Tâlhărie. Art.233 NCP. Sentința nr. 408/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 408/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-06-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
.
Dosar nr._
Sentința penală nr. 408
Ședința publică de la 18 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. M. O.
GREFIER – M. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București a fost reprezentat de procuror Z. M..
Pe rol soluționarea cauzei privind pe inculpatul C. N. trimis în judecată în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirea infracțiuni de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 din Codul Penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.06.2015 și au fost consemnate în încheierea din aceea și dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a fixat termen pentru pronunțare la data de 18.06.2015.
Asupra cauzei penale de față:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 2534/P/2015 din data de 25.03.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, înregistrat pe rolul instanței sub nr._ din data de 25.03.2015, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută în art. 233 din Codul penal.
În actul de sesizare a instanței a fost reținută următoarea situație de fapt: la data de 28.02.2015, în jurul orei 18:00, în timp ce se afla în zona magazinului M. Image situat în București, ..39-49, sector 1, inculpatul C. N. a deposedat-o pe persoana vătămată V. V. de un telefon mobil marca Orange Zali, după care a exercitat asupra acesteia acte de violență și de amenințare cu două cuțite, tip briceag, în scopul păstrării bunului sustras și pentru a o determina pe persoana vătămată să nu sesizeze organele de poliție și să îi remită suma de 50 de lei, în schimbul restituirii telefonului sustras, creând un prejudiciu material în cuantum de 1.000 de lei, care a fost ulterior recuperat.
Situația de fapt a fost reținută în cursul urmăririi penale pe baza următoarelor mijloace de probă: declarații persoană vătămată V. V., proces verbal din data de 28.02.2015 de depistare a inculpatului și planșă fotografică cu bunurile găsite asupra sa și asupra martorului C. Ș. C., proces verbal de cercetare la fața locului din data de 2802.2015 și planșă fotografică, declarație martor C. Ș. C., dovadă de restituire către persana vătămată a bunului sustras, dovezile . nr._ și . nr._ din data de 04.03.2015 de depunere la Camera Corpuri Delicte a bunurilor folosite la comiterea faptei de către inculpat, declarații suspect / inculpat C. N..
La primirea dosarului, în baza art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus comunicarea către inculpat a unei copii certificate a rechizitoriului, cu aducerea la cunoștință a drepturilor sale în această procedură de cameră preliminară – obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător, precum și faptul că, în termen de 20 de zile de la data comunicării, are dreptul de a formula, în scris, cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Același termen a fost stabilit și pentru avocatul ales al inculpatului.
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 07.05.2015, în baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 2534/P/2015 emis la data de 25.03.2015 de către Ministerul Public– P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București privind pe inculpatul C. N., trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută în art. 233 din Codul penal. În baza aceluiași text de lege s-a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul C. N..
În cursul cercetării judecătorești, inculpatul a dorit să se prevaleze de prevederile art. 347 alin. (4), art. 375 și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, declarația acestuia de recunoaștere în totalitate a faptelor fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei. Prin aceeași declarație, inculpatul a arătat că, dacă se va impune, este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității. Pentru aceste motive, instanța a dispus ca judecarea cauzei să se efectueze după procedura simplificată reglementată de aceste dispoziții legale.
La dosar au fost comunicate, la solicitarea din oficiu a instanței, următoarele înscrisuri: fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 23 dosar instanță), Sentința penală nr. 122/27.01.1997 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 4386/1995, definitivă prin Decizia penală nr. 236/12.03.1998 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală (prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sectorului 1 București), Sentința penală nr. 545/11.04.1997 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, definitivă prin neapelare la data de 29.04.1997 și Sentința penală nr. 663/28.03.2000 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, definitivă prin neapelare la data de 17.04.2000, toate însoțite de referatul Biroului Executări penale din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București cu privire la data și modalitatea rămânerii definitive a acestor sentințe penale și situația executării pedepsei aplicate (filele 52 dosar instanță).
La termenul de judecată din data de 10.06.2015, prezentă personal, persoana vătămată a arătat că s-a împăcat cu inculpatul și și-a recuperat pretențiile.
La același termen de judecată, instanța a pus în discuția părților, în baza art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este cercetat inculpatul C. N. din infracțiunea de tâlhărie, faptă prevăzută în art. art. 233 din Codul penal, în infracțiunea de tâlhărie calificată, prevăzută în art. 234 alin. (1) lit. a) teza I din Codul penal.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, prin prisma acuzațiilor și a apărărilor formulate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 28.02.2015, în jurul orei 18:00, în timp ce se afla în zona magazinului M. Image situat în București, ..39-49, sector 1, inculpatul C. N. a deposedat-o pe persoana vătămată V. V. de un telefon mobil marca Orange Zali, după care a exercitat asupra acesteia acte de violență și de amenințare cu două cuțite, tip briceag, în scopul păstrării bunului sustras și pentru a o determina pe persoana vătămată să nu sesizeze organele de poliție și să îi remită suma de 50 de lei, în schimbul restituirii telefonului sustras, creând un prejudiciu material în cuantum de 1.000 de lei, care a fost ulterior recuperat.
Instanța reține această situație de fapt pe baza următoarelor probe administrate în faza de urmărire penală: declarații persoană vătămată V. V., proces verbal din data de 28.02.2015 de depistare a inculpatului și planșă fotografică cu bunurile găsite asupra sa și asupra martorului C. Ș. C., proces verbal de cercetare la fața locului din data de 2802.2015 și planșă fotografică, declarație martor C. Ș. C., dovadă de restituire către persana vătămată a bunului sustras, dovezile . nr._ și . nr._ din data de 04.03.2015 de depunere la Camera Corpuri Delicte a bunurilor folosite la comiterea faptei de către inculpat, declarații suspect / inculpat C. N..
Astfel, din declarația persoanei vătămate V. V. a rezultat că în data de 28.02.2015, în jurul orei 18.00, în timp ce se afla în zona magazinului M. Image situat în București, ..39-49, sector 1, s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul pe care îl cunoștea din cartier sub porecla „N.”, căruia îi vânduse cu o zi înainte un telefon mobil marca „Nokia 6070” contra sumei de 15 lei. Inculpatul a deposedat-o, prin smulgere din mână, pe persoana vătămată de un telefon mobil marca „Orange Zali”. Inculpatul era însoțit de martorul C. Ș. C.. Inculpatul i-a reproșat persoanei vătămate că i-a vândut un telefon defect, solicitându-i restituirea sumei de 15 lei. În condițiile în care persoana vătămată a arătat că nu are bani, inculpatul i-a pus în vedere să se prezinte în aceeași zi, la ora 19.30, în același loc, să îi remită suma de 50 lei, în caz contrar urând să îi valorifice telefonul pe care l-a sustras. Întrucât nici de această dată persoana vătămată nu a răspuns, inculpatul a scos un cuțit tip briceag, dintr-o husă pe care o avea prinsă de curea, pe care la desfăcut și l-a îndreptat către persoana vătămată, amenințând-o că îl va folosi asupra sa dacă va sesiza organele de poliție cu privire la cele întâmplate. Ulterior, la solicitarea inculpatului, martorului C. Ș. C., folosindu-se de un cuțit tip briceag pe care îl avea asupra sa, a scos cartela din telefonul mobil sustras persoanei vătămate și i-a remis-o acesteia. Apoi, inculpatul a luat cuțitul din mâna martorului și a înțepat-o pe persoana vătămată în zona antebrațului stând, continuând să o amenințe cu acte de violență în cazul în care nu îi va remite suma de 50 lei la ora stabilită. Persoana vătămată s-a prezentat la Secția 4 Poliție și a sesizat aspectele prin plângerea penală depusă, ocazie cu care la fața locului, la ora stabilită de inculpat, s-au prezentat și organele de poliție. La observarea acestora, inculpatul și martorul au fugit, fiind prinși în dreptul imobilului nr. 51-59.
Această situație de fapt se confirmă și prin declarația martorului C. Ș. C., procesul verbal din data de 28.02.2015 de depistare a inculpatului și planșă fotografică cu bunurile găsite asupra sa și asupra martorului C. Ș. C., proces verbal de cercetare la fața locului din data de 2802.2015 și planșă fotografică, dovadă de restituire către persana vătămată a bunului sustras, dovezile . nr._ și . nr._ din data de 04.03.2015 de depunere la Camera Corpuri Delicte a bunurilor folosite la comiterea faptei de către inculpat.
De altfel, în fața instanței de judecată inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa.
Rezultă așadar în mod neîndoielnic, din ansamblul probator, că inculpatul este cel care a săvârșit faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu.
În drept, fapta inculpatului C. N. constând în aceea că la data de 28.02.2015, în jurul orei 18:00, în timp ce se afla în zona magazinului M. Image situat în București, ..39-49, sector 1, inculpatul C. N. a deposedat-o pe persoana vătămată V. V. de un telefon mobil marca Orange Zali, după care a exercitat asupra acesteia acte de violență și de amenințare cu două cuțite, tip briceag, în scopul păstrării bunului sustras și pentru a o determina pe persoana vătămată să nu sesizeze organele de poliție și să îi remită suma de 50 de lei, în schimbul restituirii telefonului sustras, creând un prejudiciu material în cuantum de 1.000 de lei, care a fost ulterior recuperat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prevăzută în art. 234 alin. (1) lit. a) teza I din Codul penal.
Sub aspectul încadrării juridice, instanța reține că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută în art. 233 din Codul penal, iar la termenul de judecată din data de 10.06.2015, instanța a pus în discuția părților, în baza art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este cercetat inculpatul C. N. din infracțiunea de tâlhărie, faptă prevăzută în art. 233 din Codul penal, în infracțiunea de tâlhărie calificată, prevăzută în art. 234 alin. (1) lit. a) teza I din Codul penal.
Schimbarea de încadrare juridică se impune având în vedere că inculpatul a folosit efectiv la săvârșirea faptei două cuțite tip briceag (unul folosit pentru a o amenința pe persoana vătămată și celălalt ulterior, pentru a o înțepa în antebrațul stâng), cele două cuțite fiind considerate arme în accepțiunea art. 179 alin. (2) din Codul penal întrucât sunt de natură a putea fi folosite ca arme și au fost întrebuințate pentru atac.
Pentru toate aceste considerente, instanța va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este cercetat inculpatul C. N. din infracțiunea de tâlhărie, faptă prevăzută în art. 233 din Codul penal, în infracțiunea de tâlhărie calificată, prevăzută în art. 234 alin. (1) lit. a) teza I din Codul penal.
În ceea ce privește elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie calificată, instanța apreciază că acesta constă în acțiunea de luare a unor bunuri mobile aparținând persoanei vătămate, fără consimțământul său, în scopul însușirii bunurilor pe nedrept (în cazul de față fiind vorba de un telefon mobil în valoare de 1.000 lei).
Urmarea imediată a infracțiunii de tâlhărie calificată constă în deposedarea persoanei vătămate de bunurile aflate în posesia sa și trecerea bunurilor sustrase în posesia inculpatului (telefonul mobil).
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, sustragerea bunurilor prin exercitarea de violențe datorându-se în exclusivitate săvârșirii de către inculpat a infracțiunii.
Latura subiectivă a infracțiunii este realizată sub forma intenției directe reglementate de art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul penal, inculpatul prevăzând rezultatul faptei și urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Așadar, vinovăția inculpatului rezultă din procesul-verbal de depistare și planșa fotografică aferentă, din depoziția martorului, a inculpatului și depoziția persoanei vătămate.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute în art. 74 din Codul penal raportate în prezenta cauză Astfel, se au în vedere următoarele: gradul ridicat de pericol social al faptei comise ce rezidă din modalitatea de comitere a faptei, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care a mai fost condamnat pentru o infracțiune la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare condiționată pe un termen de încercare de 5 ani, fără însă a fi considerat recidivist întrucât la data săvârșirii faptei era împlinit termenul de încercare, faptul că prejudiciul a fost recuperat, faptul că inculpatul a colaborat cu organele judiciare, precum și faptul că la data săvârșirii faptei avea un loc de muncă din care să-și asigure subzistența, dar și faptul că în cursul procesului penal, deși era arestat în cauză, a făcut demersuri pentru împăcarea părților (chiar dacă aceasta nu are relevanță penală raportat la infracțiunea reținută în sarcina sa).
Prin urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat puțin peste minimul special prevăzut de lege (în acest caz pedeapsa putând fi orientată de la 2 ani și până la 6 ani și 8 luni închisoare întrucât limitele de pedeapsă de 3 ani și respectiv 10 ani închisoare se reduc cu o treime prin aplicarea prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală incidente în cauză).
Astfel cum s-a arătat deja în considerentele anterioare, instanța apreciază că nu sunt incidente în cauză circumstanțe atenuante legale și judiciare, de natură să atragă reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea de tâlhărie calificată.
Așadar, constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, va condamna pe inculpatul C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prevăzută în art. 234 alin. (1) lit. a) teza I și art. 5 alin. (1) din Codul penal, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, apreciind că pedeapsa astfel cum va fi stabilită și aplicată este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei.
În baza art. 67 alin. (1) și (2) din Codul penal, instanța va aplica inculpatului C. N. pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din Codul penal, pe o perioada de 1 (unu) an, care se va execută, potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) din Codul penal.
Astfel, instanța apreciază că atitudinea inculpatului față de valorile sociale sus-menționate vin în contradicție cu exercițiul acestor drepturi. Astfel, în raport de natura faptei săvârșite și modalitatea de săvârșire a acesteia (prin folosirea unei arme), instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară și accesorie, drepturile prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din Codul penal. În ceea ce privește interzicerea dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, instanța apreciază că această pedeapsă complementară/ accesorie se impune față de modalitatea de săvârșire a faptei deduse judecății (folosirea unei arme).
În baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, din aceleași considerente, instanța va aplica inculpatului C. N. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din Codul penal, care se va execută, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei ce urmează a i se aplica inculpatului, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 91 din Codul penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o perioadă cuprinsă între 2 ani și 4 ani, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Astfel, având în vedere că inculpatul poate să conștientizeze rezultatul faptelor sale și necesitatea adoptării unei conduite viitoare corespunzătoare celei prescrise de normele juridice, instanța consideră că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.
Considerând că în cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art. 91 din Codul penal, respectiv condamnarea prin prezenta sentință fiind de o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, faptul că pentru condamnarea anterioară s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească, existența acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate - convingere fundamentată pe circumstanțele personale ale inculpatului care are o familie și care avea un loc de muncă din care poate să-și asigure existența, instanța, în baza art. 91 din Codul penal, va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, care se calculează conform art. 92 din Codul penal.
În baza art. 93 alin. (1) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, se va impune inculpatului C. N. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de către acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului său de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, va impune inculpatului C. N. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul C. N. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Administrației Domeniului Public Sector 1 sau în cadrul Direcției Generale de Poliție Comunitară – Sector 1, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) teza ultimă din Codul penal, va atrage atenția inculpatului C. N. asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu consecința executării pedepsei închisorii în regim de detenție, în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse de instanță, în cazul în care nu se îndeplinesc integral obligațiile civile stabilite de instanță până la expirarea termenului de supraveghere, precum și în cazul în care inculpatul mai săvârșește o infracțiune pe parcursul termenului de supraveghere. Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții. În acest context, instanța apreciază că aplicarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate atât la el însuși, cât și la societate, în ansamblul său.
În baza art. 399 alin. (1) din Codul de procedură penală rap. la art. 241 alin. (1) lit. b) ultima teză din Codul de procedură penală, va dispune încetarea de drept a măsurii arestării preventive luate față de inculpat, ca urmare a dispunerii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 399 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului C. N., dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 72 alin. (1) din Codul penal, va deduce din pedeapsa închisorii stabilite durata reținerii de 24 ore din perioada 28.02._15și a arestării preventive din perioada 01.03.2015 și până la data punerii efective în libertate.
În baza art. 399 alin. (5) din Codul de procedură penală, prezenta hotărâre se va comunica administrației locului de deținere.
Cu privire la latura civilă, instanța constată că persoana vătămată V. V., deși în faza de urmărire penală a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal, în fața instanței de judecată a arătat că s-a împăcat cu inculpatul și nu mai are nicio pretenție civilă, instanța urmând să ia act de acest aspect.
În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, instanța va lua față de inculpatul C. N. măsura de siguranță a confiscării speciale a celor două cuțite folosite de inculpat la comiterea infracțiunii, depuse la Camera de Corpuri Delicte a D.G.P.M.B. – Secția 4 Poliție cu dovezile . nr._ și nr._ din data de 04.03.2015 (filele 62-63 din dosarul de urmărire penală). Astfel, cel de-al doilea cuțit folosit de inculpat, deși a fost ridicat de la martorul C. Ș. C., acesta a cunoscut scopul folosirii cuțitului în contextul în care infracțiunea de tâlhărie se consumase deja, în prezența martorului, la momentul în care inculpatul a luat și acest cuțit aparținând martorului.
În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța va obliga pe inculpatul C. N. la plata către stat a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (500 lei din faza de urmărire penală și 100 lei din faza de judecată).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. N. din infracțiunea de „tâlhărie” prevăzută în art. 233 din Codul penal în infracțiunea de „tâlhărie calificată” prevăzută în art. 234 alin. (1) lit. a) teza I din Codul penal.
În baza art. 234 alin. (1) lit. a) teza I din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul C. N. (zis „N.”, fiul lui V. și F., născut la data de 01.10.1975 în București, cu domiciliul în București, Bld. A. I. C. nr.101, Sector 1, cunoscut cu antecedente penale, posesor C.I. . nr._, CNP_) la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „tâlhărie calificată”.
În baza art. 91 alin. (1) din Codul penal, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, care se calculează conform art. 92 din Codul penal.
In baza art. 67 alin. (1) din Codul penal aplică inculpatului C. N. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din Codul penal, pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din Codul penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului C. N. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din Codul penal, care se execută, conform art. 65 alin. (3) din Codul penal de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 93 alin. (1) din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, se impune inculpatului C. N. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de către acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului său de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal, impune inculpatului C. N. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul C. N. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Administrației Domeniului Public Sector 1 sau în cadrul Direcției Generale de Poliție Comunitară – Sector 1, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) teza ultimă din Codul penal, atrage atenția inculpatului C. N. asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu consecința executării pedepsei închisorii în regim de detenție, în cazul nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse de instanță, în cazul în care nu se îndeplinesc integral obligațiile civile stabilite de instanță până la expirarea termenului de supraveghere, precum și în cazul în care inculpatul mai săvârșește o infracțiune pe parcursul termenului de supraveghere.
În baza art. 399 alin. (1) rap. la art. 241 alin. (1) lit. b) ultima teză din Codul de procedură penală, dispune încetarea de drept a măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul C. N..
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului C. N. de sub puterea M.A.P. nr. 38/U.P./01.03.2015 emis de Judecătoria Sectorului 1 București, dacă nu este arestat în altă cauză.
Ia act că persoana vătămată V. V., domiciliat în mun. București, .. 115 – 117, ., ap. 29, ., renunță la judecata acțiunii civile exercitate în faza de urmărire penală.
În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, ia față de inculpatul C. N. măsura de siguranță a confiscării speciale a celor 2 cuțite tip briceag, depuse la Camera de Corpuri Delicte a D.G.P.M.B. – Secția 4 Poliție cu dovezile . nr._ și nr._ din data de 04.03.2015 (filele 62-63 din dosarul de urmărire penală).
În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, obligă pe inculpatul C. N. la plata către stat a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (500 lei din faza de urmărire penală și 200 lei din faza de cameră preliminară și judecată).
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2015.
Președinte,
M. M. O.
Grefier,
M. R.
Redactat / Tehnoredactat jud. M.M. O. + grefier M. R.
2 exemplare/13.07.2015
| ← Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 337/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 252/2015.... → |
|---|
