Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 19-01-2015
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI III BUCURESTI
SECȚIA PENALĂ
SENTINTA PENALA NR. 29
Ședința publică din 19.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte – C. C. E.
Grefier – I. A. D.
Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București – a participat procuror P. M..
Pe rol se află judecarea cauzei penale de față privind pe inculpatul S. F. S. trimis în judecată, în stare de arest in altă cauză, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr. 8157/P/2010 din 26.08.2014, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prev. de art. 86 alin 2 C. pen din OUG nr.195/2002 rep.cu aplic.art.37 lit.a C.pen 1968.
Dezbaterile au avut loc la data de 14.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din încheiere, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.01.2015 data când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr. 8157/P/2010 din 26.08.2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 29.08.2014 sub nr._, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S. F. S., sub aspectul savarsirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prev. de art. 86 alin 2 C. pen din OUG nr.195/2002 rep.cu aplic.art.37 lit.a C.pen 1968.
În expunerea stării de fapt, prin actul de sesizare s-au reținut următoarele:
În data de 25.08.2009, în jurul orelor 14:00, inculpatul S. F. S., deplasându-se la volanul autoturismului marca Mercedes, cu nr.de înmatriculare_, pe Bld.Unirii din sectorul 3 Bucuresti, din direcția P. Glina către P. Târgul V., a intrat în coliziune cu un alt autovehicul, marca Ford, cu nr.de înmatriculare_, proprietatea numitei N. E.,care era condus de martorul D. N. C..Inculpatul care avea permisul de conducere anulat, a chemat-o telefonic la locul accidentului pe concubina sa, numita D. G., care a declarat organelor de poliție, in mod neadevărat, că ea se afla la volanul autoturismului implicat in accident, în locul concubinului său.
Situația de fapt reținută în actul de sesizare a instanței se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului S. F. S.(f.103,106,108,115); declarațiile numitei D. G.(f.97); rechizitoriul întocmit în dosarul penal nr.226/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație-D.I.I.C.O.T(F.5-56); autorizațiile de localizare, interceptare și înregistrare comunicări telefonice emise de Tribunalul București (f.57-60); procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate(f.61-68); proces verbal de cercetare la fata locului și declarațiile persoanelor implicate în accident, in copii certificate pentru confomitate cu originalul (f.68-84); declarație martor D. N. C., in copie certificată pentru conformitate cu originalul (f.85-86); adrese SPCRPCÎV(f.87-89); procese verbale verificări (f.90-94); adresă S.C.Generali Romania S.A (F.98).
Analizând probele administrate în faza de urmărire penală, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 25.08.2009, în jurul orelor 14:00, inculpatul S. F. S. și martora D. G. se deplasau cu autovehiculul marca Mercedes, având nr. de înmatriculare_, pe Splaiul Unirii, pe raza sectorului 3 Bucuresti, din direcția P. Glina către P. Târgul V.. La un moment dat, autoturismul în care se afla inculpatul a intrat în coliziune cu autoturismul marca Ford, cu nr. de înmatriculare_, proprietatea martorei N. E., condus la momentul accidentului de martorul D. N. C.. În urma impactului, autoturismul marca Ford a ieșit de pe carosabil și s-a răsturnat, martorul D. N. C. fiind proiectat în afara vehiculului. Situația de fapt reținută reiese din coroborarea declarațiilor inculpatului și ale martorilor, acestea fiind concordante în sensul celor reținute de instanță cu privire la dinamica producerii accidentului. Astfel, atât martorul D. N. C., cât și martorele D. G. și N. E., precum și inculpatul au susținut că autoturismul Ford, care efectua o manevră de revenire pe banda inițială, după o depășire, a fost lovit din spate de autoturismul marca Mercedes (f. 27, 71-73 dosar instanță; 79-86, 103-108 dosar UP).
În ceea ce privește persoana care conducea autoturismul marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare_, la momentul accidentului, instanța reține că declarația inculpatului și cea a martorei D. G. sunt concordante, din coroborarea acestora reieșind că la volanul autoturismului de afla martora D. G.. Declarațiile celorlalți martori nu sunt relevante sub acest aspect, întrucât, având în vedere atât dinamica producerii accidentului, autoturismul Ford fiind lovit din spate de autoturismul Mercedes, cât și violența impactului, soldat cu ieșirea de pe carosabil a autoturismului Ford și cu răsturnarea acestuia, aceștia nu au putut să observe, nici anterior accidentului și nici în momentul producerii acestuia, cine se afla la volanul autoturismului Mercedes. Astfel, fiind audiat în ședința publică di data de 14.01.2015, martorul D. N. C. a declarat că nu a văzut și nu a aflat de la prietena sa cine conducea autoturismul Mercedes, dar prietena sa i-a spus că în acest autoturism se mai afla și o altă persoană în afară de inculpat, respectiv prietena inculpatului. Martora N. E. a declarat, fiind audiată la aceeași dată, că nu a văzut cine se afla în autoturismul Mercedes, dar a aflat de la inculpat, imediat după accident, că la volanul vehiculului s-a aflat prietena acestuia, martora D. G.; în plus, martora a arătat că D. G. s-a aflat la locul accidentului după producerea acestuia, aspect ce contrazice teza din rechizitoriu, conform căreia inculpatul a chemat-o telefonic pe concubina sa la locul accidentului.
În ceea ce privește probele care au stat la baza dispoziției de trimitere în judecată a inculpatului, respectiv aspectele ce reies din procesele-verbale de transcriere a interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpat în data de 25.08.2009, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 103 alin. 1 C. proc. pen., probele nu au valoare dinainte stabilită și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Instanța constată că în prezenta cauză s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pe baza unei singure probe, respectiv afirmațiile acestuia în cursul unor convorbiri telefonice purtate cu martora D. și cu o altă persoană, din care ar reieși că inculpatul i-a solicitat martorei D. să declare că a condus autoturismul Mercedes în momentul accidentului din data de 25.08.2009. În condițiile în care, însă, această probă, constând în niște discuții private ale inculpatului, interceptate pe baza unei autorizații emise de Tribunalul București (f. 60 dosar UP) nu se coroborează cu niciuna dintre celelalte probe administrate în cauză – declarațiile inculpatului, luate în cadrul procesului penal, declarațiile martorilor, procesul-verbal de cercetare la fața locului, încheiat la momentul accidentului de Brigada de Poliție Rutieră (f. 69-78 dosar UP) – instanța nu poate reține că acuzația adusă inculpatului este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, în condițiile art. 4 alin. 2 C. proc. pen., dubiul substanțial existent cu privire la împrejurarea conducerii de către inculpat a autoturismului urmând a fi interpretat în favoarea acestuia.
Instanța nu își poate însuși punctul de vedere al Ministerului Public, conform căruia săvârșirea de către inculpat a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată rezultă din procesele-verbale de transcriere a interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpat în data de 25.08.2009, coroborate cu verificările transmise de Srrviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor, din care reiese că, la momentul accidentului, inculpatul avea permisul anulat. Astfel, atât timp cât nu s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acțiunea de conducere de către inculpat a unui autovehicul pe un drum public, acțiune ce reprezintă elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, situația premisă în sine, constând în lipsa permisului de conducere, ca urmare a anulării acestuia, nu prezintă relevanță în stabilirea vinovăției inculpatului în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 396 alin. 1 și 5 C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C. proc. pen., instanța va dispune achitarea inculpatului S. F. S., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având permisul de conducere anulat, prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen. din 1968, constând că nu există probe din care să rezulte că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
În baza art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 272 C. proc. pen. onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 300 lei, va fi avansat din bugetul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. 1 și 5 C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C. proc. pen., achită pe inculpatul S. F. S. (cunoscut cu porecla de „Ginerica”, fiul lui I. și E., născut la data de 01.10.1973 în București, cu domiciliul în București, .. 10, ., sector 2, cetățenia română, CNP –_, cunoscut cu antecedente penale, în prezent încarcerat în Penitenciarul G.), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având permisul de conducere anulat, prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen. din 1968, constând că nu există probe din care să rezulte că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
În baza art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 272 C. proc. pen. onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 300 lei, va fi avansat din bugetul Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, pentru procuror și inculpat.
Pronunțată în ședința publică din 19.01.2015.
P., Grefier,
C. C. E. I. A. D.
Red. CEC/Tehnored. CEC, A.
2 ex/17.02.2015
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 681/2015.... | Delapidarea. Art.295 NCP. Sentința nr. 483/2015. Judecătoria... → |
|---|
