitarea prejudiciului, la fel cum i se reține și în prezent.
La individualizarea pedepsei solicită să se țină seamă de faptul că inculpata a recunoscut fapta, nu are antecedente penale, deține un loc de muncă și are două fete minore.
Ca modalitate de executare a pedepsei, solicită în principal aplicarea art. 83 Cod penal, amânarea aplicării pedepsei, iar în subsidiar suspendarea sub supraveghere întrucât inculpata are 2 fete minore. De asemenea, solicită nu i se aplice pedeapsă complementară întrucât inculpata are probleme de sănătate.
Solicită respingerea acțiunii civile ca fiind inadmisibilă.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că nu dorește să spună nimic.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din 25.06.2015 - dosar nr. 4327/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei G. G. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din Noul Codul Penal și uz de fals, prevăzută de art. 323 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Noul Cod penal și art. 5 din Noul Cod penal, reținându-se în sarcina acesteia faptul că a indus în eroare O. Bank România SA - sucursala Oradea prin folosirea de înscrisuri falsificate, care cuprindeau mențiuni nereale cu privire la cuantumul veniturilor salariale realizate, producând o pagubă în patrimoniul persoanei vătămate, în cuantum de 20.000 lei.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 09.05.2012, inculpata G. G. I. s-a prezentat la O. Bank România SA - sucursala Oradea, în vederea contractării unui credit pentru nevoi personale și a depus la dosarul de credit, cererea de credit nr. C2203/25/_/09.05.2012, adeverințele de venit false 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012 care atestă faptul că este angajată pe postul de cusătoare piele la ., jud. Bihor și realizează un venit lunar net de 1632 lei, copia contractului individual de muncă falsificat nr. 37/04.02.2011, copia cărții sale de identitate și fișa fiscală pe anul 2011.
În urma analizării documentelor existente la dosar, la data de 07.06.2012, inculpatei i-a fost aprobată acordarea unui credit pentru nevoi personale în valoare de 20.000 lei, fiind încheiat contractul de credit nr. C2203/25/_.
Prin adresa nr._/29.07.2013, Casa Județeană de Pensii Bihor a comunicat că inculpata G. G. I. era angajată în perioada ianuarie-martie 2012 la ., dar venitul brut realizat era de 700 lei.
De asemenea, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, prin adresa nr. 9916/22.08.2013, a comunicat că inculpata, în perioada ianuarie-mai 2012, figurează cu contract individual de muncă nr. 37/04.02.2011, angajată la ..
Din actele de urmărire penală rezultă că, la data comiterii faptelor, inculpata G. G. I. era angajată la ., având încheiat un contract individual de muncă valabil încheiat, în care se menționa expres venitul brut lunar în cuantum de 670 de lei, însă inculpata a folosit la bancă un contract de muncă, care conținea în fals, fila nr. 2 a contractului, cu mențiunea nereală „2300 lei”, reprezentând venit brut realizat lunar.
Martorul F. P. Z., admnistrator al . a declarat că s-a ocupat de administrarea societății, împreună cu L. E., a confirmat calitatea de angajat a inculpatei pe perioada ianuarie-mai 2012, dar salariul brut menționat în contract era de 670 lei, aspect care se coroborează cu contractul de muncă depus de acesta la dosar (f. 201-203 dosar u.p.). Referitor la adeverințele de venit pretins emise de societate, nr. 43/07.05.2012 și 45/10.05.2012, folosite la obținerea creditului, martorul a precizat că nu a semnat acele adeverințe, aspect confirmat și de Raportul de constatare criminalistică nr._/27.01.2015 (f. 61-75 dosar u.p.).
Martorul F. P. Z. a mai arătat că inculpata avea acces la biroul administrativ al societății, inclusiv la ștampilă, iar în aceeași perioadă inculpata a prestat ore suplimentare, nefiind supravegheată, împrejurări în care ar fi putut folosi ștampila pentru a o aplica pe aceste adeverințe, fără a cunoaște cine a completat și semnat acele adeverințe în numele său. De asemenea, martorul F. P. Z. a relatat că inculpata G. G. I., pe lângă salariu, la fel ca ceilalți angajați, a primit anumite bonusuri, netrecute în statele de plată, dar nu cunoaște ca, în perioada ianuarie-martie 2012, să fi încasat suma netă de 1632 lei. Sub acest aspect, declarația martorului se coroborează cu declarația martorei L. E. G., care se ocupa în cadrul societății și de plata salariilor către angajați, aceasta menționând că inculpata nu a primit niciodată mai mult de 800 lei/lună, incluzând și orele suplimentare.
Martora L. E. G., a confirmat că ștampila existentă pe cele două adeverințe de venit, este o impresiune de ștampilă reală, precizând și ea că, având acces la documentele societății, e posibil ca inculpata să fi ștampilat documentele false.
Audiată fiind în cursul urmăririi penale, inculpata a declarat că, la cererea sa, a primit de la martorul F. P. Z., administratorul societății, adeverința de venit nr. 43, împreună cu contractul de muncă dar pentru că adeverința nu era bine completată, a primit altă adeverință, nr. 45, pe care le-a predat unei societăți de intermediere bancară, care a ajutat-o în obținerea creditului, inculpata susținând că ar fi primit începând cu vara anului 2011, salariu net, în sumă de 1632 lei, aspect infirmat de martorii F. P. Z. și L. E. G..
Fiind reaudiată de către procuror, inculpata a revenit asupra declarațiilor inițiale arătând că recunoaște comiterea faptelor de înșelăciune și uz de fals, pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală. Inculpata a declarat că a primit adeverințele de venit nr. 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012, contractul de muncă nr. 37/04.02.2011 și fișa fiscală pe anul 2011 de la martora L. E., care de fapt conducea . Oradea, unde era angajată și la momentul folosirii acestor documente la bancă avea cunoștință că acestea conțin mențiuni false, cu privire la veniturile realizate lunar.
Prin Raportul de constatare criminalistică nr._/27.01.2015 (f. 61-75), în concluzii s-au consemnat următoarele: semnătura depusă la „solicitant” aplicată pe Cererea pentru acordarea creditului pentru nevoi personale, semnătura aplicată pe contractul de credit și semnătura aplicată pe contractul individual de muncă au fost executate de G. G. I.; semnăturile depuse la poziția „Administrator” - F. P. Z., de pe adeverințele de venit nr. 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012, nu au fost executate de F. P. Z.; scrisul olograf de completare depus pe adeverințele de venit nr. 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012, nu au fost executate de F. P. Z. sau G. G. I.; cu privire la scrisul olograf de completare depus pe adeverințele de venit nr. 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012, experții au fost în imposibilitatea de a stabili dacă scrisul a fost executat de L. E. G., scrisul model de comparație prelevat de la aceasta prezentând elemente de autodeghizare, neputându-se efectua un examen comparativ concludent.
Audiată fiind de către instanța de judecată (filele 21-23 din dosarul cauzei), inculpata și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale în fața procurorului și a recunoscut că la data de 09.05.2012 a indus în eroare societatea bancară O. Bank România SA - sucursala Oradea prin folosirea unor înscrisuri constând în adeverință de venit, contract individual de muncă și fișă fiscală care cuprindeau mențiuni nereale cu privire la cuantumul veniturilor salariale pe care le obținea, arătând că venitul pe care îl obținea era de aprox. 750 de lei, deși din actele depuse la dosarul de credit rezulta că are venituri în cuantum de 1600 lei. Inculpata a mai arătat că a achitat timp de 4 luni ratele de credit, în prezent fiind executată silit și a solicitat să i se aplice procedura prevăzută de art. 375 Cod de procedură penală.
Starea de fapt și vinovăția inculpatei G. G. I. sunt dovedite cu probele administrate în cursul urmăririi penale și de către instanța de judecată, respectiv declarațiile inculpatei care se coroborează cu plângere penală formulată de O. Bank România SA - sucursala Oradea (f. 5 - 6 dosar u.p.), cererea de credit nr. C2203/25/_/09.05.2012 (f. 13-16 dosar u.p.), adeverințele de venit false nr. 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012 (f. 29 - 30 dosar u.p.), copia contractului individual de muncă falsificat nr. 37/04.02.2011 (f. 31-33 dosar u.p.), fișa fiscală pe anul 2011 (f. 46 dosar u.p.), contractul de credit nr. C2203/25/_ (f. 13-28 dosar u.p.), copie carnet de muncă (f. 34-44 dosar u.p.), declarațiile inculpatei (f. 47-59; 131-135 dosar u.p.), raportul de constatare criminalistică (f. 61-75 dosar u.p.), adresa emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor (f. 89 dosar u.p.), adresa emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor (f. 91 dosar u.p.), declarația martorului F. P. Z. (f. 96-200 dosar u.p.), contractul individual de muncă valabil (f. 201-203 dosar u.p.) și declarația martorului L. E. G. (f. 108-113 dosar u.p.).
În drept, fapta inculpatei G. G. I. constând în aceea că în data de 09.05.2012 s-a prezentat la O. Bank România SA-sucursala Oradea, în vederea contractării unui credit pentru nevoi personale, sens în care a depus la dosarul de credit documente de venit falsificate care atestau în mod nereal faptul că realizează un venit lunar net de 1632 lei și în baza cărora, prin inducerea în eroare a unității bancare cu privire la cuantumul veniturilor realizate, a obținut un credit pentru nevoi personale în sumă de 20.000 lei, fără ca ulterior să ramburseze contravaloarea ratelor lunare, conform contractului de credit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal din 1968, respectiv art.244 alin. 1 și 2 Cod penal din 2009.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatei de inducere în eroare a societății bancare prin mijloace frauduloase, cu prilejul încheierii contractului de credit, prin prezentarea ca adevărate a adeverinței de venit false, a contractului individual de muncă și a fișei fiscale din care rezulta în mod nereal că obține venituri în sumă de 1632 lei.
Elementul asupra căruia a purtat eroarea – cuantumul venitului lunar obținut de către inculpată – era esențial pentru încheierea contractului de credit și pentru stabilirea cuantumului creditului care putea fi acordat, potrivit procedurilor de acordare a creditelor persoane fizice și metodologiei de calcul a veniturilor eligibile, în vigoare la data acordării creditului, astfel că, dacă ar fi cunoscut cuantumul real al veniturilor inculpatei, societatea bancară nu i-ar fi acordat inculpatei un credit în suma solicitată.
Condiția privitoare la pricinuirea unei pagube este îndeplinită, aceasta fiind constituită din suma de bani obținută de inculpată, în baza contractului de credit, pagubă produsă în momentul încheierii contractului și remiterii sumei de bani, moment în care infracțiunea de înșelăciune s-a consumat și s-a produs urmarea socialmente periculoasă, adică paguba în dauna unității bancare, suma de bani reprezentând valoarea creditului ieșind din patrimoniul unității bancare.
Fapta aceleiași inculpate de a folosi în cadrul dosarului de credit înscrisurile constând în adeverință de venit, contract individual de muncă și fișă fiscală despre care cunoștea că acestea cuprindeau mențiuni nereale cu privire la cuantumul veniturilor salariale pe care le obținea întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzute de art. 291 Cod penal din 1968, respectiv art. 323 Cod penal din 2009.
Sub aspectul laturii subiective, având în vedere împrejurările în care au fost comise faptele, instanța reține că inculpata a acționat cu intenție directă, în scopul inducerii în eroare și a obține pentru sine un folos material, respectiv creditul bancar, fiind îndeplinită și condiția caracterului injust al folosului material, cât timp, procedând în acest mod, prin prezentarea ca adevărată a unor documente de venit false, s-a urmărit eludarea criteriilor de eligibilitate ale băncii și normelor de creditare, pentru a beneficia de creditul în cuantumul solicitat.
De asemenea, din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, se va reține că infracțiunile comise de către inculpată sunt nejustificate și imputabile acesteia.
În raport de data săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals se impune analiza, în cauză, a normelor care reglementează legea penală mai favorabilă până la judecarea definitivă a cauzei, potrivit dispozițiilor art.5 Cod penal, avându-se în vedere condițiile de incriminare, cerințele privind angajarea răspunderii penale, condițiile de sancționare și consecințele condamnării, respectiv decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - completul HP.
Raportat la aceste criterii, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de cele două legi penale succesive, împrejurările în care au fost comise faptele, situația personală a inculpatei și solicitarea acesteia, prin avocat, instanța va reține ca lege mai favorabilă inculpatei prevederile art.244 alin. 1 și 2 și art. 323 Cod penal din 2009, care, în cauză, conduc în ansamblu, la o situație mai favorabilă pentru aceasta.
De asemenea, în privința individualizării pedepsei, se va proceda și la determinarea și aplicarea legii penale mai favorabile analizându-se instituția amânării aplicării pedepsei (art. 83 – art. 90 Cod penal) în comparație cu cea a suspendării condiționate a executării pedepsei (art. 81 – art. 86 Cod penal din 1968). Sub acest aspect, instanța apreciază că determinarea legii penale mai favorabile trebuie să se facă in concreto, iar în cauza de față amânarea aplicării pedepsei este, în mod evident, mai favorabilă inculpatei, deoarece, spre deosebire de instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, instituția amânării aplicării pedepsei nu este o soluție de condamnare și nu atrage starea de recidivă, termenul de supraveghere în cazul stabilirii unei pedepse cu închisoarea este mai redus decât cel al suspendării condiționate, consecința revocării amânării aplicării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni este mai favorabilă inculpatei, iar aceasta și-a manifestat acordul de a fi supusă unor măsuri de supraveghere pentru o perioadă determinată.
Instanța reține că inculpata nu s-a împăcat cu persoana vătămată/partea civilă, iar între aceștia nu s-a încheiat un acord de mediere, cauză care să împiedice exercitarea acțiunii penale, potrivit art. 16 alin.1 lit. g teza finală din Codul de procedură penală.
Prin urmare, în temeiul art. 396 alin. 1 și 4 Cod de procedură penală raportat la art. 83 Cod penal, instanța va stabili în sarcina inculpatei G. G. I. pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzute de art.244 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod de procedură penală și art. 5 Cod penal, respectiv pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzute de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod de procedură penală și art. 5 Cod penal.
În temeiul art. 38 alin.1 și art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, va stabili pedeapsa de 8 luni închisoare la care va adăuga un spor de 1 lună închisoare, rezultând pedeapsa de 9 luni închisoare.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, dintre care evidențiază gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost comise – prin utilizarea de mijloace frauduloase, valoarea creditului obținut, stăruința depusă de către inculpată pentru a repara paguba pricinuită, aceasta rambursând o parte dintre ratele creditului, în prezent reținându-i-se lunar o sumă de bani, respectiv persoana inculpatei, vârsta, nivelul de educație și situația socială a acesteia, faptul că nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii.
Astfel, instanța reține faptul că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 alin. 1 și 2 Cod penal, având în vedere pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune, cuantumul pedepsei rezultante stabilite în sarcina inculpatei, persoana și conduita acesteia anterior săvârșirii infracțiunii și posibilitățile sale de îndreptare, respectiv faptul că inculpata a contribuit la aflarea adevărului și și-a manifestat acordul de a presta o muncă în folosul comunității și apreciază că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei inculpatei pentru o perioadă determinată, motiv pentru care va dispune amânarea aplicării pedepsei de 9 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bihor, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 86 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c - e Cod penal se vor comunica Serviciului de Probațiune Bihor.
În temeiul art. 404 alin. 3 Cod de procedură penală va atrage atenția inculpatei asupra prevederilor art. 88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei.
Constatând că următoarele înscrisuri sunt nereale și au fost folosite la comiterea unor fapte prevăzute de legea penală, în temeiul art.25 alin.3 și art.580 C.pr.pen., instanța le va declara false și va dispune anularea acestora, după cum urmează: adeverințele de salariu nr. 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012 (f. 29, 30 dosar u.p.), contractul individual de muncă nr. 37/04.02.2011 (filele 31-33 dosar u.p.) și fișa fiscală aferentă anului 2011 (f.46 dosar u.p.), iar în temeiul art.112 lit. b Cod penal la va confisca în favoarea statului.
Sub aspectul laturii civile, prin plângerea penală formulată în cauză, persoana vătămată O. Bank România SA a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 20.804,71 lei, reprezentând soldul creditului acordat, actualizat cu dobânzile și comisioanele aferente (fila 5 dosar u.p.). În cursul urmăririi penale, persoana vătămată a comunicat că drepturile de recuperare a creditului au fost cesionate către O. F. ZRT, prin mandatar O. Factoring SRL, care se constituie parte civilă cu suma de 22,704.29 (f. 6, dosar u.p.).
Referitor la pretențiile civile formulate în cauză, instanța reține faptul că acestea reprezintă soldul creditului acordat, actualizat cu dobânzile și comisioanele aferente și pot fi executate silit de către partea civilă în baza contractului de cesiune de creanțe încheiat între O. Bank România SA și O. F. ZRT, prin mandatar O. Factoring SRL, respectiv a contractului de credit, act juridic care reprezintă titlu executoriu, în temeiul art.120 din OUG nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. De altfel, potrivit declarației inculpatei, aceasta este în prezent supusă executării silite de către partea civilă, în calitate de creditor-cesionar.
Prin urmare, instanța constată faptul că acțiunea civilă exercitată în procesul penal de către partea civilă O. F. ZRT, prin mandatar O. Factoring SRL față de inculpata G. G. I. este lipsită de interes, motiv pentru care, în temeiul art. 25 alin.1 și art. 397 Cod de procedură penală cu referire la art.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006, o va respinge ca inadmisibilă.
În temeiul art. 272 Cod de procedură penală va dispune virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Bihor a sumei de 260 lei, reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, av. G. M., conform deleg. 3569 din 08.07.2015.
Constatând culpa procesuală a inculpatei, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., instanța o va obliga pe aceasta la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 5 Cod penal reține în sarcina inculpatei G. G. I. dispozițiile art.244 alin. 1 și 2, respectiv art. 323 Cod penal din 2009.
În temeiul art. 396 alin. 1 și 4 Cod de procedură penală raportat la art. 83 Cod penal stabilește în sarcina inculpatei G. G. I., fiica lui G. și M., născută la data de 26.09.1974 în loc. Săcueni, jud. Bihor, cu domiciliul în ., ., jud. Bihor, CNP_, cetățenie română, fără antecedente penale, pedepsele de:
- 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzute de art.244 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod de procedură penală și art. 5 Cod penal;
- 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzute de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod de procedură penală și art. 5 Cod penal.
În temeiul art. 38 alin.1 și art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, stabilește pedeapsa de 8 luni închisoare la care adaugă un spor de 1 lună închisoare, rezultând pedeapsa de 9 luni închisoare.
În temeiul art. 83 alin.1 și art. 84 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, amână aplicarea pedepsei de 9 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bihor, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 86 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c - e Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Bihor.
În temeiul art. 404 alin. 3 Cod de procedură penală atrage atenția inculpatei asupra prevederilor art. 88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei.
În temeiul art.25 alin.3 și art.580 Cod de procedură penală declară false și dispune anularea următoarelor înscrisuri: adeverințele de salariu nr. 43/07.05.2012 și nr. 45/10.05.2012 (f. 29, 30 dosar u.p.), contractul individual de muncă nr. 37/04.02.2011 (filele 31-33 dosar u.p.) și fișa fiscală aferentă anului 2011 (f.46 dosar u.p.).
În temeiul art.112 lit. b Cod penal confiscă în favoarea statului, înscrisurile declarate false.
În temeiul art. 25 alin.1 și art. 397 Cod de procedură penală cu referire la art.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006 respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă exercitată în procesul penal de către partea civilă O. F. ZRT, prin mandatar O. Factoring SRL.
În temeiul art. 272 Cod de procedură penală dispune virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Bihor a sumei de 260 lei, reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, av. G. M., conform deleg. 3569 din 08.07.2015.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală obligă inculpata la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04.11.2015.
Președinte, Grefier,
T. I. S. A.
red. T.I.
tehnored. S.A.
4 ex./04.12.2015
| ← Plângere conform art. 104 din Legea 254/2013. Sentința nr.... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Sentința nr. 1593/2015.... → |
|---|
