Contestație (plângere) cu privire la măsurile asigurătorii (art.168 c.p.p.). Decizia 265/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 265
Ședința publică din data de 13.04.2009
PREȘEDINTE: Ion Stelian
JUDECĂTORI: Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
- -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta, domiciliată în P,-,.62,.A,.16, județul P, împotriva încheierii din data de 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art. 168 pr.penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de ridicare a sechestrului asigurător formulată de petentă.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta - petentă, personal și asistată de avocat, apărător ales din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instanței că s-au depus la dosar motivele de recurs formulate de petentă, ordonanța de luarea măsurii asigurătorii, contractul de vânzare - cumpărare al imobilului asupra căruia s-a instituit sechestrul, încheierea nr. 19509/2004 a Judecătoriei Ploiești, un extras din Legea nr. 356/2006 și unul din codul d e procedură penală, toate în copii xerox.
Avocat, având cuvântul pentru petentă, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că, nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru petentă, arată că prin ordonanța din 9.08.2006 dispusă în dosarul nr. 7/D/P/2004 al - Serviciul Teritorial Ploieștis -a instituit sechestru asupra imobilului proprietatea petentei, cu motivarea că la data de 8.08.2006, în același dosar penal s-a pus în mișcare acțiunea penală față de fiul acesteia, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001 și art. 7 pct.1 din Legea nr. 39/2003 iar imobilul ar fi fost cumpărat cu banii proveniți din infracțiunea de trafic de persoane comisă de fiul acesteia.
Măsura dispusă este nelegală atâta vreme cât apartamentul asupra căruia s-a dispus sechestru este proprietatea petentei, cumpărat de aceasta împreună cu soțul său în anul 2004, conform contractului de vânzare - cumpărare.
Conform art. 163 măsurile C.P.P. asiguratorii se pot lua numai pe bunurile aparținând învinuitului/inculpatului sau părții responsabile civilmente și nicidecum nu se poate lua pe bunurile aparținând altor persoane.
Susținerea reprezentanților parchetului în sensul că acest imobil a fost cumpărat cu banii proveniți din infracțiunea de trafic de persoane comisă de fiul petentei este.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că fiul recurentei a trimis acasă suma de 20.000 euro prin, iar părinții acestuia i-au restituit prin același întreaga sumă plus sume excedentare.
Deci, nu se poate susține că prețul apartamentului a fost achitat de către fiul recurentei atâta timp cât întreaga sumă de bani pe care acesta a trimis-o în țară a fost retransmisă în Spania.
Mai arată că, recurenta și soțul acesteia sunt angajați cu carte de muncă și în prezent și erau și la momentul cumpărării imobilului, iar la dosar există înscrisuri din care rezultă că cei doi soți au contractat în anii 2004, 2005, 2006 împrumuturi de tip, în sumă totală de 27.500 RON iar valoarea apartamentului a fost de 17.000 RON deci nu se poate pune în discuție faptul că nu ar fi avut resursele financiare necesare cumpărării acestuia.
De asemenea arată că, la data înființării prezentului sechestru, respectiv la data emiterii ordonanței de înființare a acestuia, art. 163 nu C.P.P. prevedea posibilitatea înființării sechestrului și pentru confiscarea specială.
Precizează că la momentul instituirii acestei măsuri nu se putea dispune sechestrul asigurător în vederea confiscării speciale, ci numai în vederea reparării pagubei sau a executării amenzii.
Ori, în cauză nu există pagubă, nu există parte civilă constituită și nici o posibilă aplicare a unei amenzi pentru ca măsura să se justifice.
Totodată arată că, la data când s-a dat ordonanța nici nu se puse în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea de spălare de bani, sens în care urmează a se vedea ordonanța din data de 9.08.2006.
În ceea ce privește încheierea recurată arată că aceasta este sumar motivată, singurele motivații ale instanței fiind următoarele:
1. arată instanța că inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de spălare de bani, dar omite că, la data înființării măsurii nu se pornise acțiunea penală pentru spălare de bani, nu recurenta este subiect al infracțiunii de spălare de bani ci fiul acesteia care nu este proprietar al imobilului, iar în Legea nr. 656/2002 nu se derogă de la dispozițiile legii de procedură penală dând posibilitatea înființării de măsuri asigurătorii pe bunurile terților.
2. arată instanța că, măsura prevăzută de art. 163 se C.P.P. poate lua și în vederea confiscării speciale, dar omite că, această măsură se poate lua acum, după modificarea legii intervenită la 6.09.2006, iar nu anterior( la data la care s-a luat nu s-a luat pentru confiscarea specială pentru ca textul de lege nu prevedea ). Se poate lua tot numai asupra bunurilor inculpatului și nu ale terților iar măsura se justifica numai dacă recurenta avea calitatea de inculpată, însă aceasta nu are calitatea decât de martor, iar bunurile martorilor nu se pot indisponibiliza doar pentru că sunt rude cu inculpatul.
3. mai arată instanța de fond că, din declarația recurentei rezultă că a primit de la fiul său o sumă de 20.000 euro, dar se omite că, aceasta în aceeași declarație a arătat că i-a trimis înapoi fiului său suma primită, aspect ce rezultă fără echivoc din actele de la dosar, care solicită a fi avute în vedere. Prin aceeași declarație recurenta a arătat că imobilul a fost cumpărat cu banii proprii și nu cu banii fiului său.
Față de toate acestea solicită instanței admiterea recursului iar pe fond, admiterea cererii de ridicare a măsurii asigurătorii de instituire a sechestrului penal pentru imobilul din P, proprietatea recurentei, întrucât este nelegală, cu consecința emiterii unei adrese către Biroul de Carte Funciară P, în vederea radierii mențiunilor de instituire a sechestrului penal.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului declarat de petentă ca fiind nefondat și menținerea încheierii atacate întrucât este legală și temeinică, în mod corect fiind respinsă cererea de ridicare a sechestrului asigurător, cercetarea judecătorească nefiind finalizată.
Avocat, având cuvântul pentru petentă, arată că nu aceasta este cercetată în acel dosar penal ci fiul său, ea a avut calitate doar de martor.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, în baza art. 168 pr.penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de ridicare a sechestrului asigurător formulată de petenta, domiciliată în P,-,.62,.A,.16, județul
În temeiul art. 192 al.2 pr.penală, petenta a fost obligată la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut că petenta a formulat o cerere cu privire la măsura asiguratorie de instituire a sechestrului pentru imobilul situat în P,-,.5N,.2, județul P, menționând faptul că, fiul acesteia, a fost trimis în judecată în calitate de inculpat pentru mai multe infracțiuni respectiv, trafic de persoane și spălare de bani.
S-a mai reținut că, potrivit art. 163 pr.penală, în cursul procesului penal, măsurile asiguratorii se i-au în vederea recuperării pagubei produse prin infracțiune dar și în vederea confiscării speciale, pentru bunurile provenite din săvârșirea infracțiunii.
În speță, cercetarea judecătorească este în curs, nefiind administrate toate probele și având în vedere și declarația martorei, care este și petentă în cererea de ridicare a sechestrului asigurator, declarație din care rezultă că a primit cel puțin 20.000 euro de la inculpat, prima instanță a apreciat că se impune în continuare măsura sechestrului asigurator asupra imobilului din P, str.- și pe cale de consecință, respingerea cererii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta, criticând-o ca fiind netemeinică și a solicitat, în esență, admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond admiterea cererii și ridicarea sechestrului asigurător, deoarece măsurile asiguratorii se pot lua numai pe bunurile aparținând învinuitului/inculpatului sau părții responsabile civilmente și nicidecum pe bunurile aparținând altor persoane.
Curtea examinând încheierea recurată, în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate precum și din oficiu sub toate aspectele, conform art. 385/6 al.2 și art. 385/9 pr.penală, constată că recursul este nefondat așa cum se va arăta în continuare:
Prin Ordonanța din 9.08.2006, dispusă în dosarul nr. 7/D/P/2004 al - Serviciul Teritorial Ploiești, s-a instituit sechestrul asupra imobilului proprietatea petentei, cu motivarea că la data de 8.08.2006, în același dosar penal s-a pus în mișcare acțiunea penală, față de fiul acesteia, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev.de art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001 și spălare de bani prev. de art. 7 pct. 1din Legea nr. 39/2003, iar imobilul a fost cumpărat cu banii proveniți din infracțiunea de trafic de persoane comisă de fiul acesteia.
Cauza penală în care are calitatea de inculpat se află la prima instanță în faza de cercetare judecătorească, nefiind administrate toate probele și având în vedere și declarația martorei, care este totodată și petentă în cererea de ridicare a sechestrului asigurator, declarație din care rezultă că a primit 20.000 euro de la inculpat, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a constatat că se impune în continuare menținerea măsurii sechestrului asigurator asupra imobilului din P,-,.5N,.2, județul P, măsură luată prin ordonanța din data de 9.08.2006 de către - Serviciul Teritorial Ploiești, în dosarul nr. 7/D/P/2004 și aflată la filele 60 - 61, volumul IV din dosarul de urmărire penală.
Așa fiind pe cale de consecință, recursul declarat de petenta, urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând și dispoz. art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta, domiciliată în P,-,.62,. A,.16, județul P, împotriva încheierii din data de 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.04.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
Fiind în concediu de odihnă,
prezenta se semnează de,
președintele completului,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./27.04.2009
nr- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ion StelianJudecători:Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
