Furtul (art.208 cod penal). Decizia 964/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 964/
Ședința publică din 12 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de partea civilă G împotriva deciziei penale nr. 35 din 16.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă mandatarul părții civile recurente, G, lipsă fiind inculpatul intimat, reprezentat de avocatul din oficiu, cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul părții civile recurente solicită admiterea recursului și majorarea pedepsei aplicate inculpatului, conform motivelor depuse în scris la dosarul cauzei.
Avocatul din oficiu al inculpatului intimat pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca legale și temeinice.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea celor două hotărâri atacate, ca legale și temeinice.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 17/06.02.2009, pronunțată de Judecătoria Oravița în Dosar nr-, a fost condamnat inculpatul la 6 (șase) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.g,i Cp, cu aplicarea art.41 al.2 Cp; în baza art. 71 Cp, i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cp; în baza art. 81 Cp, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 (șase) luni închisoare, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, potrivit art. 82 Cp; în baza disp. art. 71 alin. 5 Cp, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii; în baza art. 14 și 346 Cpp, raportat la art. 998 și urm. Cod civil, a fost obligat inculpatul, la plata sumei de 600 lei despăgubiri civile, către partea civilă
HGPentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 17.05.2007, petentul Gaf ormulat plângere împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative, dată în dosar nr.825/P/2006 la 26.02.2007 de Parchetul O, solicitând invalidarea acestei ordonanțe și pe fond, tragerea la răspundere penală a făptuitorului, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna sa; petentul a apreciat că soluția este nelegală, și că, deși există probe, nu s-a cercetat infracțiunea pentru întreaga pagubă produsă, că ar fi existat dovezi în sprijinul propriei poziții, însă au fost ascunse de organele de poliție și lipsesc de la dosar.
Împotriva acestei hotărâri, petentul Gaf ormulat recurs, iar prin decizia penală nr.303/R din 13.12.2007 a Tribunalului C-S, a fost admis recursul, sentința judecătoriei fiind casată, cu trimitere spre rejudecare aceeași instanță de fond; s-a reținut, din considerentele deciziei de casare, că instanța de fond, sesizând faptul că la dosarul cauzei nu se regăsește dovada introducerii plângerii împotriva ordonanței atacate și la procurorul ierarhic superior, s-au făcut cercetări, instanța dispunând întocmirea unei adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S în vederea comunicării unor date relevante legate de respectiva plângere.
S-a constatat că prima instanță nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale pentru petent, de natură să influențeze soluția procesului, întrucât este absolut necesar ca instanța de fond să facă toate demersurile pentru a afla modul cum a fost soluționată plângerea formulată în baza art. 278 pr.pen. și motivarea soluției respective.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Oravița sub nr- la data de 23.01.2008.
Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Oravița la data de 19.03.2008, a fost admisă plângerea formulată de petentul G senior, împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, din 26.02.2007, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oravița, dată în dosar nr.825/P/2006, făptuitor; a fost desființată ordonanța și s-a reținut cauza spre judecată, în complet legal constituit, având ca obiect infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.g,i Cp, cu aplicarea art.41 al.2 Cp - inculpat, parte vătămată - G senior.
Prima instanță a reținut că în cursul lunii septembrie 2006, inculpatul, desfășura activități zilnice în gospodăria părții vătămate G senior, din localitatea M, nr.407, jud. C-S, împrejurare în care inculpatul a luat la cunoștință topografia imobilului, cât și locul de amplasare a spațiilor de depozitare a produselor agricole.
În cursul acelei luni, în decursul mai multor zile, inculpatul a sustras din grajdul părții vătămate, circa 40-50 măsuri boabe și circa 3-4 saci de cartofi, folosindu-se de niște saci de rafie, pe care îi umplea ziua și îi transporta în spatele grajdului spre grădină, iar noaptea, escaladând gradul grădinii, apoi pe o ușă neasigurată, a sustras sacii, pe care i-a scos în spate din imobil.
Ulterior produsele agricole sustrase au fost valorificate de învinuit la un preț de 15 lei, la terțe persoane.
După aproximativ 2 luni, la 20.11.2006, fiul părții vătămate a descoperit făptașul în persoana inculpatului, care și-a recunoscut fapta, atât în fața acestuia, cât și în faza urmăririi penale.
Din probatoriul administrat în cauză, s-a reținut că inculpatul a sustras doar cantitatea de 50 măsuri de porumb, estimată, la data sustragerii, la valoarea de 600 lei.
Apărarea formulată de inculpat, că a luat porumbul cu acordul părții vătămate și revenirea asupra declarațiilor de recunoaștere a faptei, date la organele de urmărire penală, a fost înlăturată de către instanță, declarațiile inculpatului fiind contrazise de celelalte probe de la dosar.
S-a reținut, din fișa de cazier judiciar a inculpatului, că acesta a suferit anterior, în anii 1991-1992, condamnări pentru fapte penale, pentru acestea intervenind reabilitarea.
Prima instanță a reținut că fapta inculpatului care, în decursul mai multor zile, a sustras din grajdul părții vătămate circa 40-50 măsuri boabe porumb și circa 3-4 saci cartofi, pe care îi umplea ziua și îi transporta în spatele grajdului, iar noaptea, escaladând gardul grădinii, apoi pe o ușă neasigurată a sustras sacii, scoțându-i din imobil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev.și ped. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.i Cp, cu aplicarea art.41 al.2 Cp, faptele având o rezoluțiune infracțională unică.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere, gradul de pericol social concret al infracțiunii, întinderea prejudiciului, care este modic, ca și persoana inculpatului, care a mai fost condamnat, reținându-i circumstanțe atenuante, prev.de art.74 Cp și a aplicat pedeapsa mai sus arătată, sub minimul special prevăzut de lege, potrivit art.76 Cp, în condițiile art. 81, 82 Cp, întrucât s-a apreciat că scopul sancționator și de prevenție generală a pedepsei, precum și reeducarea inculpatului, pot fi realizate și fără executarea pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă, s-a reținut de către instanță că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2.200 lei, însă din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, prin sustragerea de către inculpat a cantității de 50 saci cu porumb, inculpatul a produs un prejudiciul în valoare de 600 lei.
Împotriva hotărârii judecătoriei a declarat apel, în termen legal, partea civilă G, criticând hotărârea ca fiind netemeinică și nelegală; s-a solicitat refacerea documentelor premergătoare în vederea urmăririi penale în ceea ce privește pe inculpatul și martorii, și agentul de poliție G și trimiterea dosarului la organele de cercetare penală de pe lângă Tribunalul C-S, pentru refacerea întregului dosar, în vederea descoperii pluralității de infractori și a instigatorilor la furt, întrucât inculpatul nu a furat singur; se susține că inculpatul nu putea să sustragă singur cantitatea de 2.200 kg și nu au fost clarificate toate împrejurările referitoare la locul unde s-a depozitat cantitatea de porumb sustrasă.
Prin decizia penală nr. 35 din 16 aprilie 2009, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cpp a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantul parte civilă G, împotriva sentinței penale nr. 17/06.02.2009, pronunțată de Judecătoria Oravița în dosar nr-.
Verificând sentința primei instanțe în raport de motivele invocate în apel, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar sub toate aspectele temeiniciei și legalității, conform art. 371, art. 378 Cpp, tribunalul a apreciat că apelul este nefondat, pentru următoarele motive:
Prima instanță, pe baza probelor aflate la dosar, a stabilit starea de fapt, în raport de care a făcut încadrarea juridică a faptei în disp. art. 208 al.1, 209 al.1 lit.g,i Cp, cu aplicarea art.41 al.2 Cp și reținând vinovăția inculpatului pentru fapta comisă, l-a condamnat la pedeapsa mai sus menționată, în condițiile art. 81, 82 Cp.
Totodată, instanța a soluționat latura civilă a cauzei, în sensul obligării inculpatului la suma de 600 lei despăgubiri civile către partea civilă G, reprezentând contravaloarea produselor sustrase de inculpat.
Așa fiind, s-a constatat că despăgubirile civile au fost stabilite în raport de probele aflate la dosar, în sensul că s-a dovedit că, prin săvârșirea faptei de către inculpat, s-a cauzat părții civile prejudiciul menționat, care trebuia reparat.
În ceea ce privește motivele invocate în apel, că s-ar fi sustras de inculpat și alte persoane o cantitate de 2200 kg produse agricole, mai M decât cea reținută de instanță, s-a apreciat că aceste motive sunt nefondate, în condițiile în care la dosar nu există dovezi în sensul sustragerii unei cantități mai mari de produse; referitor la susținerea privind participarea și a altor persoane la fapta comisă de inculpat, s-a reținut că nu s-a probat cert o asemenea participare, care să atragă răspunderea penală a participanților.
De asemenea, s-a reținut că nu există motive care să justifice restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale, nefiind îndeplinite nici un dintre condițiile prev. de art. 333 Cod procedură penală.
Având în vedere motivele arătate, s-a apreciat că apelul părții civile este nefondat și a fost respins ca atare.
Împotriva deciziei penale nr. 35 din 16.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S a declarat recurs partea civilă G, arătând că este nemulțumit de pedeapsa mică aplicată inculpatului și de faptul că nu s-a reținut paguba pe care a solicitat să fie reparată în cuantum de 2.200 Ron.
Recursul este nefondat.
Analizând decizia penală recurată în raport cu solicitările formulate de partea civilă recurentă, precum și din oficiu, în condițiile art. 3859al.3 Cpp, se constată că inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
De asemenea, inculpatul a fost obligat la 600 lei despăgubiri civile către partea civilă
HGÎn privința pedepsei aplicată, se constată că aceasta este corect individualizată, în condițiile art. 72 Cp și este de natură a conduce la realizarea scopului prev. de art. 52 Cp.
Sub aspectul laturii civile, s-a dovedit că inculpatul a sustras cantitatea de 50 saci cu porumb, în valoare de 600 lei, suma la care inculpatul a fost obligat.
Din declarațiile martorilor rezultă că partea civilă vindea porumb oamenilor din localitate și nu alte produse.
Așa fiind, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare cu probatoriul administrat și a dat o bună rezolvare atât laturii civile a cauzei, cât și a laturii penale.
În consecință, în baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp, recursul declarat de partea civilă urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cpp, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge recursul declarat de partea civilă G împotriva deciziei penale nr. 35 din 16.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, ca nefondat.
Dispune plata sumei de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat din oficiu.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 400 lei.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi, 12 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - G - - -
GREFIER
- -
Red. /23.10.09
Tehnored. /27.10.09
PI. - - Jud. O
-; - - Trib. C-S
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu
