Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 2455/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 2455/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 27-11-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr. 2455

Ședința publică de la 27 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. P.

GREFIER: G. V.

Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București este reprezentat de procuror I. G..

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D. N. și pe partea vătămată I. L., părți civile S. U. de Urgență București, S. U. de Stomatologie si Chirurgie P.. Dr. D. T., O. P.. Dr. D. H., având ca obiect tâlhărie calificată (art.234 NCP).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.11.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea până la data de azi, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 5724/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 București, inculpatul D. N. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la tâlhărie calificată, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 233 -234 alin. (1) lit. d) C. pen. și viol, prev. de art. 218 alin. (1) și (2)C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reținut că în noaptea de 24.05.2014, in jurul orei 23°°, in timp ce se afla în cabina liftului din blocul M91 de pe . nr. 9, ., inculpatul D. N., prin violență și amenințări, a încercat să deposedeze persoana vătămată I. L. de bunurile personale, după care, prin violență și constrângere, i-a introdus degetul în vagin, ulterior fugind de la locul faptei.

În cursul urmăririi penale, s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, plângere și declarații persoană vătămată I. L., proces-verbal de cercetare la fața locului + planșă fotografică, raport IML nr. A_, acte medicale parte vătămată, portret robot, procese-verbale identificare grup, declarații martori Boalăveche C. și D. S., proces-verbal vizionare CD, proces-verbal reconstituire.

În faza de cercetare judecătorească, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, acesta nerecunoscând fapta imputată, motiv pentru care cauza a fost judecată în condițiile art. 375 alin. 3 c.p.p. De asemenea, au fost audiați partea vătămată și martorii D. S. și Bătănași G.. În cauză s-a administrat și proba testării poligraf.

Latura civilă, partea vătămată I. L. s-a constituit parte civilă cu sumele de 200 lei reprezentând despăgubiri materiale și 10.000 lei cu titlu de daune morale.

S.U.U.B. s-a constituit parte civilă cu suma de 341,8 lei reprezentând c/v cheltuieli îngrijire medicală.

Spitalele Dr. D. T. și H. nu s-au constituit părți civile în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 26.05.2014 întocmit de către lucrători din cadrul D.G.P.M.B. - Secția 19 Poliție - Biroul Investigații Criminale, având la bază plângerea din data de 25.05.2014 a persoanei vătămate I. L., s-a consemnat că în noaptea de 24.05.2014, în jurul orei 23°°, în timp ce se afla în cabina liftului din blocul M91 situat pe . nr. 9, ., autor necunoscut, prin violență și amenințări, a încercat să o deposedeze pe persona vătămată I. L. de bunurile personale, după care, prin violență și constrângere, i-a introdus degetul în vagin, ulterior fugind de la locul comiterii faptei.

Autorul infracțiunii a fost identificat ulterior în persoana inculpatului D. N..

Declarațiile constante ale părții vătămate și cele inițiale ale inculpatului, dovedesc că în noaptea de 24.05.2014, în jurul orei 23,00, după ce a consumat băuturi alcoolice la o terasă din apropiere, inculpatul D. N. a observat-o pe partea vătămată I. L. coborând dintr-un taxi pe ., împreună cu o altă persoană de sex femeiesc, hotărându-se să le urmărească pentru a întreține un raport sexual cu una dintre cele două.

În vederea punerii în executare a acestei rezoluții infracționale, inculpatul D. N. a urmărit-o pe partea vătămată I. L. pe . blocul M91 de pe . nr. 9, ., acolo unde aceasta locuiește.

Profitând de faptul că, după ce partea vătămată a deschis ușa de acces în scara blocului folosind cartela magnetică de la interfon, a lăsat-o să se închidă singură, inculpatul a pătruns în scară la scurt timp după partea vătămată, fiind observat de martorul Boalăveche C.-M., ce se afla la intrarea în ..

În continuare, inculpatul D. N. a urcat în același lift cu partea vătămată I. L. și, după ce a efectuat comanda liftului pentru etajul 5 (cinci), a blocat liftul între etaje, deschizând ușile din interiorul cabinei, apoi i-a solicitat părții vătămate să îi remită toate bunurile de valoare pe care le are asupra sa. Întrucât persoana vătămată a refuzat, spunându-i că nu are bunuri de valoare asupra sa, iar bijuteriile sale nu sunt valoroase, inculpatul a încercat să o deposedeze de geantă prin acte de violență, motiv pentru care, în momentul în care trăgea de geantă, s-a rupt o toartă a acesteia.

În momentul imediat următor, inculpatul D. N. a întrebat partea vătămată ce culoare are lenjeria sa intimă, întrebare repetată de mai multe ori, aceasta a refuzat să răspundă, moment în care inculpatul a tras de rochia cu care era îmbrăcată, care s-a rupt pe toată lungimea sa. Inculpatul a împins partea vătămată, care a căzut pe podeaua cabinei ascensorului, apoi i-a rupt lenjeria intimă și i-a introdus degetul mijlociu de la mâna dreaptă în vagin, încercând totodată să o constrângă pe aceasta să întrețină un act sexual oral cu el, nereușind însă din cauza opoziției, motiv pentru care a lovit-o în mod repetat cu genunchiul piciorului drept la nivelul feței.

În acest timp, persoana vătămată I. L., încercând să opună rezistență și vociferând, a lovit cu mâinile și picioarele în pereții cabinei ascensorului, fiind auzită de martorul D. S., care a început să bată cu pumnii în ușa liftului, din exterior.

Inculpatul D. N. s-a speriat și, de teamă să nu fie prins, a dat comandă liftului să coboare la parter și a fugit pe ușa din spate a scării blocului, care era deschisă, aruncând totodată lenjeria intimă a părții vătămate într-un tomberon aflat la ieșirea din .="Style11"> Ulterior agresiunii, în seara de 24.05.2014, partea vătămată I. L. a fost transportată la S. U. de Urgență București, diagnosticul la internare fiind următorul: "afirmativ agresiune, tentativă de viol, traumatism cranio - facial minor nivel 0, contuzie PN cu epistaxis anterior oprit spontan", astfel cum rezultă din actele medicale depuse la dosarul cauzei.

Totodată, partea vătămată a fost transportată la Institutul Național de Medicină Legală "M. Minovici" București, acolo unde a fost examinată din punct de vedere medico-legal, din concluziile preliminare ale examinării medico-legale rezultând că aceasta prezintă "multiple echimoze, excoriații, tumefacții faciale și la nivelul membrelor; la examenul genital s-au constatat excoriații vulvo-vaginale care s-au putut produce prin zgâriere cu unghia.

Echimozele și excoriațiile s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure. Sunt necesare consultații de specialitate pentru aprecierea gravității leziunilor".

Certificatul medico-legal nr. Al/4439/2014 din 18.06.2014, concluzionează că persoana vătămată I. L. prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 24.05.2014 prin lovire cu corpuri dure și care necesită 11-12 (unsprezece-doisprezece) zile de îngrijiri medicale. Totodată, în cuprinsul concluziilor raportului de expertiză medico-legală se precizează că „numita I. L. prezintă deflorare cu ruptură completă, mai veche de 14 zile, a cărei dată de producere nu se poate preciza. La nivelul vulvei (până la . leziuni traumatice (excoriații) care s-au putut produce prin acțiunea unui corp dur, în încercarea de intromisiune a acestuia, posibil deget, pentru care necesită 5-6 (cinci-șase) zile de îngrijiri medicale."

Sub aspect probator, instanța are în vedere declarația părții vătămate susținută în totalitate și în cursul cercetării judecătorești, care pe lângă relatarea faptelor așa cum au fost prezentate, în cursul ședinței de judecată l-a identificat din nou pe inculpat, l-a descris atât din punct de vedere fizic și al trăsăturilor, cât și al hainelor purtate în momentul săvârșirii infracțiunilor.

Declarația părții vătămate se coroborează cu cea a martorului Boalăveche C.-M., care se afla la . M91 în momentul în care partea vătămată I. L. a pătruns în . observat pe inculpatul D. N. intrând imediat după aceasta în același .="Style11"> În acest sens, instanța reține că martorul a declarat că l-a observat pe inculpat, pe care l-a descris atât din punct de vedere fizic și al trăsăturilor, cât și al hainelor purtate în momentul săvârșirii infracțiunilor–fil. 70.

Cele două declarații se coroborează cu cea a martorului D. S., care se afla în scara blocului în momentul săvârșirii infracțiunilor și a auzit strigătele de ajutor ale părții vătămate, motiv pentru care a lovit cu pumnii în ușa liftului de la etajul trei, ceea ce l-a determinat pe inculpatul D. N. să fugă de la locul faptei. Același martor a fost cel care a găsit-o pe persoana vătămată la parterul blocului M91, în apropierea liftului, într-o evidentă stare de șoc, cu rochia ruptă și plină de sânge.

Depozițiile a trei persoane, dintre care două percepând prin propriile simțuri, care îl plasează pe inculpat la locul săvârșirii infracțiunilor, se coroborează cu procesele-verbale de recunoaștere din grup din 09.02.2014, care consemnează faptul că partea vătămată I. L. și martorul Boalăveche C.-M. au participat la efectuarea unei identificări de persoane din grup, ocazie cu care l-au recunoscut fără dubii pe inculpatul D. N. ca fiind persoana care în noaptea de 24.05.2014, în jurul orei 23°°, în timp ce se afla în cabina liftului din blocul M91 situat pe . nr. 9, ., prin violență și amenințări, a încercat să o deposedeze pe partea vătămată de bunurile personale, după care, prin violență și constrângere, i-a introdus degetul în vagin, ulterior fugind de la locul comiterii faptei.

În ceea ce privește poziția procesuală a inculpatului, instanța o caracterizează ca oscilantă și nesinceră.

Acest fapt este dovedit de declarațiile date în cursul urmării penale și în fața judecătorului de drepturi și libertăți la momentul formulării propunerii de arestare preventivă – dosar nr._/302/2014, situații în care inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, în cursul urmării penale le-a descris în amănunt iar în fața judecătorului, a susținut în plus că va munci toată viața pentru a se revanșa față de partea vătămată.

Desigur, normele procedurale nu impun în mod obligatoriu recunoașterea faptelor de către inculpat, dar negarea acestora trebuie să aibă o explicație care să poată conduce la constatarea nevinovăției sale.

În acest sens, instanța reține că inculpatul justifică schimbarea în totalitate a declarațiilor date în cursul urmării penale, prin violențele fizice la care a fost supus de către organele de poliție.

Această afirmație este total nesinceră, fapt dovedit prin aceea că instanța a solicitat fișa sa medicală atât de la . și de la depunerea în penitenciar, ocazie cu care se poate observa că actele medicale nu dovedesc nici un fel de violențe. Mai mult, inculpatul a refuzat efectuarea unor investigații imagistice, care ar fi putut dovedi leziunile interne invocate – fil. 209.

În al doilea rând, în declarația dată în fața instanței, inculpatul nu a avut nici o explicație prin care să contracareze faptul că a fost văzut și recunoscut din grup, atât de partea vătămată cât și de martorul Boalăveche C.-M..

În al treilea rând, inculpatul nu are nici o explicație pentru participarea la efectuarea unei reconstituiri a modalității de comitere a faptelor, consemnată în procesul-verbal din data de 27.05.2014 și planșa fotografică aferentă, în condițiile în care nu avea cunoștință despre ceea ce s-a întâmplat și mai ales cu privire la două aspecte esențiale în opinia instanței, care nu ar fi putut fi știute decât de către autor, pe care le-a prezentat organelor de poliție: cutia de bere Timișoreana din care a băut înainte de a o urmări pe partea vătămată, aruncată în apropierea blocului acesteia și chiloții aruncați tot de către acesta la ghenă.

Chiar dacă prin apărător, inculpatul invocă faptul că de pe cutia de bere Timișoreana nu au fost prelevate amprentele sale, martorul Boalăveche C.-M. în declarația de la fil. 70 d.u.p. afirmă că l-a văzut pe inculpat bând din aceasta în timp ce o urmărea pe partea vătămată iar inculpatul indică locul exact unde aceasta a fost găsită.

De asemenea, în ceea ce privește chiloții părții vătămate, aceasta confirmă faptul că i-au fost luați de către inculpat, nu ca obiect material al infracțiunii de tâlhărie, ci ca trofeu al infracțiunii de viol și tot inculpatul este cel care a indicat unde i-a aruncat, respectiv ghena blocului, unde nu au mai fost găsiți datorită acțiunii de ridicare a gunoiului.

Inculpatul contestă și procesul-verbal care consemnează imaginile de pe CD-ul aflat la fil. 80 d.u.p., vizualizat și în cursul cercetării judecătorești la termenul din 29.04.2015, apreciind că singura imagine a autorului faptei captată la momentul 22,40,10, este neclară, astfel încât nu poate fi distinsă fața persoanei respective și inculpatul nu posedă nici o pereche de pantofi albi.

Afirmațiile speculative susmenționate, sunt contrazise de procesul-verbal aflat în d.u.p. la fil. 79, din care rezultă că partea vătămată a vizionat CD-ul și l-a recunoscut pe inculpat după trăsături, iar traseul străbătut de inculpat în apropierea blocului parții vătămate captat de cameră, corespunde cu cel descris de acesta în propriile declarații din cursul urmăririi penale, fiind confirmat și de martorul Boalăveche C.-M..

Inculpatul invocă în apărarea sa și declarația martorului Bătănaș G., administrator al societății al cărui angajat era, care nu a confirmat faptul că inculpatul a participat la înmormântarea unei rude ale sale și în seara săvârșirii faptelor a purtat o cocardă de doliu.

Declarația acestuia va fi înlăturată de către instanță ca nesinceră, deoarece este contrazisă de partea vătămată și declarația din data de 27.05.2014 a inculpatului, prin care acesta precizează că a participat la evenimentul susmenționat și i s-a aplicat pe tricoul cu care era îmbrăcat semnul distinctiv de doliu.

În ceea ce privește mijloacele materiale de probă de la locul faptei, instanța reține că au fost prelevate un număr de 24 urme papilare, respectiv ușă față/spate . – cf. proces-verbal fil. 29.

Pe lângă aspectul că o parte dintre acestea nu au legătură cu faptele-respectiv cele de pe faianță, instanța reține că între momentul săvârșirii infracțiunilor și cel al prelevării a trecut un interval de timp, și chiar în timpul în care partea vătămată s-a aflat în lift cu inculpatul, o altă parte au fost compromise, spre ex. chiar de martorul D. S., care a atins ușa liftului și butonul de apelare a acestuia, încercând să urce la apartamentul său.

Referitor la diferențele notabile invocate de către apărare între portretul robot pe baza căruia a fost identificat inculpatul și trăsăturile sale, instanța va porni de la definiția acestuia, care potrivit DEX, este un desen al figurii unei persoane realizat pe baza relatărilor victimei sau ale martorilor.

Potrivit literaturii de specialitate, un portret robot nu reprezintă o fotografie a infractorului. Acesta alcătuiește o tipologie în care se încadrează mai multe persoane, deoarece există situații în care victima, datorită șocului emoțional suferit, oferă date insuficiente. De asemenea, martori neimplicați în eveniment, pot veni cu informații mult mai bune, sesizând lucid diverse semnalmente. Așa se ajunge la realizarea mai multor portrete robot, iar în final ele se „cumulează", după o confruntare prealabilă cu victima și martorii.

Această modalitate de alcătuire a portretului robot a fost folosită și în speță, fiind exagerat și inuman să pretinzi victimei, ca după trauma fizică și psihică suferită, să ofere o reproducere exactă și detaliată a trăsăturilor inculpatului.

Totodată, informațiile sale în acest sens, au fost completate de cele ale martorului Boalăveche C.-M., care l-a văzut direct pe inculpat și furnizat informații obiective, nealterate de vreo implicare.

Referitor la rezultatul testării poligraf, instanța reține că acesta nu înregistreaza minciuna ca atare, ci modificarile fiziologice ale organismului in timpul variatelor stari emotionale care insotesc simularea, neputând stabili vinovăția/nevinovăția unei persoane.

Constiinta vinovatiei, mobilizatoare a unei stari emotive care poate fi mascata cu dificultate, îl determina pe subiect sa reactioneze emotional, ori de cate ori i se prezinta un obiect sau i se adreseaza o intrebare in legatura cu infractiunea comisa.

Din punct de vedere tehnic, testul este compus dintr-o succesiune de întrebări care sunt de trei categorii: relevante, neutre și de control. În total sunt 8-12 întrebări, la care răspunsul va fi DA sau NU, în speță instanța apreciind că întrebările relevante au fost insuficiente în raport de seturile furnizate specialistului.

Pe lângă această deficiență, se constată că rezultatul evaluării poligraf nu se coroborează cu nici un mijloc de probă și, deci, nu poate forma convingerea instanței. Pe de altă parte, rezultatul evaluării poligraf trebuie circumscris și dovezilor cu acte medicale în legătură cu . suferită de inculpat în luna mai 2012 de care acesta se prevalează, care pot distorsiona concluziile examinării – acte medicale fil. 80. În aceste condiții, instanța nu poate da pondere acestui indiciu, care rămâne izolat în ansamblul materialului probator.

În ceea ce privește cei patru martori propuși de către inculpat pentru a dovedi faptul că la momentul săvârșirii faptelor se afla la domiciliul său, instanța nu a încuviințat proba apreciind-o pro causa, în condițiile în care această versiune nici măcar nu a fost sugerată pe parcursul urmăririi penale, motiv pentru care nu s-au efectuat cercetări în acest sens, declarațiile a doi dintre martori nu pot fi decât subiective fiind vorba de mama și de concubina sa, cu privire la toate eventualele depoziții, instanța neavând nici un mijloc de apreciere a veridicității.

Referitor la criticile vizând nelegalitatea administrării unor probe în cursul urmăririi penale, respectiv procesele-verbale de recunoaștere din grup a inculpatului, de consemnare a imaginilor de pe CD-ul aflat la dosar, de reconstituire, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului și finalizarea rechizitoriului în doar 25 de zile, pe lângă faptul că asupra acestora instanța s-a pronunțat prin încheierea din 03.09.2014, constată că au fost formulate cu nerespectarea disp. art. 282 c.p.p., a termenelor prev. de alin. 4 al acestui articol și art. 342-346 c.p.p.

În drept, faptele inculpatului, care în noaptea de 24.05.2014, in jurul orei 23°°, în timp ce se afla în cabina liftului din blocul M91 de pe . nr. 9, ., prin violență și amenințări, a încercat să deposedeze pe partea vătămată I. L. de bunurile personale, după care, prin violență și constrângere, i-a introdus degetul în vagin, ulterior fugind de la locul faptei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la tâlhărie calificată, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 233 -234 alin. (1) lit. d) C. pen. și viol, prev. de art. 218 alin. (1) și (2)C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

Fapta de tentativă de tâlhărie săvârșită de inculpat este o infracțiune complexă, întrucât întrunește în cadrul elementului său material două acțiuni, dintre care una principală (scop) – constând în încercarea de sustragere a genții aparținând părții vătămate – și alta secundară (acțiune mijloc) – constând în folosirea violenței fizice pentru obținerea acesteia, exercitată direct și efectiv împotriva victimei, întrerupte de intervenția acesteia.

Fapta dedusă judecății subzistă și în situația în care s-au executat numai actele de violență în vederea săvârșirii furtului, deoarece în cazul infracțiunilor complexe, constituie act de executare orice act prin care se tinde chiar și numai la executarea infracțiunii absorbite.

Urmarea imediată o constituie vătămarea relațiilor sociale care ocrotesc patrimoniul persoanei, iar, în subsidiar, temerea resimțită de victimă, insecuritatea ca urmare a faptului că un individ necunoscut, în lift, i-a lezat integritatea fizică și psihică prin violențele exercitate asupra sa.

Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și urmarea imediat produsă – există atât în ceea ce privește acțiunea principală – de furt, cât și cea secundară – de constrângere prin violență.

Inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, având reprezentarea faptei și a urmării acesteia, mobilizându-și energia în vederea producerii rezultatului socialmente periculos, care se obiectivează în modul de săvârșire a infracțiunii și dovedește și subzistența scopului specific infracțiunii de furt și cel al folosirii violenței în vederea comiterii furtului.

Elementul circumstanțial al infracțiunii îl constituie agravanta prev. de art. 234 lit. d c.p., care operează în mod obiectiv, fiind indiferent dacă inculpatul a profitat sau nu de timpul nopții.

Fapta de viol săvârșită de inculpat subzistă sub aspectul laturii obiective prin realizarea uneia dintre variantele alternative, respectiv actul de penetrare vaginală cu degetul, săvârșit prin constrângerea fizică a victimei.

Urmarea imediată o constituie vătămarea relațiilor sociale care ocrotesc siguranța, libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei.

Legătura de cauzalitate rezultă ex re, din însăși materialitatea faptei.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În ceea ce privește circumstanțele reale, instanța reține săvârșirea faptelor pe timp de noapte și prin folosirea unor acte repetate de agresiune, realizate prin blocarea între etaje a liftului din blocul unde persoana vătămată locuiește, împrejurări ce i-au conferit o încredere sporită și posibilitatea de a înfrânge cu mai multă ușurință rezistența persoanei vătămate, pe care a încercat să o deposedeze de poșetă și alte bunuri de valoare asupra sa și a constrâns-o să suporte un act de penetrare vaginală cu degetul mijlociu, încercând totodată să o constrângă să întrețină acte sexuale orale cu el, lovind-o în mod repetat, prin acte de o violență deosebită.

Referitor la circumstanțele personale, inculpatul are vârsta de 37 ani, este divorțat, studii 11 clase, stagiul militar satisfăcut și nu este cunoscut cu antecedente penale, situație de fapt care exprimă o conduită normală a oricărui cetățean față de ordinea socială.

În consecință, în raport de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și urmarea acestora, instanța îl va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii, în regim de executare, față de conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, neidentificând nici o circumstanță atenuantă.

În baza art. 32 alin. 1 rap. la art. 233-234 alin. 1 lit. d c.p. va condamnă pe inculpatul D. N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 218 alin. 1 și 2 c.p. va condamna pe inc. D. N. la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 38 alin. 1 c.p. și art. 39 alin. 1 lit. b c.p. va aplica pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare pe care o sporește cu 1/3 din pedeapsa de 3 ani, rezultând 8 ani închisoare.

În baza art. 65 N.c.p. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, d, o – respectiv dreptul de a se apropia la o distanță mai mică de 500 m de locuința părții vătămate.

În ceea ce privește interzicerea dreptului prev. de art. 66 lit. o c.p., N.c.p. permite restricționarea apropierii/frecventării de către persoanele condamnate, a anumitor locuri reprezentând zone de confort sau activitate ale persoanelor vătămate. În speță, având în vedere că inculpatul frecventa des zona în care se află domiciliul părții vătămate, fapt dovedit de declarațiile martorilor R. Gherghița și C. F. consemnate în procesul-verbal din 25.05.2014 – fil. 60, instanța va interzice acestuia să se apropie, radial, la o distanță mai mică de 500 m de locuința părții vătămate.

În baza art. 67-68 N.c.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, d, o c.p. pe o durată de 5 ani în condițiile art. 68 lit. c N.c.p.

În baza art. 399 C.proc.pen. menține starea de arest la domiciliu a inculpatului.

Instanța apreciază că temeiurile de fapt și de drept care au determinat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu față de inculpat subzistă și impun în continuare menținerea măsurii, întrucât în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 223 c.p.p. și pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru ordinea publică.

Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că, la acest moment procesual, este oportună măsura arestului la domiciliu, această fiind suficientă pentru realizarea scopului la care se referă art. 202 al. 1 C.pr.pen., acela al bunei desfășurări a procesului penal, în același timp plasarea inculpatului în arest la domiciliu, înscriindu-se în categoria acelor măsuri ferme și necesare ale autorităților pentru inhibarea unor conduite viitoare reprobabile de aceeași natură.

În baza art. 72 alin. 1 c.p. și art. 399 alin. 9 c.p.p. deduce durata reținerii și arestării preventive de la 27.05.2014 la 26.06.2015 și arestul la domiciliu de la 26.06.2015 la zi.

În baza art.20 C.p.p. rap. la art. 397 c.p.p. admite acțiunea civilă formulată de partea civilă I. L., domiciliată în sector 5, București, ., nr. 9, ., . și obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei reprezentând despăgubiri materiale și 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Cu privire la daunele morale solicitate, instanța reține din coroborarea probelor anterior menționate că, urmare a infracțiunilor de violență săvârșite asupra sa, partea civilă a îndurat suferințe fizice incontestabile.

În acest context, instanța învederează că înțelesul noțiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut nepatrimonial care definesc personalitatea umană.

Instanța constată că, deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin raportare la următoarele criterii stabilite de jurisprudență:

- criterii referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv (în speță, prin raportare la intensitatea suferinței părților civile, ca urmare a leziunilor suferite);

- criterii referitoare la importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost, sunt și, mai ales, vor fi percepute consecințele.

De asemenea, toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Este adevărat că nu există un sistem care să repare pe deplin daunele morale constând din dureri fizice și/sau psihice, întrucât plata unei sume de bani abia dacă poate aduce victimei unele alinări sau satisfacții. În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport cu natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănește.

În schimb, se poate acorda victimei o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență, poate fi o sumă de bani, care îi permite să-și aline, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite.

Așadar, ceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare.

Pe cale de consecință, cu privire la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța va avea în vedere ca acesta să aibă efecte compensatorii, neputând să constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele acestora.

Spre deosebire de celelalte despăgubiri civile, care presupun un suport probator, în privința daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele suferite de partea civilă, va aprecia o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Astfel, consecințele negative suferite de părțile civile, în plan psihic și afectiv, prin lezarea integrității sale fizice și psihice, sunt extrem de dificil de cuantificat, fiind de netăgăduit suferința provocată de un astfel de accident.

Mai mult, valoarea socială lezată este reprezentată de dreptul la integritatea fizică, valoare fundamentală garantată de art. 22 alin. 1 din Constituția României.

În consecință, în raport de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor de către inculpat, traumele fizice și psihice suferite și de cuantificarea daunelor morale de către partea civilă, instanța le va acorda în totalitate și îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

De asemenea, îl va obliga pe inculpat la plata daunelor materiale în cuantum de 200 lei, reprezentând c/v articolelor de îmbrăcăminte și a genții rupte în momentul săvârșirii faptelor.

În baza art. 20 C.p.p. rap. la art. 397 c.p.p. va admite acțiunea civilă formulată de S.U.U.B., cu sediul în sector 5, București, Splaiul Independentei, nr. 169, și obligă inculpatul la plata sumei de 341,8 lei reprezentând c/v cheltuieli îngrijire medicală.

Tot sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța constată că în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, unitatea spitalicească implicată în actul medical, respectiv S. U. București s-a constituit parte civilă pentru sumele de bani reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate asistența medicală acordată părții civile, respectiv 341,8 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Conform art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.

Prin O.U.G. nr. 72/2006 publicată în Monitorul Oficial alRomâniei nr. 803/25 septembrie 2006, art I pct. 34 a fost modificat art. 313 din Legea nr. 95/2005, acesta statuând următoarele: (1) ,,Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată”; (2) Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin.(1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență în vederea decontării precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de către casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective. “

Așadar, calitatea de parte civilă înprocesele penale pentru recuperarea despăgubirilor civile reprezentând cheltuieli efectiveocazionate de asistența medicală acordată în condițiile art. 313 alin.(1) din Legea nr.95/2005 modificată prin O.U.G. nr. 72/2006, revine furnizorilor de servicii medicale, înspeță, unităților spitalicești.

În baza art. 25 C.p.p. rap. la art. 397 c.p.p. ia act că spitalele S.U.S.C. DR. D. T., cu sediul în sector 1, București, C.. Pleveni, nr. 19 și O.R.L. DR. D. H., cu sediul în sector 5, București, .. 21, nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 272 c.p.p. va admite cererea apărătorului din oficiu și, în raport de durata procesului și activitatea juridică depusă de către acesta, majorează onorariul la suma de 800 lei.

În baza art.274 alin. 1 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 2000 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 32 alin. 1 rap. la art. 233-234 alin. 1 lit. d c.p. condamnă pe inculpatul D. N. (fiul lui I. și E.-L., născut la 16.08.1978, CNP_, domiciliat în sector 6, București, Calea Giulesti, nr. 615) la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 218 alin. 1 și 2 c.p. condamnă pe inc. D. N. la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 38 alin. 1 c.p. și art. 39 alin. 1 lit. b c.p. aplică pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare pe care o sporește cu 1/3 din pedeapsa de 3 ani, rezultând 8 ani închisoare.

În baza art. 65 N.c.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, d, o – respectiv dreptul de a se apropia la o distanță mai mică de 500 mde locuința părții vătămate c.p.

În baza art. 67-68 N.c.p. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, d, o c.p. pe o durată de 5 ani în condițiile art. 68 lit. c N.c.p.

În baza art. 399 C.proc.pen. menține starea de arest la domiciliu a inculpatului.

În baza art. 72 alin. 1 c.p. și art. 399 alin. 9 c.p.p. deduce durata reținerii și arestării preventive de la 27.05.2014 la 26.06.2015 și arestul la domiciliu de la 26.06.2015 la zi.

În baza art. 20 C.p.p. rap. la art. 397 c.p.p. admite acțiunea civilă formulată de S.U.U.B., cu sediul în sector 5, București, Splaiul Independentei, nr. 169, și obligă inculpatul la plata sumei de 341,8 lei reprezentând c/v cheltuieli îngrijire medicală.

În baza art. 272 c.p.p. admite cererea apărătorului din oficiu și majorează onorariul la suma de 800 lei.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 27.11.2015.

Președinte, Grefier,

M. P. G. V.

← Plângere conform art. 56 din Legea 254/2013. Sentința nr....		Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Sentința nr.... →

Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 2455/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 2455/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI