Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința nr. 663/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 663/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 17-09-2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 663
Ședința publică din data de 17.09.2015
Președinte: A. E. C.
Grefier: M. M. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București – a fot reprezentat de procuror C. V..
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect sesizarea cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul S. C..
Dezbaterile și cuvântul părților au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 391 alin. 2 C.p.p. a amânat pronunțarea cauzei la data de astăzi, 17.09.2015, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
La data de 13.07.2015, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București a fost înregistrată sub număr de dosar_, sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de unitatea de parchet anterior menționată și inculpatul S. C., cercetat în dosarul penal nr. 1477/P/2015, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 5 C.p.
În fapt, cu privire la infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, s-a reținut de către procuror, în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției, că ladata de 09.06.2011 inculpatul s-a deplasat împreună cu inculpatul P. A. V. în I., R., unde, în ziua de 11.06.2011 a închiriat, în mod fraudulos și fără intenția de a-l restitui la expirarea termenului stabilit în contract, de la societatea de „rent a car” I. I. SRL, autoturismul marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare EA 238 IZ și . JMBLNCX2AAU001878, pe care ulterior l-a înstrăinat, prin intermediul inculpaților P. A. V. și H. C., numitului M. T., contra sumei de 1900 euro, prejudiciind în acest mod proprietarul autoturismului, respectiv societatea I. I. SRL.
Procurorul a menționat că fapta săvârșită de către inculpat constituie infracțiunea de înșelăciune, iar nu infracțiunea de abuz de încredere, având în vedere modul specific de acțiune al inculpatului și faptul că la momentul încheierii contractului de închiriere a autoturismului inculpatul era conștient de faptul că nu va mai restitui autoturismul închiriat, acesta urmând a fi dus în România și valorificat, așa cum s-a și întâmplat cu toate celelalte autoturisme.
S-a reținut de către procuror că săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p., se probează cu următoarele mijloace de probă: declarațiile numitului Busti Stefano, delegat al societății I. I. SRL, cu extrasul de cont pentru cardul asociat nr._-0169, nota întocmită cu ocazia supravegherii inculpatului P. A. V. realizată în baza autorizației nr. 707/AI/27.05.2011 emisă de Tribunalul București, cu procesele verbale de punere în aplicare a autorizației de interceptare nr. 97/09.05.2011 emisă de Judecătoria Sectorului 1 București privind nr. de telefon utilizat de inculpatul P. A. V., cu declarațiile numitul M. T., cu declarațiile inculpatului P. V., cu declarațiile inculpatului H. C., dar și cu declarațiile inculpatului S. C..
S-a specificat de către procuror că soluția cu privire la care s-a ajuns prin acordul încheiat între procuror și inculpatul S. C. este condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p., la pedeapsa închisorii de 1 an și 19 zile închisoare, cu deducerea, conform art. 72 C.p. din pedeapsa aplicată a perioadei reținerii și arestării preventive de la data de 04.08.2011 și până la data de 22.08.2011 (1 an și 19 zile) și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, instanța constată că, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 C.p.p., dar si cele ale art. 478 al. 2 și 4 C.p.p.
Astfel, analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 09.06.2011 inculpatul S. C. s-a deplasat împreună cu inculpatul P. A. V. în I., R., unde, în ziua de 11.06.2011 a închiriat, în mod fraudulos și fără intenția de a-l restitui la expirarea termenului stabilit în contract, de la societatea de „rent a car” I. I. SRL, autoturismul marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare EA 238 IZ și . JMBLNCX2AAU001878, pe care ulterior l-a înstrăinat, prin intermediul inculpaților P. A. V. și H. C., numitului M. T., contra sumei de 1900 euro, prejudiciind în acest mod proprietarul autoturismului, respectiv societatea I. I. SRL.
Persoana vătămată I. I. SRL nu s-a constituit parte civilă în procesul penal pornit împotriva inculpatului.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauza in cursul urmăririi penale, după cum urmează:
Astfel, instanța a avut în vedere procesele-verbale ce au fost întocmite cu ocazia cercetărilor efectuate de organele de poliție cu privire la introducerea în mod fraudulos pe teritoriul României a mai multor autoturisme sustrase sau închiriate din străinătate, fără intenția de a fi restituite, din care rezultă modul de operare. Instanța reține cu privire la acest aspect următoarele împrejurări relevante și pentru fapta reținută în sarcina inculpatului: că, în general, aceste autoturisme erau închiriate din străinătate (existând și excepții), de la societăți de profil, după care erau introduse în țară, anterior expirării perioadei de închiriere; că ulterior erau falsificate documentele de proveniență și se încerca înmatricularea și valorificarea acestora, inculpații beneficiind și de complicitatea unor funcționari din cadrul Registrului Auto Român; că după aducerea în România a autoturismelor închiriate de la societățile de profil din străinătate, în condițiile menționate mai sus, se încerca înmatricularea acestora pe teritoriul țării; că autoturismele erau prezentate la reprezentanțele R.A.R. înainte de a expira perioada de închiriere (interval de timp în care acestea nu figurau în bazele de date ca fiind furate), unde erau prezentate certificatele de înmatriculare Q autoturismelor, primite de la societățile de închiriere, precum și facturi sau contracte de vânzare - cumpărare false ce atestau faptul că autoturismele au fost achiziționate din străinătate de la persoane fizice sau juridice; că după ce obțineau certificatul de autenticitate și cartea de identitate pentru
autoturismele prezentate la R.A.R., persoanele implicate în cauză se deplasau la
Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a
Vehiculelor, personal sau prin persoane interpuse, unde depuneau actele menționate
mai sus, și, pentru obținerea înmatriculării definitive, documente falsificate
reprezentând cărțile de identitate ale autoturismelor sau certificatele de proprietate
ale acestora; că în ipoteza în cazul în care nu se obținea înmatricularea autoturismelor, se încerca valorificarea acestora cu prețuri extrem de mici (între 1000 și 4000 de euro) față de prețul practicat pe piață pentru respectivele modele de autoturisme; că prețul pieței era cerut numai în cazul autoturismelor la care se reușise înmatricularea definitivă în România, care erau ulterior vândute unor cumpărători de bună-credință; că au existat însă și cazuri în care aceste autoturisme au fost închiriate de la societăți de profil din România, după care au fost valorificate pe teritoriul țării.
În ceea ce privește fapta reținută în sarcina inculpatului instanța constată din probatoriul administrat următoarele aspecte vizând modul de săvârșire a faptei: că autoturismul marca MITSUBISHI LANCER, cu nr. de înmatriculare EA 283YZ și . JMBLNCX2AAU001878 a fost închiriat la data de 11.06.2011 de către inculpatul S. C. de la societatea de închirieri auto I. I. SRL, acesta fiind însoțit de inculpatul P. A. V.; că după introducerea în țară a autoturismului, acesta a fost valorificat, prin intermediul inculpaților H. C. zis „G.", fiind vândut numitului M. T. zis „T." contra sumei de 1.900 de euro; că în data de 09.06.2011, inculpații P. A. V. și S. C. s-au deplasat cu un zbor al companiei aeriene WizzAir, la R., în I., așa cum rezultă din procesul-verbal din data de 06.07.2011 și înscrisurile atașate acestuia (filele 279-283 dup); că a doua zi
inculpatul S. C. a încheiat un contract de închiriere cu societatea de închirieri auto I. I. SRL, având ca obiect un autoturism marca VW Sharan cu nr. de înmatriculare DD 297 FL, relevant fiind contratul de închiriere nr. RM031553, perioada de închiriere fiind de 6 zile (10.06.2011, ora 13.06 și 15.06.2011, ora 13:03), iar suma ce trebuia plătită fiind de 910 euro; că în urma unor defecțiuni apărute la acest autoturism, în ziua de 11.06.2011, inculpatul S. C. a închiriat, de la aceeași societate, contra sumei de 964,99 euro, pentru o perioadă de 9 zile (până la data de 19.06.2011), autoturismul marca MITSUBISHI LANCER, cu nr. de înmatriculare EA 283YZ; că plata pentru închirierea celor două autoturisme a fost tăcută de către inculpatul S. C. cu o carte de credit având nr._-0169 ( cod_); că la închirierea autoturismului inculpatul S. C. a lăsat drept nr. de telefon de contact nr._ aparținând inc. P. A. V..
Instanța a avut în vedere și extrasul contului pentru cardul asociat nr._-0169 care atestă că în ziua de 08.06.2011, în timp ce inculpatul S. C. se afla pe teritoriul României acesta a plătit suma de 1.030,74 de euro pentru închirierea unui autoturism către AUTO EUROPE, că în ziua de 09.06.2011 cârdul respectiv a fost utilizat în I., la R., iar în ziua de 10.06.2011 cardul a fost utilizat pentru alte plăți către AUTONOLEGGIO DOLLARS R., plăți ce ulterior au fost respinse de către bancă.
Instanța a reținut în ansamblul materialului probator și nota întocmită cu ocazia supravegherii inculpatului P. A. V., realizată în baza autorizației nr. 707/AI/27.05.2011 emisă de Tribunalul București, care atestă următoarele aspecte vizând fapta inculpatului S. C.: că a doua zi după închirierea autoturismului, la data de 12.06.2011, inculpații S. C. și P. A. V. au intrat în țară prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, la bordul autoturismului marca MITSUBISHI LANCER, cu nr. de înmatriculare EA 283YZ și . JMBLNCX2AAU001878; că inculpatul P. A. V. a fost observat la volanul autoturismului, lângă acesta aflându-se și inculpatul S. C.; că în aceeași zi, la ora 23.45, la volanul autoturismului a fost observat și inculpatul S. C., în timp ce se deplasa pe autostrada București-Pitești, că cei doi s-au deplasat până la domiciliul inculpatului S. C., unde au intrat la ora 00.20; că după aproximativ 20 de minute inculpatul P. A. V. a plecat cu un alt autoturism marca Ford Focus, autoturismul marca Mitsubishi Lancer rămânând la domiciliul inculpatului S. C., respectiv în București, .. 13 A, .; că în perioada 12.06._11, inculpații S. C., P. A. V. și H. C. au fost observați în mod repetat la volanul autoturismului susmenționat.
Instanța a apreciat ca relevante și procesele-verbale întocmite urmare a punerii în aplicare a autorizației de interceptare nr. 97/09.05.2011 emisă de Judecătoria Sectorului 1 București (prelungită succesiv prin încheierea nr. 100/2011) privind nr. de telefon _, utilizat de P. A. V., din cuprinsul cărora rezultă că, începând cu data de 12.06.2011 (ziua revenirii în România), inculpatul P. A. V. a desfășurat activități în vederea vânzării autoturismului marca MITSUBISHI LANCER.
Astfel, în ziua de 12.06.2011, la ora 16:29:56, P. A. V. l-a contactat pe inculpatul V. A., aflat la postul telefonic_ și i-a comunicat faptul că „... aduce cineva un MITSUBISHI LANCER, ... de I., cu copie, 1,5 benzină, argintiu, 2010" cu prețul de „4000"; imediat, la ora 16:32:23, inculpatul P. A. V. l-a apelat și pe inculpatul H. C., aflat la postul telefonic_, anunțându-1 că „V. un MITSUBISHI LAN CER. Te interesează?"; în continuarea acestei discuții, în data de 13.06.2011, la ora 12:26:01, în timp ce se afla la o spălătorie auto, inculpatul P. A. V. l-a apelat din nou pe inculpatul H. C. căruia i-a comunicat că are mașina; inculpatul H. C. și-a manifestat interesul de a o vedea, motiv pentru care s-a deplasat cu autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare_ la o spălătorie, situată la intersecția dintre . . rezultă din nota întocmită cu ocazia supravegherii inculpatului, realizată în baza autorizației nr. 707/AI/27.05.2011 emisă de Tribunalul București; în aceeași zi, la ora 13:44:07, inculpatul P. A. V. a contactat un bărbat neidentificat, aflat la postul telefonic cu nr. de apel_, căruia i-a spus că va veni pentru a-i arăta „ceva”, iar la ora 14:08:19, 1-a contactat și pe inculpatul C. Ș., aflat la postul telefonic_, căruia i-a spus că „are cineva un MITSUBISHI LAiNCER", cu nr. de I., fabricat în anul 2010, benzină 1,5, culoare argintie, prețul de vânzare comunicat fiind de 4000 euro.
În ziua de 15.06.2011, ora 10:49:23, inculpatul P. A. V. și S. C. au discutat despre găsirea unui cumpărător pentru autoturismul marca MITSUBISHI LANCER astfel:
„P. A. V.: Aștept să se mai trezească ăștia să-i mai sun.
S. C.: Hai, dracii", poate rezolvăm, cât o fi, o fi, îmi bag p--a.
P. A. V.: neinteligibil zică că ești nebun.
S. C.: Să n-o dăm până la urmă, ce facem?
P. A. V.: E, o dăm, îți dai seama. II mai sun pe G." (n.o.: H. C.) ăsta, mai vedem ce zice. "
În continuare, în ziua de 15.06.2011 în convorbirile pe care le poartă, inculpatul P. A. V. comunică faptul că a scăzut prețul pentru autoturismul Mitsubishi Lancer la 2900 de euro și apoi Ia 2800 de euro.
In ziua de 19.06.2011 inc. P. A. V. a discutat din nou cu inculpatul S., căruia i-a spus că nu poate obține decât suma de 2300 de curo, fără nici un comision („…i-am zis să-mi dea și mic măcar o sută peste ăștia 2300, da" a zis că nu vrea ...")•
Până în data de 28.06.2011, inculpatul P. A. V. a tăcut numeroase demersuri pentru a vinde autoturismul marca MITSUBISHI LANCER, comunicând caracteristicile și faptul că nu deține decât copii ale actelor de identitate ale autoturismului, deși, după cum reiese din convorbirile telefonice pe care le-a purtat, banii rezultați din vânzarea acestui autoturism urmau a fi încasați de inculpatul S. C., el primind doar un comision („..ieri ți-am zis 3500, deci abera omu", azi a mai lăsat și el", „...23 ...și pentru mine?! ... mie ce-mi dă?", „ ...Păi, da, mă, dar nu îmi dă nici acela, nici acela... Nu mai iau nici un ban din nici o parte... Păi vorbește cu omul să-mi dea dracu" măcar 50... 100", „...parcă ar fi a mea ...").
La ora 11:12:04 inculpatul P. A. V. a fost contactat de către inculpatul S. C. care i-a cerut să obțină pentru mașină un avans de 1100 de curo („…măcar 1100 nu-ți dă mă, să-ți las ție o sută să rămân și eu cu o mie în cap? ... că-mi trebuie și mie că dacă mă duc la Suceava trebuie să plătesc acolo că vreau să ridic terasa ... și trebuie să plătesc lemnu" "). Imediat, la ora 11:12:56 inculpatul P. A. V. l-a contactat pe inculpatul H. C. și i-a cerut avansul despre care discutase anterior.
În aceeași zi, prin intermediul inculpaților H. C. zis „G."", autoturismul marca MITSUBISHI LANCER a fost vândut unei persoane care cunoștea situația juridică reală a autoturismului, aspect ce rezultă din discuția telefonică purtată între H. C. și P. A. V., la ora 13:00:45:
P. A. V.: Nu mai mă interesează că i-o ia, că-mi bag p--a-n ea. EXPLODEAZĂ, nu mă interesează.
H. C.: Răi, dacă ți-am zis c-ăsta e...nu-l interesează, ce dracii"
nu....
P. A. V.: Bine, bine, hai.
H. CRIST1AN: Trebuie pentru altceva, bă. da" disperat ești.
În acest sens, la ora 12:26:17, inculpatul H. C. i-a cerut inculpatului P. A. V. să vină în zece minute la benzinăria Mol, situată la ieșirea pe Autostrada A2, iar în momentul în care inculpatul P. A. V. s-a apropiat de locul întâlnirii, la ora 12:32:54. i-a solicitat inculpatului H. C. ca plata să se facă în euro, nu lei. Replica lui H. C. a fost: „ Nu contează, dacă-ti aduc... oricum îți dau la cursa care e…”.
Din probatoriul administrat rezultă că la data de 30.08.2011 autoturismul a fost ridicat de către organele de poliție din posesia numitului M. T., care a predat odată cu autoturismul o singură cheie și o . acte printre care un înscris redactat în limba italiană „copia dichiarante", două înscrisuri redactate în limba italiană „certificato di assicurazione", un înscris în limba italiană „carta di circolazione" cu mențiunea „copia conforme" și ștampila I. I. SRL. Fiind audiat numitul M. T. a declarat următoarele aspecte relevante: că a fost contactat telefonic de către inculpatul H. C. pe care îl cunoaște de aprox. 5-7 ani, care i-a spus că are o mașină de producție japoneză pe care vroia să o cumpere sau să o vândă, însă autoturismul avea problemă la partea electrică; că ulterior s-a întâlnit de mai multe ori cu inculpatul H. C., iar acesta i-a prezentat autoturismul marca Mitsubishi Lancer, culoare argintie, pentru care a efectuat o diagnoză pe tester și a constatat că autoturismul prezintă 15 erori de comunicare între calculatoarele acestuia, pe care le-a remediat; că ulterior l-a contactat pe inculpatul H. C. și i-a spus că mașina a fost reparată, iar aceste reparații costă 3000 de euro; că nu a cumpărat acest autoturism și nici nu a oferit o sumă de bani în acest sens, inculpatul Hurmuzcahe C. rugându-1 să găsească un cumpărător.
Prin ordonanța nr. 2581/P/2011 din data de 23.12.2011 s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător a autoturismului marca MITSUBISHI LANCER, cu nr. de înmatriculare EA 283YZ și . șasiu JMBLNCX2AAU001878, iar prin ordonanța nr. 2785P/2013 din data de 05.12.2013 a fost admisă cererea formulată de I.P.S. I. SRL privind restituirea autoturismului marca Mitsubishi Lancer.
În cauză a fost audiat și reprezentantul persoanei vătămate I.P.S. I. SRL, respectiv numitul Busti Stefano, delegat al societății I. I. SRL, care a arătat că cel care a închiriat mașina nu a achitat suma datorată, motiv pentru care societatea a reintrat în posesia autoturismului, acesta având montat un dispozitiv de localizare. A mai arătat reprezentantul persoanei vătămate că autoturismul a fost sustras ulterior de către persoane necunoscute, posibil de către inculpatul S. C., care rămăsese cu o cheie a autoturismului, acesta fiind motivul pentru care societatea a formulat plângere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.
Instanța a avut în vedere și declarațiile inculpatului P. V., reținând următoarele aspecte relevante pentru situația de fapt: că îl cunoaște pe inculpatul S. C. de aproximativ 13-14 ani întrucât a lucrat pentru el atât la Suceava, cât și la București; că în cursul lunii iunie 2011 a fost abordat de inculpatul S. C. care i-a cerut să-l însoțească în I., dorind achiziționarea unei cutii de viteze pentru un autoturism marca Mercedes Vito, intenționând, în acest scop, să închirieze un astfel de autoturism; că pentru închirierea mașinii inculpatul S. C. a făcut o rezervare pe internet la o firmă din R., utilizând în acest scop un card ING; că în cele din urmă inculpatul S. C. a închiriat la R. un autoturism marca Mitsubishi Lancer, întrucât fusese o problemă cu rezervarea inițială; că inculpatul S. C. și-a uitat actele, mai puțin buletinul, la firma de închirieri, acesta fiind motivul pentru care el a fost cel care a condus autoturismul până în București, intrând în țară pe la punctul de frontieră Nădlac; că inculpatul S. C. i-a dat pentru acest serviciu suma de 300 euro din
care 200 euro reprezentau o datorie mai veche, că în București autoturismul a rămas la
inculpatul S. C-tin, care l-a parcat lângă blocul său situat pe . în
continuare, inculpatul S. C-tin l-a rugat să găsească un client
pentru acest autoturism, prețul fiind de 4000 euro, ulterior scăzând la 3500 euro; că a fost de acord și a contactat mai multe persoane, printre care pe numiții H. C., C. Ș., Mogio și V. A., propunându-le spre vânzare acest autoturism; că în final mașina a fost vândută pentru suma de 1900 euro, prin intermediul lui „G." (n.n. H. C.); că în acest scop împreună inculpatul S. C. s-au întâlnit cu G. și cu un alt bărbat, la o benzinărie situată pe
autostrada A2; că la această întâlnire G. și bărbatul necunoscut au venit la întâlnire
cu un autoturism marca BMW ce aparținea acestuia din urmă și avea nr de
înmatriculare IF-B., că G. i-a înmânat suma de 1000 euro, urmând
ca diferența de 900 euro să fie plătită în decurs de o săptămână.
Instanța a avut în vedere la stabilirea situației de fapt parțial și declarațiile numitului H. C.. Astfel, acesta a arătat că, la sfârșitul lunii iunie 2011, un individ al cărui nume nu și-l amintește i-a spus că o cunoștință a sa are la vânzare un autoturism marca Mitsubishi Lancer pentru suma de 4500 euro, ulterior scăzând prețul la 2000 euro. A mai precizat H. C. că numitul Tibi, o cunoștință a sa, a fost interesat să cumpere autoturismul pentru care a plătit suma de 1900 euro., dar că nu știe ce s-a întâmplat cu autoturismul și că nu cunoștea proveniența acestuia, el fiind numai un intermediar între cumpărătorul menționat mai sus și P. A. V., care a venit cu autoturismul. Instanța va avea în vedere în parte declarațiile numitului H. C., susținerile sale vizând faptul că nu cunoștea proveniența și situația juridică a autoturismului neputând fi reținute față de conținutul proceselor –verbale de redare a convorbirilor interceptate care atestă că acesta a aflat de la inculpatul P. A. V. faptul că mașina e pe cale „să explodeze" (expresie ce semnifică faptul că mașina urma a fi declarată ca furată la expirarea termenului de închiriere). De asemenea, prețul cu care autoturismul a fost înstrăinat, 1900 de euro, cu mult sub prețul pieței, duce la concluzia că numitul H. C. a cunoscut situația juridică a autoturismului și a acceptat să înlesnească valorificarea acestuia, în scopul obținerii unui folos material injust și prejudiciind în acest mod proprietarul autoturismului din I. și societatea de închirieri auto.
Audiat în faza de urmărire penală inculpatul S. C. a avut o poziție oscilantă. Astfel, acesta a declarat inițial următoarele: faptul că în luna iunie 2011 a fost plecat în I. împreună cu inculpatul P. A. pentru a căuta ceva de munca; că dorind să ajungă în Sicilia, a închiriat din R. un autoturism marca Mitsubishi Lancer plătind ca preț al închirierii suma de aproximativ 1300 euro; că a stat în R. împreună cu inculpatul P. A. doar 3-4 ore, după care s-au despărțit; că la o distanță de aproximativ 100 km de R., coborând să alimenteze autoturismul, acesta i-a fost sustras de către persoane necunoscute; că inițial a încheiat contractul de închiriere a autoturismului pe o perioadă de 5 zile, ulterior prelungind această perioadă; că după sustragerea autoturismului inculpatul a mai stat la R. 2 zile după care a revenit în țară; că înainte de a pleca spre România a sunat la firma de unde închinase mașina, însă nu s-a putut înțelege cu angajații firmei, el necunoscând limba italiană.
Audiat în fața judecătorului, inculpatul S. C. și-a schimbat declarațiile, arătând că a închiriat din R. un autoturism marca Mitsubishi Lancer, însă acesta a fost condus până în România de către inculpatul P. A. V., acesta din urmă având și ideea de a vinde acest autoturism în România. A mai arătat inculpatul că nu cunoaște numele cumpărătorului, dar și faptul că inculpatul P. A. V. nu i-a înmânat banii reprezentând prețul vânzării autoturismului.
Fiind reaudiat de organele de cercetare penală, inculpatul S. C. a declarat faptul că recunoaște săvârșirea faptei pentru care este cercetat și regretă că a săvârșit fapta și că și-a schimbat declarațiile de mai multe ori pe parcursul procesului penal. Astfel, inculpatul a prezentat următoarele aspecte pe care instanța le reține ca relevante pentru situația de fapt: că în anul 2011 a dorit să achiziționeze un motor pentru un autoturism marca Mercedes Vito, că nu a găsit motorul, astfel că, împreună cu P. A. a mers la o firmă de închirieri auto pentru a închiria o mașină cu care să revină în țară și să nu mai plătească bilet la avion; în continuare, au mers la gara din R. și inculpatul a încheiat un contract de închiriere pentru un autoturism marca Mitsubishi Lancer; înainte de închirierea acestui autoturism a închiriat un auto marca VW Sharan, care s-a stricat și pe care l-a restituit firmei de închirieri auto; după ce au închiriat autoturismul marca Mitsubishi Lancer au plecat direct spre România, că autoturismul nu a fost recuperat de firma de închirieri fiind sustras ulterior de către inculpat; că după ce a ajuns în România cu mașina închiriată a încercat să facă rost de bani pentru a o restitui firmei de la care o închiriase, însă nu a reușit; că inculpatul P. A. a fost cel care a avut ideea de a vinde mașina și tot el s-a ocupat de acest lucru; că nu știe cum se numește cumpărătorul; că prețul de vânzare a fost de o mie și ceva de euro, posibil 1700 de euro, el primind o parte din bani, însă nu mai știe ce sumă.
În cele din urmă, inculpatul S. C. a încheiat cu P. de pe lângă Tribunalul București un acord de recunoaștere a vinovăției, acord ce constituie obiectul prezentei cauze, achiesând la situația de fapt reținută de procuror și la încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina sa.
Față de probatoriul administrat, instanța constată că fapta de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului S. C. există, că a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege și că nu există nici o cauză care să împiedice exercitarea în continuare a acțiunii penale.
În drept, fapta inculpatului S. C., constând în aceea că, la data de 09.06.2011 s-a deplasat împreună cu inculpatul P. A. V. în I., R., unde, în ziua de 11.06.2011 a închiriat, în mod fraudulos și fără intenția de a-l restitui la expirarea termenului stabilit în contract, de la societatea de „rent a car” I. I. SRL, autoturismul marca Mitsubishi Lancer, cu nr. de înmatriculare EA 238 IZ și . JMBLNCX2AAU001878, pe care ulterior l-a înstrăinat, prin intermediul inculpaților P. A. V. și H. C., numitului M. T., contra sumei de 1900 euro, prejudiciind în acest mod proprietarul autoturismului, respectiv societatea I. I. SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 5 C.p.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune, instanța reține că elementul material constă în inducerea în eroare a reprezentanților societății I. I. SRL prin prezentarea ca adevărat a faptului că va restitui autoturismul la termenul stabilit, în scopul obținerii un folos material din nerestituirea autoturismului și valorificarea acestuia.
Urmarea imediată a faptei inculpatului s-a produs consecință a valorificării autoturismului, astfel că fapta de înșelăciune este consumată.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. 3 lit. a C.p., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei, iar scopul urmărit a fost obținerea unui folos material, anume autoturismul, pe care ulterior să-l valorifice.
Instanța constată, astfel, că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului, că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, că acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conținând mențiunile prev. de art. 482 C.p.p., fiind îndeplinite și condițiile prev. de art. 478 al. 2 și 4 C.p.p., iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocat ales V. I., cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de urmărire penală.
Față de aceste considerente, și apreciind cuantumul pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpatul S. C. ca fiind suficient pentru atingerea scopului pedepsei, în baza art. 485 alin. (1) lit. a) C.p.p. rap. la art. 396 alin. (2) C.p.p., instanța va admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul București cu inculpatul S. C., cercetat pentru săvârșirea în infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 5 C.p., obiect al cauzei penale nr. 1477/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.
Astfel, în baza art. baza art. 244 alin. 1 C.p., cu aplicarea art.5 alin.1 C.p. o va condamna pe inculpatul S. C. la o pedeapsa de 1 an și 19 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 72 C.p. va deduce din durata pedepsei închisorii perioada reținerii și arestării preventive de la 04.08.2011 la 22.08.2012 (respectiv 1 an și 19 zile închisoare).
Va constata executată pedeapsa de 1 an și 19 zile închisoare.
Va lua act că persoana vătămată I. I. SRL nu s-a constituit parte civilă în procesul penal pornit împotriva inculpatului.
În baza art. 485 alin. 4 C.p.p. raportat la art. 274 alin. 1 C. proc. pen. o va obliga pe inculpat la plata sumei de 2200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 485 alin. 1 lit. a) C.p.p. admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul București cu inculpatul S. C. (fiul lui I. și I., născut la data de 27.07.1971 în ., Județul Suceava, domiciliat în București, .. 7-13, ., CNP_, cetățean român, stare civilă – căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 12 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necunoscut cu antecedente penale), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 al. 1 C.p., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p., obiect al cauzei penale nr. 1477/P/2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
În baza art. 244 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p. condamnă pe inculpatul S. C. (fiul lui I. si I., născut la data de 27.07.1971 în ., Județul Suceava, domiciliat în București, .. 7-13, ., ., sector 3, CNP_, cetățean român, stare civilă – căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 12 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necunoscut cu antecedente penale) la o pedeapsa de 1 an și 19 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 72 C.p. deduce din durata pedepsei închisorii perioada reținerii și arestului preventiv de la 04.08.2011până la data de 22.08.2012 (respectiv 1 an și 19 zile).
Constată executată pedeapsa de 1 an și 19 zile închisoare.
Ia act că persoana vătămată I. I. SRL (citată la adresa din I., VITERBO P.I., VIA I MAGGIO nr. 4, Cod poștal_) nu s-a constituit parte civilă în procesul penal pornit împotriva inculpatului.
În baza art. 485 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 2200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpat, persoana vătămată și procuror.
Pronunțată în ședința publică, azi, 17.09.2015.
Judecător Grefier
A. E. C. M. M. C.
Red: A.E.C.
Dact: M.M.C.
2 ex./13.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 180/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
