Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 505/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 505/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 13-07-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 505
Ședința publică de la 13.07.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Grefier E. D. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul Z. M. A. și pe parte vătămată C. T. A., având ca obiect furtul (art.228 NCP).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.06.2015 și au fost consemnate în încheierea din aceea și dată care face parte integrantă din prezenta sentința când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a fixat data pronunțării la 06.07.2015 si ulterior a amânat pronunțarea la data de 13.07.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul din data de 18.05.2015, emis de P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr. 3569/P/2015, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Z. M. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. – art. 229 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.
În fapt, în actul de sesizare al instanței, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că în perioada 20.02.2015 – 12.03.2015, inculpatul Z. M. A. împreună cu o altă persoană, neidentificată, au pătruns fără drept, prin spargerea unui geam de la ușa secundară de acces, în apartamentul persoanei vătămate, C. T. A., situat în București, Bulevardul N. B., nr. 16, ., ., de unde au sustras o cuvă și un motor de mașină de spălat, mai multe unelte și scule, o baterie de la o cadă, patru cărți EDITURA ALBATROS, o scară metalică, precum și patru fețe de masă, producând un prejudiciu estimat la suna de 1000 de lei.
Situația de fapt mai sus menționată a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarații persoană vatămată; (filele 26-29 DUP), proces verbal de cercetare a locului faptei și planșa fotografică aferentă (filele 51-67 DUP), adresa emisă de D.G.P.M.B. – Serviciul Criminalistic (fila 47 DUP), raport de constatare criminalistică dactiloscopică (fila 33-46 DUP), declarațiile inculpatului Z. M. A. (filele 18-21 DUP), adresele emise de Secția 1 Poliție - Biroul Criminalistic în data de 06.05.2015 (filele 78-79 DUP).
Prin ordonanța din data de 11.04.2015, organele de cercetare penală au dispus reținerea suspectului Z. M. A. pe o durată de 24 de ore.
Prin încheierea nr._/299/2015 din data de 22.04.2015, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 22.04.2015 și până la data de 21.05.2015 inclusiv.
În cursul urmăririi penale, persoana vătămată C. T. Anelize s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului material cauzat prin săvârșirea infracțiunii.
Persoana vătămată și-a menținut cererea de constituire de parte civilă și în faza de judecată (f. 28), declarând totodată în ședința publică din data de 29.06.2015 că nu dorește să se împace cu inculpatul, solicitând tragerea la răspundere penală a acestuia.
Prin încheierea din data de 29.06.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p., legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
În cursul fazei de judecată, la termenul din data de 29.06.2015, cu respectarea tuturor garanțiilor și drepturilor procesuale, instanța a procedat la ascultarea inculpatului Z. M. A., care a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile solicitate de textul de lege mai sus menționat, respectiv că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței și nu a solicitat administrarea de probe, astfel încât a procedat la judecata cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
S-a depus la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Pe parcursul procedurii de cameră preliminară și a fazei de judecată s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpat.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin plângerea penală formulată de persoana vătămată C. T. Anelize aceasta a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că în perioada 20.02.2015 – 12.03.2015, persoane necunoscute, prin spargerea unui geam de la ușa secundară de acces în apartamentul, proprietate personală, situat în București, bulevardul N. B., nr. 16, ., ., au pătruns, fără drept, în interior, de unde au sustras o cuvă și un motor de mașină de spălat, mai multe unelte și scule, precum și o baterie de la o cadă, estimând valoarea prejudiciului la suma de 1000 lei.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 12.03.2015 rezultă că la locul faptei au fost identificate mai multe urme papilare aflate pe obiecte din interiorul apartamentului în cauză și despre care persoana vătămată a declarat că au fost manipulate de făptuitori. Astfel, au fost ridicate 10 urme papilare de pe ușa debaralei bucătăriei, 5 urme de pe ușa de acces în bucătărie și o urmă de pe sertarul unui corp de mobilier situat în dormitorul apartamentului.
Urmele papilare ridicate au fost transmise D.G.P.M.B. – Serviciul Criminalistic, care, în urma examinărilor efectuate în baza de date a sistemului AFIS au stabilit că una dintre acestea a fost creată de numitul Z. M. A., astfel cum reiese din adresa emisă de această instituție sub nr._/01.04.2015.
Raportul de constatare criminalistică dactiloscopică nr._/17.04.2015 efectuat în cauză relevă că urma palmară ridicată de pe sertarul comodei din dormitorul mic (corpul de mobilier din dormitorul apartamentului), a fost creată de regiunile tenară și hipotenară ale palmei de la mâna dreaptă a inculpatului Z. M. A..
Mijloacele de probă indicate anterior se coroborează cu declarațiile inculpatului Z. M. A., care a recunoscut în cursul urmăririi penale faptul că a pătruns în locuința persoanei vătămate, fiind însoțit de o altă persoană, ale cărei date de identificare nu le cunoaște, însă a arătat că nu a sustras nicio cuvă de mașină de spălat, niciun motor și nici uneltele reclamate, susținând că a sustras alte bunuri, precum 3-4 fețe de masă și 3-4 cărți, acestea din urmă fiind valorificate contra sumei de 6-7 lei. De asemenea, a precizat faptul că a valorificat bateria de cadă sustrasă la un centru REMAT, contra sumei de 20 de lei.
Datorită faptului că inculpatul a menționat în declarațiile date și alte bunuri sustrase, în afara celor declarate inițial de persoana vătămată, s-a procedat la reaudierea acesteia. Astfel, în data de 05.05.2015 persoana vătămată a arătat faptul că, într-adevăr, din apartament i-au fost sustrase, pe lângă bunurile indicate anterior, mai multe cărți ale EDITURII ALBASTROS, mai multe fețe de masă, precum și o scară metalică.
Vinovăția inculpatului Z. M. A. rezultă și din declarația dată în fața instanței de judecată, acesta recunoscând în totalitate săvârșirea faptei, inclusiv sub aspectul prejudiciului cauzat, solicitând să fie judecat conform procedurii recunoașterii invinuirii prevăzută de art. 374 alin. 4 și art. 375 C.p.p.
În drept, fapta inculpatului Z. M. A., care în perioada 20.02.2015 – 12.03.2015, împreună cu o altă persoană, neidentificată, au pătruns fără drept, prin spargerea unui geam de la ușa secundară de acces, în apartamentul persoanei vătămate, C. T. Anelize, situat în București, Bulevardul N. B., nr. 16, ., ., de unde au sustras o cuvă și un motor de mașină de spălat, mai multe unelte și scule, o baterie de la o cadă, patru cărți EDITURA ALBATROS, o scară metalică, precum și patru fețe de masă, producând un prejudiciu estimat la suna de 1000 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. – art. 229 alin. 1 lit. d cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.
Astfel, din punctul de vedere al laturii obiective, elementul material - acțiunea de sustragere - se caracterizează prin luarea în posesie a bunurilor fără consimțământul persoanei vătămate, cu consecința diminuării patrimoniului acesteia și trecerea bunurilor în sfera de stăpânire a inculpatului.
Urmarea imediată constă în producerea unui prejudiciu persoanei vătămate și anume valoarea bunurilor sustrase, ca urmare a lezării relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei. În baza materialului probator administrat, instanța reține și existența legăturii de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată. Astfel, diminuarea patrimoniului persoanei vătămate s-a realizat ca urmare a deposedării acesteia de către inculpat de bunurile sale.
La încadrarea juridică a faptelor se va reține și elementul circumstanțial agravant prev. de art. 229 alin. 1 lit. d C.pen., întrucât furtul a fost săvârșit de către inculpat prin efracție, respectiv prin spargerea unui geam de la ușa secundară de acces a apartamentului persoanei vătămate.
De asemenea, nu vor fi reținute prevederile art. 229 alin. 2 lit. b C.pen., întrucât imobilul în care s-a săvârșit furtul nu era locuit de către persoana vătămată, neputând fi așadar asimilat noțiunii de domiciliu.
Instanța va reține la încadrarea juridică a faptei și dispozițiile art. 41 alin. 1 C.pen. referitoare la recidivă, întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății după considerarea ca executată a pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2638/20.12.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, definitivă prin nerecurare, fiind liberat condiționat la data de 08.11.2011, cu un rest rămas neexecutat de 442 zile închisoare.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.16 alin. 3 lit. a C.pen.
Astfel, inculpatul a avut reprezentarea faptei pe care o comite și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului persoanei vătămate și a urmărit producerea acestor consecințe prin săvârșirea faptei.
Întrucât fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat, atrăgând răspunderea penală conform art. 15 alin. 2 C.pen., instanța urmează să pronunțe condamnarea acestuia.
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 din Noul Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art. 74 din Noul Cod penal, instanța va avea în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care vor fi evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.
Astfel, instanța apreciază că fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social relativ ridicat, având în vedere importanța valorilor sociale lezate, manoperele realizate pentru îndeplinirea rezoluției infracționale, modul concret de săvârșire, respectiv prin efracție, prin spargerea unui geam de la ușa secundară de acces în apartamentul persoanei vătămate, dar și faptul că prejudiciul nu a fost recuperat, aspecte care conferă infracțiunii o periculozitate sporită.
Un alt aspect relevant pentru individualizarea pedepsei este reprezentat de faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății prin pătrunderea fără drept într-un imobil, ceea ce evidențiază îndrăzneala deosebită a inculpatului și determinarea sa în îndeplinirea rezoluției infracționale.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, instanța constată că acesta a comis fapta dedusă judecății în stare de recidivă, suferind în trecut două condamnări pentru săvârșirea unor infracțiuni de tâlhărie și fals privind identitatea, ceea ce relevă perseverență în încălcarea dispozițiilor legale, precum și faptul că pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul educativ-preventiv.
La individualizarea pedepselor instanța va avea în vedere și faptul că inculpatul are posibilități reduse de reintegrare socială, fiind slab școlarizat și neavând nicio ocupație și nicio sursă licită de venit, elemente care conturează un risc crescut de reluare a activității infracționale în viitor.
Cu toate acestea, se va avea în vedere că prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii este unul redus, ceea ce atenuează într-o oarecare măsură gradul de pericol social al faptei.
În privința atitudinii procesuale a inculpatului Z. M. A., instanța constată că acesta a cooperat cu organele judiciare, adoptând o poziție sinceră pe parcursul procesului penal, de recunoaștere a săvârșirii faptei.
În privinta limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, infractiunea de furt calificat dedusă judecății se sancționează cu închisoarea de la 1 an la 5 ani, conform art. 229 alin. 1 C.pen.
Totodată, având în vedere că la termenul din data de 29.06.2015 inculpatul a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, arătând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, fără a solicita administrarea de probe, instanța urmează a da deplină eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen., potrivit cărora inculpatul beneficiază în cazul pedepsei închisorii de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
De asemenea, întrucât inculpatul Z. M. A. a comis infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie, se va face aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. 5 C.pen., potrivit cărora "Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate".
Așadar, prin aplicarea succesivă a cauzei de atenuare a pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p. și a cauzei de agravare prevăzută de dispozițiile art. 43 alin. 5 C.pen., limitele de pedeapsă la care instanța se va raporta la dozarea pedepsei sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani.
Astfel, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, instanța apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum de 1 an și 8 luni față de inculpatul Z. M. A., această pedeapsă fiind aptă să îndeplinească scopul preventiv și pe cel punitiv al sancțiunilor penale și fiind proporțională cu gravitatea faptei și periculozitatea inculpatului.
Față de aceste considerente, în baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., art. 43 alin. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p., instanța îl va condamna pe inculpatul Z. M. A. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În privința pedepselor accesorii și complementare, instanța are în vedere că potrivit art. 65 alin. 1 Cod Penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art. 66 alin. 1 lit a), b) și d)-o) a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.
Totodată, conform art. 67 alin. 1 Cod Penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
În consecință, aplicarea unor pedepse accesorii poate fi dispusă numai dacă, în raport de criteriile prev. de art. 67 alin. 1 Cod Penal, instanța dispune aplicarea unei pedepse complementare.
De asemenea, în cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului - a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție - a stabilit că exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Or, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat, de împrejurările cauzei, precum și de persoana acestuia, aplicarea unor pedepse complementare și accesorii este necesară.
În aceste condiții, în baza art. 67 alin. 1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. va interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.
În baza art. 72 alin. 1 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 21.04.2015 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. va menține măsura arestării preventive a inculpatului, apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că potrivit art. 1357 C.civ., "Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare".
Prin urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, precum și existența capacității delictuale a celui care a săvârșit fapta ilicită. Referitor la prejudiciu, pentru a se dispune repararea sa este necesar ca acesta să fie cert și să nu fi fost reparat încă.
Totodată, potrivit art. 23 alin. 3 C.p.p., "În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii".
Având în vedere considerentele reținute sub aspectul laturii penale a cauzei, dar și faptul că inculpatul a declarat în fața instanței că este de acord cu achitarea despăgubirilor solicitate de partea civilă (f. 29), instanța apreciază că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în privința inculpatului Z. M. A., motiv pentru care, în baza art. 25 C.p.p. și art. 397 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 23 alin. 3 C.p.p. și art. 1357 și urm. C.civ. va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. T. Anelize și va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei, reprezentând daune materiale.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 272 C.p.p. onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 520 lei (cameră preliminară + judecată) se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., art. 43 alin. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul Z. M. A. (fiul lui M. și M., născut la data de 13.04.1991 în București, CNP -_) domiciliat in domiciliat în București, sector 5, .. 72-74, la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 67 alin. 1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.
În baza art. 72 alin. 1 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 21.04.2015 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. menține măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 25 C.p.p. și art. 397 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 23 alin. 3 C.p.p. și art. 1357 și urm. C.civ. admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. T. Anelize și obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei, reprezentând daune materiale.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 272 C.p.p. onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 520 lei (cameră preliminară + judecată) se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.07.2015.
P. GREFIER
Jud. P. A. Pt. grefier de ședință aflat în CO semnează grefier șef
Red. P.A/2 ex/27.07.2015
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 502/2015.... | Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 508/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
