Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 883/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 883/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 17-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI- SECȚIA PENALĂ
Sentința penală nr.883
Ședința publică de la 17.11.2015
Instanța constituită din:
Președinte: G.-E. L.
Grefier: V. Șop
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a fost reprezentat de procuror C. M..
Pe rol, se află pronunțarea asupra cauzei penale de față privind pe inculpatul T. I., trimis în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr._/P/2012 din data de 03.08.2015 sub aspectul săvârșirii infractiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau alte substanțe, prev. de art.336 alin.1 C.p. cu aplic. art. 5 NCp.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art.391 C.p.p. a amânat pronunțarea cauzei la data de astăzi, 17.11.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin rechizitoriul nr._/P/2012 din data de 03.08.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul T. I., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau alte substanțe, prev. de art. 336 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 NCp.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că, în data de 06.07.2012, în jurul orei 23.20, inculpatul T. I. a condus pe . 3, autoturismul marca Dacia L. cu număr de înmatriculare_, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Organele de urmărire penală au reținut situația de fapt în urma administrării următoarelor mijloace de probă: declarații inculpat T. I.; declarație martori S. G. și S. A. M.; raport de expertiză medico-legală nr. 176/i/2015 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei; buletin de analiză toxicologică nr.1433/2012; rezultat etilotest ARRJ-0201; buletin de examinare clinică; cerere de analiză; proces-verbal de prelevare; proces-verbal de sesizare; proces-verbal de depistare; proces-verbal de verificare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția Penală la data de 03.08.2015 sub număr de dosar_ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 29.09.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cu privire la inculpatul și fapta descrisă mai sus.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunostința inculpatului dispozițiile art.374 alin.4 Cod procedură penală raportat la art.396 alin.10 Cod procedură penală, privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că solicită ca judecata sa aiba loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art.374 alin. 4 Cod procedură penală (declarație inculpat- f. 20 d.i).
În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a probei cu înscrisuri în circumstanțiere (f. 21 d.i), propusă de inculpat.
La același termen, reprezentanta Ministerului Public a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpat din infracțiunea prev. de art.336 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal.
Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 06.07.2012, în jurul orei 23:20, inculpatul T. I. a condus autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ pe Bld. T. Pallady, sector 3, București și a fost implicat într-o tamponare cu vehiculul marca Opel cu numărul de înmatriculare_, condus de către S. G., după ce, în prealabil, între orele 15:00- 20:00 a consumat 2000 ml de bere.
Fiind sesizat de către martorul S. G., un echipaj de poliție rutieră din cadrul DGPMB București s-a deplasat la fața locului, unde l-au testat pe inculpat cu aparatul alcooltest. Inculpatul avea la ora 23:50 o concentrație alcoolică de 1,29 g/l în aerul expirat. Acest aspect rezultă din declarațiile martorului S. G. (f. 22-23 d.u.p) coroborate cu declarațiile martorului S. A. M. (f. 24-25 d.u.p), procesul-verbal de depistare (f. 7 d.u.p), rezultat echilotest ARRM 0290 (f. 9 d.u.p) și a fost confirmat de către inculpat (f. 18-21 d.u.p).
Ulterior, inculpatul a fost condus la INML ”M. Minovici” pentru recoltarea probelor biologice, astfel cum rezultă din cererea de analiză/procesul verbal de prelevare (f. 10-11 d.u.p). Au fost recoltate două probe biologice la interval de o oră, în urma cărora s-a stabilit că inculpatul avea o alcoolemie de 3,00 g/l alcool pur în sânge la ora 00:35, respectiv de 2,80 g/l alcool pur în sânge la ora 01:35 (buletinul de analiză toxicologică nr.1433/2012 -f. 12 d.u.p). Cu aceeași ocazie a fost întocmit și un buletin de examinare clinică din care a reieșit că, la momentul recoltării probelor de sânge, inculpatul părea sub influența alcoolului. (f. 11 d.u.p)
Din expertiza medico-legală nr. 176/i/2015 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei (f. 14-15 d.u.p) rezultă că, la momentul la care inculpatul s-a urcat la volan, acesta avea o alcoolemie teoretică în eliminare de cca. 3,25 g/l alcool pur în sânge, alcoolemie ce provine și dintr-o altă cantitate de băutură nedeclarată, existând astfel o neconcordanță între datele de consum și valorile certe stabilite la analiză.
Atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată, inculpat a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, motiv pentru care a solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate prevăzută de art.374 alin.4 Cod procedură penală.
Instanta, ținând cont și de cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către reprezentanta Ministerului public, reține că pe parcursul derulării prezentului proces penal, respectiv la data de 1.02.2014, a intrat în vigoare Noul Cod Penal, motiv pentru care, în raport de data comiterii de către inculpat a infracțiunii dedusă judecății (respectiv data de 06.07.2012), instanța este obligată să identifice și să aplice legea penală mai favorabilă, potrivit dispozițiilor art.5 alin.1 din noul Cod penal.
În ceea ce privește noțiunea de lege penală mai favorabilă, la stabilirea acesteia în prezenta cauză, instanța va avea în vedere și Decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale privind înțelesul constituțional al art.5 alin.1 Cod penal, publicată în Monitorul Oficial al României din data de 20.05.2014, conform căreia “ Dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile”. De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a achiesat la concluzia Curții Constituționale printr-o Decizie ulterioară dată cu titlu prealabil pentru dezlegarea unor probleme de drept.
Astfel, pentru identificarea legii penale mai favorabile, văzând și Decizia Curții Constituționale mai sus menționată, instanța va avea în vedere toate particularitățile cauzei deduse judecății, efectuând o analiză comparativă a normelor existente în cele două legi succesive, relevante pentru situația inculpatului - respectiv cele referitoare la condițiile de incriminare, la condițiile de tragere la răspundere penală, la criteriul sancțiunii principale, la situațiile ce pot constitui circumstanțe atenuante și la cauzele de agravare sau de atenuare.
Pe cale de consecință, analizând fapta inculpatului de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului, instanța constată că această faptă este prevăzută atât de către art.87 alin.1 O.U.G. 195/2002 cât și de art.336 alin.1 din actualul Cod penal. În ceea ce privește sancțiunea principală aplicată, instanța constată că este identică în cele două reglementări, respectiv închisoarea de la 1 la 5 ani. Cât despre modalitatea de executare a pedepsei principale, instanța reține că sub imperiul vechii legi executarea pedeapsei putea fi suspendată, stabilindu-se un termen de încercare de 2 ani care se adăuga la pedeapsa aplicată, în timp ce noul Cod penal prevede două instituții: instituția amânării executării pedepsei, respectiv cea a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Față de acestea, instituția suspendării executării pedepsei prevăzută de legea veche este mai favorabilă întrucât inculpatul nu trebuie să respecte în mod obligatoriu măsurile de siguranță prevăzute de lege și nici nu este obligat la prestare de muncă în folosul comunității.
Ținând cont de toate circumstanțele în care a fost săvârșită fapta, respectiv gradul ridicat de alcoolemie, faptul că pericolul social al faptei s-a materializat prin tamponarea unui alt autovehicul care circula regulamentar, instanța apreciază că, în cazul concret, nu ar fi întrunită condiția prevăzută de art.83 alin.d Cod penal pentru amânarea aplicării pedepsei, întrucât s-ar impune aplicarea unei pedepse inculpatului. Dacă instanța ar considera că aplicarea unei pedepse ar fi suficientă, chiar fără executare, inculpatului i-ar fi mai favorabilă legea veche, întrucât nu ar trebui să respecte în mod obligatoriu măsurile de siguranță prevăzute de lege și nici să presteze muncă în folosul comunității.
Pentru motivele enumerate mai sus, instanța consideră că inculpatului îi este mai favorabilă legea veghe, astfel că va admite cererea reprezentantei Ministerului Public și, în baza art.386 alin.1 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului T. I. prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr._/P/2012 din 03.08.2015 din infracțiunea prevăzută de art.336 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 rep. cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal.
În drept, fapta inculpatului T. I. de a conduce autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ pe Bvd. T. Pallady, sector 3, București, având la momentul săvârșirii faptei o îmbibație alcoolică de cca. 3,25 g/l alcool pur în sânge întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută și pedepsită de art.87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 rep. cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 rep. cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, instanța reține că elementul material constă în acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul săvârșirii faptei, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Acțiunea inculpatului, care, în data de 06.07.2012, în jurul orei 23:20 a condus autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ pe Bvd. T. Pallady, sector 3, București, având la momentul săvârșirii faptei o îmbibație alcoolică de cca. 3,25 g/ l alcool pur în sânge, realizează elementul material al infracțiunii de conducere a unui autovehicul sau tramvai sub influența alcoolului, urmarea imediată constând în atingerea adusă desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirii vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, valori sociale ocrotite penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din materialitatea faptei, nefiind necesar a fi dovedită.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art.19 alin.1 pct.1 lit.a Cod penal din 1969, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
Individualizarea pedepsei/modalității de executare
La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, urmând a reține și aplicabilitatea art.396 alin.10 Cod procedură penală.
În ceea ce privește împrejurările și modul de comitere a faptei, instanța apreciază că inculpatul a circulat în stare avansată de ebrietate, alcoolemia acestuia de 3,25 g/l fiind mult peste limita instituită de lege, respectiv de 0,80 g/l. Mai mult, pericolul pentru valoarea socială ocrotită de art.87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 rep. a fost unul concret, inculpatul tamponând autoturismul unui alt participant la trafic, și anume autoturismul marca marca Opel cu numărul de înmatriculare_, condus de către martorul S. G..
Instanța reține că inculpatul este cetățean român, divorțat, are studii medii, este de profesie strungar, și, conform cazierului judiciar (f. 16 d.u.p) nu este cunoscut cu antecedente penale. Totuși, în cazier apar două sancțiuni cu caracter administrativ, dispuse ca urmare a aplicării art. 181 Cod penal din 1969.
Inculpatul nu este în prezent angajat, dar, potrivit înscrisului depus în circumstanțiere (f. 21 d.i) eliberat de către . Nr.4 București SA, ultimul angajator al inculpatului, acesta a avut un comportament adecvat pe perioada în care a fost angajat în cadrul societății.
Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa și a cooperat cu organele de urmărire penală. Această atitudine de recunoaștere și regret a săvârșirii faptei a fost exprimată de către inculpat și cu ocazia audierii de către instanță (f. 20 d.i), acesta optând pentru judecata în procedură simplificată. Pentru acest motiv, instanța, în baza art.396 alin.10 Cod procedură penală, va stabili o pedeapsă cu închisoarea între limitele speciale prevăzute de art.87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 reduse cu o treime, adică între 8 luni - 3 ani și 4 luni.
Totodată, mai trebuie luat în considerare și faptul că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită în anul 2012, iar ulterior acestui moment inculpatul nu a mai intrat în conflict cu legea penală, aspect ce determină convingerea instanței că inculpatul a conștientizat gravitatea faptei sale, modificându-și ulterior conduita.
Pentru aceste considerente instanța apreciază că o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare este necesară și totodată suficientă pentru realizarea caracterului represiv și preventiv al legii penale, motiv pentru care, în baza art.87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul T. I. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge
În ceea ce privește modalitatea de executare, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.81 Cod penal din 1969 referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății este de închisoare de la 1 la 5 ani, pedeapsa aplicată în concret de către instanță este de 1 an și 6 luni închisoare, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. Mai mult, ținând cont că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul urmăririi penale și e integrat în societate, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
De aceea, în baza art.81 din Codul penal din 1969 va suspenda condiționat executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit conform art.82 din Codul penal din 1969 raportat la art.85 alin.3 din Codul penal din 1969.
În baza art.71 din Codul penal din 1969 va aplica inculpatului, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și b din Codul penal din 1969, și anume a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, respectiv a dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, considerând că aplicarea unei pedepse accesorii astfel cum aceasta a fost anterior individualizată are rolul de a completa represiunea rezultată din aplicarea pedepsei principale. Interzicerea drepturilor antemenționate pe durata executării pedepsei principale este necesară și proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea pedepsei, acela de a-l reeduca pe inculpat și de a îl determina pe acesta să își formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
În temeiul art.71 alin. ultim din Codul penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale se va suspenda și executarea pedepsei accesorii. Totodată, instanța va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art.83 și art.84 Cod penal din 1969 în sensul că săvârșirea cu intenție a unei alte infracțiuni în cursul termenului de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit sau neîndeplinirea obligațiilor cvile stabilite prin hotărârea de condamnare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, instanța va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 1000 lei, din care suma de 800 de lei reprezintă cheltuieli stabilite prin actul de sesizare a instanței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea reprezentantei Ministerului Public și, în baza art. 386 alin.1 C.p.p., schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului T. I. prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr._/P/2012 din 03.08.2012 din infracțiunea prev. de art. 336 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p.
Conform art. 5 alin. 1 C.p.:
În baza art. 87 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 NCP și art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul T. I. (fiul lui T. și E. ns. la 02.12.1970 în ., CNP_, domiciliat în București, ., ., ., sector 3, cetățean român, stare civilă - căsătorit, studii liceale, ocupație – lăcătuș sudor, necunoscut cu antecedente penale) la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (faptă din data de 06.07.2012).
În baza art. 71 din Codul penal din 1969 aplică inculpatului, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b din Codul penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 81 din Codul penal din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 din Codul penal din 1969 rap. la art. 85 alin. 3 din Codul penal din 1969.
În baza art. 71 alin. ultim din Codul penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 și art. 84 C. pen. din 1969, privitoare la cauzele de revocare a suspendării condiționate.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1000 lei (din care 800 cheltuieli în cursul urmării penale) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpat și procuror.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.11.2015.
Președinte, Grefier,
G.-E. L. V. Șop
Red.G.E.L./Tehred.V.Ș.
4ex./17.12.2015
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 703/2015.... → |
|---|
