Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr. 53/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 53/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 17-02-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R.
Dosar nr._ - reabilitare judecătorească
SENTINȚA PENALĂ NR.53
Ședința din Camera de Consiliu din data de 17.02.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. O. F.
Grefier – D. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria R. a fost reprezentat de Procuror C. A.-M.
La ordine fiind soluționarea cererii de reabilitare judecătorească formulată de condamnatul Rașcu V., născut la data de 29.01.1973 în mun.R., județ N., cu același domiciliu, ., nr.11.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2015, fiind consemnate în încheierea corespunzătoare care face parte integrantă din prezenta, când pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru azi, data de mai sus.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei R. sub nr._ din 26 septembrie 2014, petentul Rașcu V., născut la data de 29.01.1973 în mun. R., jud. N., domiciliat în mun. R., ., nr.11, jud. N., CNP_, a solicitat reabilitarea sa judecătorească conform art.166 și următoarele C.pen. din efectele condamnării la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. a, g și i C.pen. de la 1969 prin sentința penală nr.850 din 26.03.2004, pronunțată de Judecătoria B. în soluționarea dosarului penal nr._/2003, rămasă definitivă pentru petent la data de 15.12.2004 prin decizia penală nr.859/15.12.2004 a Curții de Apel Suceava.
În motivare se arată că prin sentința penală amintită a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. a, g, i din C.pen. de la 1969, precum și obligarea în solidar cu inculpatul I. P. să plătească părții civile suma de_ lei cu titlu de despăgubiri civile; precizează că și-a executat pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită și de atunci nu a mai avut contacte cu legea penală, în această perioadă câștigându-și existența prin prestarea de munci zilnice către diferite persoane din comunitatea din care face parte; învederează că are în întreținere 4 copii, dintre care cel mai mare are vârsta de 18 ani, iar cel mai mic vârsta de 9 ani; mai arată că face parte din Asociația Partida Romilor Pro Europa, participând la activitățile acesteia și încercând să-și integreze familia cât mai bine în societate; mai arată că nu are datorii la Administrația Națională a Finanțelor Publice, îndeplinindu-și obligațiile legale față de autorități; precizează că în conformitate cu dispozițiile art.166 alin.1 lit.a Cod penal raportat la art.168 alin.1 lit.a Cod penal, în perioada de timp indicată în dispozițiile legale nu a mai săvârșit alte infracțiuni, și că în prezent își întreține familia muncind cu ziua la diferite persoane și nu dorește să mai aibă contacte cu legea penală, solicitând în concluzie reabilitarea sa.
În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu ancheta socială, și cu 2 martori pe care i-a indicat în cuprinsul cererii sale.
Instanța din oficiu a solicitat fișa de cazier judiciar a petentului, efectuând totodată demersuri pentru a se realiza o anchetă socială la locuința petentului, ce nu a putut fi însă realizată datorită absenței acestuia de la domiciliu (fila 55).
Totodată, din oficiu, instanța a solicitat Judecătoriei B. comunicarea unei copii de pe sentința penală nr.850 din 26.03.2004, pronunțată de Judecătoria B. în soluționarea dosarului penal nr._/2003, rămasă definitivă pentru petent la data de 15.12.2004 prin decizia penală nr.859/15.12.2004 a Curții de Apel Suceava.
Analizând materialul probator administrat în cauză, asupra cererii de reabilitare judecătorească formulate de petent, instanța reține următoarele:
Din examinarea copiei sentinței penale nr.850 din 26.03.2004, pronunțată de Judecătoria B. în soluționarea dosarului penal nr._/2003, rămasă definitivă pentru petent la data de 15.12.2004 prin decizia penală nr.859/15.12.2004 a Curții de Apel Suceava, rezultă că petentul Rașcu V. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare cu executare efectivă, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. a, g și i C.pen. de la 1969, instanța stabilind totodată obligația acestuia de a achita despăgubiri civile de_ lei vechi ROL, sumă ce prin denominarea din anul 2004 înseamnă în prezent 25.594 RON, în solidar cu coinculpatul I. P., către partea civilă . Sâncraiu de M.. (filele 37 – 42).
Din analiza fișei de cazier judiciar, rezultă că pedeapsa a fost considerată ca executată la data de 25.12.2007, când s-a împlinit restul rămas de executat de 421 de zile de la liberarea condiționată din data de 31.10.2006 (fila 20).
Potrivit art.166 alin.1 lit.a din C.pen., condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea următoarelor termene: a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depășește 5 ani.
Totodată, conform art. 168 C.pen. având denumirea marginală condițiile reabilitării judecătorești, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarele condiții: a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.
Altfel spus, pentru a se putea admite cererea petentului Rașcu V. în speța de față, ar fi trebuit întrunite cumulativ 2 condiții: 1. acesta să nu mai fi săvârșit o altă infracțiunea în termenul de reabilitare prevăzut de legiuitor; 2. condamnatul să își fi îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare sau, în situația contrară, să fi dovedit că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau că partea civilă a renunțat la despăgubiri.
În privința primei condiții, instanța constată că aceasta este într-adevăr îndeplinită, respectiv petentul Rașcu V. nu a săvârșit infracțiuni în cursul termenului de reabilitare de 4 ani, calculat începând cu data considerării ca executată a pedepsei, 25.12.2007 și până la data de 24.12.2011 inclusiv. Totodată, nici ulterior acestei date nu sunt efectuate mențiuni în cazierul judiciar cu privire la săvârșirea vreunei alte infracțiuni de către petentul Rașcu V..
Cu toate acestea, în ce privește cea de a doua condiție prevăzută de legiuitor, cea referitoare la îndeplinirea obligațiilor civile, instanța constată că petentul nu a realizat dovada achitării sumei de_ RON către partea civilă . Sâncraiu de M. și nici dovada că nu a avut posibilitatea să îndeplinească efectiv această obligație, sau că partea civilă a renunțat la despăgubiri.
În acest sens, instanța învederează petentului că sarcina probei de a dovedi că s-a aflat în imposibilitate de a achita despăgubirile civile îi aparținea acestuia, după cum rezultă din formularea lipsită de echivoc a textului de lege, nefiind un aspect de probațiune circumscris rolului activ al completului de judecată. Astfel, legiuitorul este suficient de clar asupra participantului la procesul de reabilitare care trebuie să dovedească existența unei presupuse stări de imposibilitate a achitării despăgubirilor, statuând la art.168 C.pen. „(…) afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească (…)”.
Or, în speța de față, petentul condamnat nu s-a prezentat la niciunul dintre termenele de judecată acordate de instanță în cauză la solicitarea avocatului ales, pentru a-i acorda posibilitatea să vină în ședința de judecată să își prezinte argumentele și eventuale dovezi pe care s-ar fi sprijinit invocarea imposibilității de achitare a despăgubirilor civile către partea civilă.
Mai mult decât atât, deși instanța a dispus, din oficiu, efectuarea de demersuri pentru realizarea unei anchete sociale la domiciliul declarat al condamnatului, în vederea stabilirii unor minime indicii cu privire la starea sa materială, mijlocul de probă solicitat nu a putut fi realizat datorită absenței de la domiciliu atât a condamnatului, cât și a celorlalți membri ai familiei, după cum rezultă din relațiile comunicate de Direcția de Asistență și Protecție Socială din cadrul Primăriei Municipiului R. (fila 55).
În consecință, întrucât petentul Rașcu V. nu a dovedit imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor civile prevăzute în sentința penală de condamnare din efectele căreia solicită reabilitarea judecătorească, instanța constată că nu este îndeplinită cea de a doua condiție cumulativă prevăzută de art.168 C.pen., pentru a putea considera intervenită reabilitarea de drept a acestuia
Față de cele arătate, în temeiul art.532 alin.1 C.pr.pen. coroborat cu art.534 C.pr.pen, instanța va respinge ca nefondată cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul Rașcu V., născut la data de 29.01.1973 în mun. R., jud. N., domiciliat în mun. R., ., nr.11, jud. N., CNP_, cu privire la efectele condamnării la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. a, g și i C.pen. de la 1969 prin sentința penală nr.850 din 26.03.2004, pronunțată de Judecătoria B. în soluționarea dosarului penal nr._/2003, rămasă definitivă pentru petent la data de 15.12.2004 prin decizia penală nr.859/15.12.2004 a Curții de Apel Suceava.
În temeiul art.275 alin.2 C.pr.pen., va obliga petentul la plata către stat a sumei de 30 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Se va lua act că petentul a fost asistat de avocat ales, N. C. din Baroul N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.532 alin.1 C.pr.pen. coroborat cu art.534 C.pr.pen, respinge ca nefondată cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul Rașcu V., născut la data de 29.01.1973 în mun. R., jud. N., domiciliat în mun. R., ., nr.11, jud. N., CNP_, cu privire la efectele condamnării la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. a, g și i C.pen. de la 1969 prin sentința penală nr.850 din 26.03.2004, pronunțată de Judecătoria B. în soluționarea dosarului penal nr._/2003, rămasă definitivă pentru petent la data de 15.12.2004 prin decizia penală nr.859/15.12.2004 a Curții de Apel Suceava.
În temeiul art.275 alin.2 C.pr.pen., obligă petentul la plata către stat a sumei de 30 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Ia act că petentul a fost asistat de avocat ales, N. C. din Baroul N..
Cu drept de contestație în 10 zile de la comunicarea copiei minutei pentru Ministerul Public și pentru petentul Rașcu V..
Adoptată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică azi, 17.02.2015.
PREȘEDINTE: | GREFIER: |
A. O. F. | D. M. N. |
FAO/ND
2 ex.
Red.17.03.2015
Tehnored.18.03.2015
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 309/2015.... → |
|---|
