Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1446/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1446/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 21-07-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 1446/2015
Ședința publică de la 21 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. I.
GREFIER -C. C.
Ministerul Public- P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 este reprezentat de procuror D. A..
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe petentul P. G., având ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns petentul, personal și asistat de avocat ales P. M. A., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în cadrul căruia se învederează depunerea relațiilor solicitate de la penitenciar, constând în procesul-verbal nr. 29 din 20.07.2015 și caracterizarea petentului, precum și procesul-verbal nr. 23 din 8.06.2015 și caracterizarea petentului.
Apărătorul petentului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând M.E.P.Î. nr. 2650/29.06.2015 la care se referă comisia în procesul-verbal și sentința penală nr. 974/2015 a T.B.-Secția I Penală, prin care petentului i s-a dedus o perioadă de 6 luni,
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că este de acord cu administrarea probei solicitate de către petent.
Instanța, constatând îndeplinite condițiile prev. de art.100 C.pr.pen., urmează a încuviința proba cu înscrisuri solicitată de petent.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului solicită să se constate că sunt îndeplinite toate condițiile de fond și de formă, pentru a se dispune liberarea condiționată a petentului, având în vedere că acesta a executat mai mult de 2/3 din pedeapsă, este vizitat periodic de familie, are trei copii, a avut un comportament bun față de conducerea penitenciarului și în relațiile cu celelalte persoane private de libertate, a participat la activități socio-educative și religioase.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a cererii de liberare condiționată, solicitând să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 59 Vcp, deoarece deși petentul a executat fracția de 2/3 din pedeapsă, apreciază că acesta nu a dat dovezi suficiente de îndreptare, iar pedeapsa expiră la data de 2.02.2017.
Apărătorul petentului, având cuvântul în replică, solicită să se aibă în vedere că acea perioadă a fost redusă, astfel că nu este necesar ca, petentul să execute încă 6 luni.
Petentul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București, la data de 09.07.2015, sub nr._/ 302/2015, petentul P. G. a solicitat liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 5 ani închisoare.
În motivarea cererii, petentul a arătat că a executat din pedeapsa de 5 ani închisoare, de la data de 18.07.2011 și până la data depunerii prezentei cereri, mai mult de 2/3 din pedeapsă. De asemenea, s-a menționat că a avut un comportament corespunzător față de conducerea penitenciarului și în relațiile cu celelalte persoane private de libertate, a participat la activități socio-educative și religioase. S-a mai arătat că din pedeapsa de 5 ani închisoare, prin sentința penală nr. 974/16.06.2015 a Tribunalului București- Secția I Penală, i s-a admis o contestație la executare și i s-a dedus perioada executată de la 18.07.2011 la data de 22.09.2014.
În drept, s-au invocat disp.art. 100 și urm. C.pen.
În cauză, Instanța a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au atașat la dosar, caracterizarea întocmită de conducerea penitenciarului, procesul-verbal nr. 29 din 20.07.2015, precum și procesul-verbal nr. 23 din 8.06.2015 privind liberarea condiționată și adresa nr. I/_/17.07.2015. .
Analizând actele și lucrările dosarului, Instanța reține :
Petentul se află în executarea unei pedepse de 5 ani închisoare, aplicată în baza sentinței penale nr. 422/2013 a Curții de Apel București Secția a-II-a Penală – pentru comiterea infracțiunii prev. de Legea nr. 678/2001.
Executarea pedepsei a început la data de 22.09.2014 și urmează să expire la 16.07.2016.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsa, respectiv 1217 de zile si a executat efectiv 1464, până la data de 20.07.2015.
În ceea ce privește situația petentului instanța constată că prin sentința penală nr.1179/17.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București s-a respins o altă cerere de liberare condiționată formulată de același petent și s-a stabilit termen de reiterare la data de 02.02.2015.
La 16.06.2015 prin sentința nr. 974 din 16.06.2015 Tribunalul București a admis contestația la executare a petentului, deducând din pedeapsa de 5 ani o perioadă de 6 luni cuprinsă între 5.03.2014 și 22.09.2014, fiind emis un nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
Ulterior petentul a fost discutat din nou în comisia de liberare condiționată.
Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze instanța urmează a avea în vedere că prin decizia nr. 214 din 16 iunie 1997 a Curții Constituționale, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 140/1996 care înăspreau condițiile privind acordarea liberării condiționate și care totodată urmau a se aplica și pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.
Astfel în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidența legii penale în raport cu faptele săvârșite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacra principiul legii mai favorabile în cazul situațiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidența dispozițiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernata de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, consfințind regula ca legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cat și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate.
Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viața sau a pedepsei închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituția liberării condiționat, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.
Din compararea celor două texte de lege rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce privește liberarea condiționată este reprezentată de Codul Penal din 1969, noul Cod Penal introducând o . condiții suplimentare cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.
Având în vedere aceste considerente instanța va examina prezenta cerere prin raportare la dispozițiile art. 59 din Codul Penal din 1969.
Potrivit acestui text de lege după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. 1 se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiționată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin o jumătate din durata pedepsei când aceasta nu depășește 10 ani și a cel puțin două treimi când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Deși nu este prevăzută expres, din ansamblul reglementării liberării condiționate rezultă și o altă condiție: în cazul în care situația persoanei condamnate a fost examinată și s-a stabilit un termen de reiterare, acest termen trebuie să se fi împlinit.
În ceea ce privește situația petentului instanța constată că prin sentința penală nr.1179/17.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, definitivă prin decizia nr.630 din 13.07.2015 a Tribunalului București s-a respins o altă cerere de liberare condiționată formulată de același petent și s-a stabilit termen de reiterare la data de 02.12.2015.
Simplul fapt că petentului i s-au dedus niște zile de pedeapsă și s-a emis un nou mandat de executare a pedepsei închisorii nu este de natură a justifica examinarea din nou a îndeplinirii celorlate condiții și anume dovezile temenice de îndreptare, disciplina și stăruința în muncă.
Deducerea zilelor de pedeapsă poate avea repercursiuni doar asupra verificării primei condiții prevăzute de lege pentru acordarea liberării condiționate, și anume executarea fracției de pedeapsă. Or, această condiție era deja îndeplinită la momentul în care instanța a examinat la 17.06.2015 cererea anterioară de liberare condiționată.
Singura modificare care a intervenit în situația juridică a petentului, ca urmare a anulării mandatului o reprezintă diminuarea perioadei de pedeapsă pe care acesta o mai are de executat. În condițiile în care respingerea cererii anterioare a avut ca temei faptul că petentul nu a dovedit dovezi temeinice de îndreptare și nu a fost stăruitor în muncă, această modificare nu poate justifica o nouă reexaminare a unei cereri de liberare condiționată anterior termenului fixat de instanță.
Argumentul invocat de avocatul petentului potrivit căruia în condițiile în care instanța apreciat că se impune ca petentul să mai execute încă 6 luni, perioadă care a fost dedusă, la acest moment se impune liberarea condiționată a acestuia, este eronat în opinia instanței. Prin respingerea cererii de liberare condiționată nu s-a apreciat că petentul trebuie să mai execute 6 luni, ci s-a considerat că având în vedere conduita sa pe parcursul executării pedepsei se impune supravegherea sa în stare de detenție pe o perioadă de 6 luni. La sfârșitul acestei perioade liberarea petentului nu va avea loc automat ci doar dacă se stabilește că acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare.
În condițiile în care la data de 13.07.2015 (data soluționării contestației) Tribunalul București a stabilit că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare apreciind că se impune ca situația sa să fie reexaminată la 2.12.2015, a reanaliza aceste aspecte după o săptămână (chiar și raportat la o perioadă mai mică de executat aspect ce are influență doar asupra condiției privind fracția care trebuie executată) înseamnă practic a pune în discuție autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești anterioare.
D. urmare, instanța va respinge ca inadmisibilă cererea de liberare condiționată formulată de petentul P. G. și va constata că prin sentința penală nr. 1179 din 17.06.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București s-a fixat termen reînnoire a cererii la data de 2.12.2015.
În baza art. 275 alin. 2 c.p.p. va obliga petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat P. G. (fiul lui I. și al lui P., născut la 11 Aprilie 1965 CNP_) – deținut în Penitenciarul București Rahova.
Constată că prin sentința penală nr. 1179 din 17.06.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București s-a fixat termen reînnoire a cererii la data de 2.12.2015.
În baza art. 275 alin. 2 c.p.p. obligă petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3).
Cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.07.2015.
Președinte, Grefier,
Red.A.I./6 ex.
Tehnored. C.C. 27 Iulie 2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... → |
|---|
