Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 1496/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

Sentința nr. 1496/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 11-12-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TÂRGU M.

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ NR. 1496

Ședința publică din 11 decembrie 2015

PREȘEDINTE: D. D.- P.

GREFIER: V. G.

Pe rol se afla judecarea cauzei penale privind pe inculpatul T. D., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din 12.11.2015, prin care s-a stabilit termen de pronunțare pentru data de 27.11.2015, când pronunțarea a fost amânată pentru data de azi, 11.12.2015, încheieri ce fac parte integrantă din prezența.

INSTANȚA

I. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Targu-M. din data de 23.07.2015, emis în dosarul nr. 6579/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. D., sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev de art. 336 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în data de 11.05.2014, în jurul orelor 01,25, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul marca Volkswagen Polo, înmatriculat sub nr._ pe DN 15/E60 de pe raza . având o îmbibație alcoolică stabilită la parametrii de 1,60 g‰ alcool pur în sânge la orele 02,23 și respectiv 1,40 g‰ alcool pur în sânge la orele 03,23

În faza de urmărire penală, probele au fost administrate prin următoarele mijloace: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 11.05.2014; procesele verbale din aceeași dată: de consimțământ al făptuitorului la recoltare, de consemnare a activităților desfășurate cu ocazia recoltării și respectiv sigiliu nr._, de prelevare a probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, însoțit de buletinul de examinare clinică; constatarea medico-legală consemnate în buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 1862/484/A-12 din 02.06.2014 al IML Tirgu-M.; înscrisuri, respectiv testul ARUB - 0855 din data de 11.05.2014, de consemnare a testării cu aparatul etilotest și copiile după cazierele judiciar și rutier ale inculpatului; declarațiile de inculpat și declarațiile martorilor oculari la consumul prealabil de alcool, numiții N. L., N. L., N. J., respectiv la acțiunea de conducere pe drumurile publice, numită H. P., reprezintă mijloace de probă prevăzute de legea în vigoare la momentul administrării, efectuate cu respectarea prevederilor acesteia.

În faza de camera preliminară, judecătorul de camera preliminară din cadrul acestei instanțe a dispus începerea judecății, constatând legalitatea sesizării instanței, a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor, fără a înlătura vreo probă.

În faza de judecată, inculpatul a fost audiat și a solicitat să fie judecat numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanță admițând cererea formulată și continuând cercetarea judecătorească pe calea procedurii abreviate, prevăzute în cazul recunosterii învinuirii.

II. Analizând probele administrate din perspectiva conținutului constitutiv al infracțiunii sub aspectul căreia a fost sesizată, instanță reține următoarele:

În fapt,din punct de vedere al laturii obiective, în data de 11.05.2014, în jurul orelor 01,25, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul T. D. a condus autoturismul marca Volkswagen Polo, înmatriculat sub nr._ pe DN 15/E60 de pe raza . având o îmbibație alcoolică stabilită la parametrii de 1,60 g‰ alcool pur în sânge la orele 02,23 și respectiv 1,40 g‰ alcool pur în sânge la orele 03,23

Din punct de vedere al laturii subiective, instanță deduce din circumstanțele reale ale săvârșirii, ca fapta a fost comisă de inculpat cu vinovăție sub forma intenției, întrucât cel puțin a acceptat posibilitatea de a conduce autovehiculul pe drumurile publice, cu depășirea îmbibației alcoolice prevăzute de lege.

Pentru a reține starea de fapt obiectivă și subiectivă mai sus menționată, instanță s-a întemeiat pe toate probele administrate în faza de urmărire penală, fără a înlătura niciuna.

Astfel, din declarația de recunoaștere a inculpatului, concordanță cu procesul-verbal de constatare a presupusei infracțiuni flagrante și cu declarația martorului ocular H. P., pasager în autoturismul condus de inculpat, rezulta acțiunea inculpatului de conducere auto pe drumurile publice.

Din declarația de recunoaștere a inculpatului, concordanță cu rezultatul testării cu etilotest și cu declarațiile martorilor oculari N. L., N. L., cu care au inculpatului participase anterior la o petrecere, rezulta consumul anterior de băuturi alcoolice al inculpatului.

Deasemenea, probele referite sunt concordante și cu procesul verbal de prelevare a mostrelor biologice și buletinele de analiza toxicologica-alcoolemie a acestora, din care rezultă valorile alcoolemiei inculpatului.

În drept, în raport de data săvârșirii este semnificativă doar succesiunea în timp a dispozițiilor art. 336 din actualul Cod penal, nefiind vorba despre o schimbare de încadrare propriu-zisă.

Concentrația maxim permisă de alcool în sânge este identică potrivit ambelor forme ale art. 336 din actualul Cod penal.

Din perspectiva diferențelor privind condițiile de incriminare, s-au făcut 2 recoltări, din care prima la mai puțin de o oră de la data acțiunii de conducere pe drumurile publice..

Momentul recoltării exclude în principiu posibilitatea ca în perioada acțiunii de conducere să nu fi început metabolizarea alcoolului, ținând cont de rață maximă de 0,20 ‰ pe oră, notorie potrivit art. HP nr. 3/2014, așadar exclusă de la probațiune potrivit art. 100 alin.4 lit.c Cod de procedura penală.

În consecință, în raport de concentrația constatată, se poate stabili și fără o expertiza de recalculare retroactivă a alcoolemiei că nu este exclusă răspunderea penală a inculpatului, în condițiile art. 336 alin.1 Cod penal, nici anterior și nici ulterior modificării acestuia prin decizia nr. 723/2014 a CCR.

În privința sancțiunilor prevăzute de lege nu există diferențe.

În lipsa unei expertize, nu se poate stabili dincolo de orice dubiu faza de asimilație/dezasimilație în care se afla inculpatul la momentul acțiunii interzise.

Aplicând principiul în dubio pro reo, rezultă că art. 336 alin.1 Cod penal, ulterior modificării prin decizia CCR nr. 723/2014, în condițiile art. 5 alin.1 Cod penal, este forma incriminării cea mai favorabilă inculpatului.

Astfel, această ipoteză permite presupunerea că la momentul conducerii pe drumurile publice inculpatul avea o alcoolemie mai mică decât cea constatata la prima recoltare, corespunzând unei posibilități de individualizare favorabile.

Fapta inculpatuluidin data de 11.05.2014, când, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, a condus un autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, pe drumurile publice de pe raza de pe raza ., având la acel moment o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g‰ alcool pur în sânge, acceptând această posibilitate, întrunește atât pe latura obiectivă cât și pe latura subiectivă elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, prev de art. 336 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal.

În ce privește individualizarea pedepsei, ținând cont de gravitatea presupusei infracțiuni și periculozitatea inculpatului după criteriile prev de art. 74 Cod penal se rețin următoarele

Din perspectiva art. 74 Cod penal, gravitatea faptei și periculozitatea inculpatului rezulta în principiu în funcție de: împrejurările săvârșirii - oră târzie, pe un drum național, grad relativ ridicat de alcoolemie, de aproximativ 1,60 g/l alcool pur în sânge, lipsa majorității simptomelor de ebrietate cu ocazia examenului clinic; modul de săvârșire, fără precauții; starea de pericol creată, periclitarea siguranței circulației pe drumurile publice; motivul avut și mobil urmărit de inculpat, deplasarea cu mașina cu nerespectarea regulilor de circulație; inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, este adult în vârstă de 30 de ani, studii 12 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, fără antecedente penale.

În consecință, per ansamblu, datorită periclitării relativ minore a siguranței traficului și lipsei de periculozitate a inculpatului, se impune orientarea spre pedeapsa amenzii penale, cf art. 74 alin.2 Cod penal.

Ținând cont de aceleași criterii antemenționate, prev de art 74 alin.1 Cod penal, de limitele speciale ale pedepsei amenzii penale prev de art. 61 alin.4 lit.c Cod penal și reduse cu ¼, în condițiile art. 396 alin.10 Cod de procedura penală, respectiv de la 135 zile amendă, până la 225 zile amendă, rezultă că 190 zile amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii din cauza, corespund tuturor exigentelor legii penale.

În privința cuantumului sumei corespunzătoare unei zile amendă, ținând cont de situația materială a condamnatului, fără ocupație sau loc de muncă, apreciază în raport de limitele speciale ale acesteia, între 10 lei și 500 lei, prevăzute de 61 alin.2 Cod penal, ca suma de 50 lei corespunzător unei zile amendă, este adecvată prevederilor legale.

Maximul special al incriminării este mai mic de 7 ani închisoare, natura pedepsei principale stabilite este amendă penală, antecedentele penale ale inculpatului nu există, acesta nu s-a sustras de la judecată și nu a încercat zădărnicirea adevărului, conduita sa anterioară este prosociala iar cea ulterioară infracțiunii, inclusiv procesuala una pozitivă, posibilitățile sale de îndreptare sunt reale, cu atât mai mult în condițiile supravegherii și acesta și-a exprimat acordul de a presta o muncă neremunerata în folosul comunității.

Fiind întrunite cumulativ antemenționatele condiții, de legalitate și oportunitate, rezultă că nu este necesară aplicarea pedepsei principale stabilite și cu atât mai puțin executarea acesteia, impunându-se amânarea aplicării acesteia, în condițiile art. 83 și urm. Cod penal.

În concret, nu se impune stabilirea în sarcina inculpatului a vreuneia dintre obligațiile facultative prev de art.85 alin.2 Cod penal, deoarece singura aparent în legătură cu fapta, obligația de a nu conduce anumite tipuri de vehicule, vizează abilitățile necesare în funcție de tip, și nu o eventuală predilecție pentru conducerea de vehicule pe drumurile publice, ulterior consumării de băuturi alcoolice, care poate fi făcută indiferent de tip.

În consecință, instanță va stabili în privința inculpatului pedeapsa principală de 9.500 lei amendă penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, prev de art. 336 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin1 Cod penal.

În temeiul art. 88 alin.1,3 Cod penal, se va atrage atenția inculpatului ca săvârșirea din nou a unei infracțiuni în cursul termenului de supraveghere sau nerespectarea cu rea-credința a măsurilor de supraveghere pot atrage revocarea amânării aplicării pedepsei principale stabilite și aplicarea și executarea acesteia, în condițiile legii.

Din punct de vedere a individualizării soluției procesuale, întrucât instanță a stabilit pe bază de probe că fapta în urma săvârșirii căreia inculpatul a fost trimis în judecată în prezența cauza exista dincolo de orice dubiu, constituie infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, prev de art. 336 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal și a fost săvârșită de acesta, pentru care a i-a stabilit pedeapsa amenzii penale, fără aplicare.

În consecință, în aplicarea mecanismului normei de trimitere, se impune aplicarea soluției procesuale corespunzătoare individualizării pedepsei principale deja efectuate: amânarea aplicării pedepsei amenzii, prev de art. 396 alin.1, 4 Cod de procedura penală .

În privința pedepselor complementare, dată fiind natura și gravitatea infracțiunii și persoana inculpatului, se impune suplimentarea sancțiunii realizate prin stabilirea pedepsei principale, prin stabilirea în sarcina acestuia a pedepselor complementare prev de art. 66 alin.1 lit. a și b Cod penal: exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an.

Executarea pedepselor complementare va începe de la rămânerea definitivă a unei eventuale hotărâri de condamnare la pedeapsă principală a amenzii penale.

În privința pedepselor accesorii, se impune stabilirea acelorași pedepse care au fost aplicate alături de pedeapsa principală a amenzii penale, potrivit art. 65 alin.1 Cod penal.

Executarea pedepselor accesorii va începe de la rămânerea definitivă a unei eventuale hotărâri de înlocuire a pedepsei principale a amenzii cu pedeapsa închisorii și până când aceasta din urmă a fost executată sau considerată ca executată, raportul de accesorietate stabilindu-se practic în raport cu ceasta din urmă

Rezultă că nici pedepsele complementare, a căror executare presupune o soluție procesuală de condamnare și nici cele accesorii, a căror executare presupune condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, nu sunt executabile după rămânerea definitivă a soluției procesuale de amânare a aplicării pedepsei amenzii penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 396 alin. 1, 4, 10 Cod de procedura penală, raportat la art. 336 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, stabilește în sarcina inculpatului T. D., fiul lui I. și S., născut la data de 01.02.1984 în Tirgu-M., jud. M., CNP_, domiciliat în ., jud. M., necăsătorit, studii bacalaureat, fără profesie, fără ocupație, fără antecedente penale, pedeapsa principală de 9500 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, corespunzând la 190 zile - amendă și respectiv 50 lei suma corespunzătoare unei zile-amenda.

În temeiul art. 83 Cod penal, amâna aplicarea pedepsei principale pe durata termenului de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive, stabilit conform art. 84 Cod penal.

În temeiul art. 85 alin.1 Cod penal, obliga inculpatul pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune M., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal, interzice exercițiului drepturilor inculpatului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 1 an, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsă principală a amenzii penale, cu titlul de pedeapsa complementară acesteia

În temeiul art. art. 65 alin.1 Cod penal, interzice exercițiului drepturilor inculpatului prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal interzise ca pedeapsa complementară, de la rămânerea definitivă a hotărârii de înlocuire a pedepsei principale a amenzii cu pedeapsa închisorii și până când aceasta din urmă a fost executată sau considerată ca executată, cu titlul de pedeapsa accesorie acesteia.

În temeiul art. 88 alin.1,3 Cod penal, atrage atenția inculpatului ca săvârșirea din nou a unei infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, sau nerespectarea cu rea-credința a măsurilor de supraveghere, pot atrage revocarea amânării aplicării pedepsei principale stabilite și aplicarea și executarea acesteia, în condițiile legii.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedura penală, obliga inculpatul la plata sumei totale de 110 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 50 lei sunt aferenți fazei de urmărire penală.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 11.12.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

D. D. P. V. G.

red/tehnored. D.D.P.

4 ex/18.01.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 1496/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ