Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 152/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 152/R/2009
Ședința publică din 25 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: Valentin Chitidean, Vasile Goja Maria Boer
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 105 din 18 decembrie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -, fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art. 81 alin 1 din OUG nr. 195/2002 preluată de art. 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002 cu modificările ulterioare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpat apărătoarea desemnată din oficiu avocat, din cadrul Baroului de avocați C, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea inculpatului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună schimbarea încadrării juridice din fapta prevăzută de art. 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în cea prevăzut de art. 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002 (în formă simplă); să se rețină în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit c Cod penal și făcând aplicarea prev de art. 76 lit d și e Cod penal, să se coboare pedepsele pe care instanța le va aplica sub minimul special și să fie îndreptate spre minimul general, sau spre pedeapsa de 3 luni închisoare în ce privește faptele prevăzute de art. 86 alin 1 și art. 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002.
În măsura în care pedeapsa rezultantă în urma contopirii cu celelalte fapte concurente nu va depăși 2 ani închisoare, în baza dispozițiilor art. 81 Cod penal să se dispună suspendarea condiționată a executării acesteia; iar în subsidiar, dacă nu va depăși 3 ani închisoare, să se dispună suspendarea condiționată a acestuia sub supraveghere în baza dispozițiilor art. 861Cod penal și stabilirea termenului de încercare.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată, în ce privește schimbarea încadrării juridice din fapta prev de art. 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în cea prevăzută de art. 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002, apreciază că în mod greșit atât instanța de fond cât și cea de apel a procedat la respingerea cererii inculpatului.
Se pornește la prezumția greșită a existenței a două acțiuni de părăsire a locului accidentului, în baza aceleiași rezoluții infracționale, când, de fapt inculpatul a luat o singură rezoluție infracțională, pe care a dus-o la îndeplinire printr-o singură acțiune de conducere.
Chiar și motivarea instanței de apel privitoare la existența și a primului act material distinct este criticabilă.
Pentru ca părăsirea locului primului accident să fie considerată act material al infracțiunii prev de art 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002, trebuie întrunită latura obiectivă a acesteia, respectiv existența unor victime, a unor persoane care să fi suferit vătămări ale integrității corporale sau căreia să-i fi fost afectată sănătatea, ori la dosar nu există asemenea dovezi, ci doar susținerea din rechizitoriu, preluată de instanța de fond și de cea de apel, că din primul accident ar fi rezultat rănirea pasagerei.
Nu este relevantă existența sau inexistența unei plângeri penale din partea acesteia, însă în lipsa unui certificat medico-legal care să ateste urmările prevăzute de art. 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002, nu poate fi reținută această modalitate faptică de săvârșire a infracțiuni de părăsire a locului accidentului.
În ce privește individualizarea pedepselor aplicate, instanța de fond a optat într-un mod deloc motivat la aplicarea unor pedepse îndreptate spre maximul special pentru fiecare dintre fapte, cu încălcarea criteriilor generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal.
În ce privește individualizarea modului de executare a pedepsei, față de natura faptelor deduse judecății, de atitudinea inculpatului ulterioară săvârșirii lor, consideră că este nejustificată dispunerea executării efective a pedepsei, în condițiile în care s-a constatat concursul de infracțiuni cu celelalte fapte pentru care anterior a fost condamnat.
Conduita inculpatului ulterioară îl recomandă ca fiind o persoană care a înțeles avertismentul dat de societate în urma experienței avute în mediul penitenciar, astfel că se poate aprecia că pronunțarea condamnării și termenul de încercare vor constitui un avertisment suficient pentru acesta pentru a-l determina ca pe viitor să nu mai săvârșească alte infracțiuni.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefundat cu menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA:
Prin sentința penală nr.367 din 23 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr- s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul G, din infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev.de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 preluată de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu modificările ulterioare, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev.de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 preluată de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu modificările ulterioare.
În temeiul art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul G din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.1 și 3 Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4 Cod penal săvârșită asupra părții vătămate și în consecință a fost condamnat inculpatul G, fiul lui G și, născut la data de 12.12.1977 în B, cetățean român, studii 8 clase, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, agricultor, domiciliat în B Bârgăului, nr.491, jud.B-N, CNP -, cu antecedente penale, la: 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere prev.de 78 alin 1 din OUG 195/2002 preluat de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 după modificare; 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului prev.de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 preluată de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.41 alin.2; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.1 și 3 Cod penal;1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.1 și 3 Cod penal și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
În baza art.33 lit."a" Cod penal s-a constatat că faptele deduse judecății sunt concurente și de asemenea sunt săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și cu infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat prin Sentința penală nr.162/2007 a Judecătoriei Bistrița și Sentința penală nr.201/2006 a Judecătoriei Reghin.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1an și 1 lună închisoare și 150 lei amendă penală, aplicată prin sentința penală nr.162/2007 a Judecătoriei Bistrița în elementele sale componente și s-au repus pedepsele în individualitatea lor, înlăturând sporul de o lună aplicat, astfel: 1 an închisoare prin pentru săvârșirea infracțiunii prev de de art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002 aplicată prin Sentința penală 308/2006 a Judecătoriei Bistrița, la care s-a adăugat pedeapsa de 1.500.000 lei vechi amendă penală aplicată prin Sentința penală 1661/2001 a Judecătoriei Bistrița și față de care s-a revocat grațierea condiționată; 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 293 alin. 1 Cod penal aplicată prin Sentința penală 1024/2006 a Judecătoriei Bistrița; 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cod Penal rap. la art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001 aplicată prin Sentința penală 1024/2006 a Judecătoriei Bistrița și 1.500.000 lei vechi amendă penală aplicată inițial prin Sentința penală nr. 1661/2001 a Judecătoriei Bistrița și față de care s-a revocat grațierea condiționată.
În temeiul art.85 Cod penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr.201/2006 a Judecătoriei Luduș.
În baza art. 36 alin. 2, art.34 lit. b Cod penal s-au contopit cele 5 pedepse aplicate în cauza dedusă judecății cu cele patru pedepse concurente stabilite prin cele două hotărâri menționate respectiv de 1 an închisoare, 4 luni închisoare și 2 luni închisoare și 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 1 lună închisoare, deci în total 2 ani și 7 luni închisoare.
În baza art. 7 din Legea 543/2002 s-a menținut revocarea grațierii condiționate în ce privește pedeapsa de 1.500.000 lei vechi ( 150 lei) aplicată prin Sentința penală nr. 1661/2001 a Judecătoriei Bistrița, pedeapsă ce s-a dispus a fi executată alăturat celei rezultante, în final urmând a se executa pedeapsa de 2 ani și 7 luni închisoare și 150 lei amendă penală, cu aplic.art.71 rap.la art. 64 lit."a,b" Cod penal.
În temeiul art.36 alin.3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată respectiv 10.05.2006-2.03.2007.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile, domiciliată în Bârgăului, nr.16,.7,.F,.301, jud.BN, suma de 914 lei reprezentând daune materiale și 9.000 lei daune morale, părții civile, domiciliat în Bârgăului,-, jud.BN, suma de 850 lei reprezentând daune materiale și 500 lei daune morale, părții civile, domiciliată în B Bârgăului, nr.684, jud.BN, suma de 500 lei daune morale, iar părții civile Spitalul Județean B-N suma de 831,25 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile, domiciliată în Bârgăului, nr.16,.7,.F,.301, jud.BN, suma de 152 lei reprezentând cheltuieli de judecată și 190 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 16.10.2004, deși nu poseda permis de conducere, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său marca "" înmatriculat sub nr. - și fiind însoțit de numitul a condus mașina pe DJ - 173/A până în comuna Bârgăului, localitate unde s-a întâlnit cu, și.
Cele cinci persoane au consumat cafea și vin la un bar din localitate, inculpatul acceptând propunerea lui de a-i duce la un restaurant din locul " Străjii", situat în Bârgăului, astfel că a condus mai departe autoturismul pe DN - 17, până la destinație unde toți au consumat vin și ceva mâncare.
Din acest loc inculpatul a condus autovehiculul până la un bar din satul unde au mai consumat niște vin, iar pasagerii săi bere.
Ei au decis să meargă și la bufetul din zona Stației de cale ferată B-Bârgăului, astfel că inculpatul a continuat să conducă autovehiculul pe DJ 173/A, până la respectivul local, unde a consumat alte băuturi alcoolice.
Aici inculpatul și prietenii său s-au întâlnit cu numitul care le-a propus să meargă la un bar din Bârgăului, propunere ce a fost acceptată.
Fiind însoțit de către toate persoanele mai sus menționate, inculpatul a condus autoturismul, în direcția comunei Bârgăului, iar în momentul în care a ajuns în zona numită "" din B-Bârgăului, a intrat în depășirea unui autoturism înmatriculat sub nr. -, condus regulamentar în fața sa de către, dar din cauza influenței alcoolului ca și a neposedării cunoștințelor necesare conducerii unui autovehicul nu a putut finaliza în siguranță această acțiune colizionând cu spatele mașinii aflate în fața sa, proiectând-o în șanțul din dreapta direcției de deplasare, aceasta oprindu-se într-un stâlp de electricitate.
În urma evenimentului rutier a rezultat degradarea, precum și rănirea ușoară a pasagerei.
accidentată nu a necesitat tratament medical și nici nu a depus diligențele necesare obținerii unui act medico-legal prin care să se constate eventualele leziuni suferite, neformulând nici o plângere prealabilă împotriva inculpatului.
Inculpatul a continuat să conducă autoturismul, înspre comuna Bârgăului și fiind întrebat de către martorul ce anume face, a răspuns că "nu știe" și ajuns la o distanță de numai 550 de la locul primului accident s-a angajat în depășirea unui atelaj condus regulamentar de către numitul, însă a colizionat cu acesta "-ul", răsturnându-se peste autoturismul marca înmatriculat sub nr. -, condus regulamentar din sens opus de către numitul.
Inculpatul a ieșit din autoturismul răsturnat și văzându-l pe martorul l-a întrebat "ce-a făcut", acesta sfătuindu-l să sune la salvare pentru că sunt persoane accidentate, inculpatul conformându-se, după care a fugit de la fața locului.
În urma acestui de-al doilea eveniment rutier a rezultat degradarea ștraifului și rănirea unui, degradarea autoturismului, condus de către inculpat, degradarea autoturismului marca condus de, accidentarea numiților, ( persoane aflate în ștraif), și.
Ulterior, părțile vătămate, și au fost examinate din punct de vedere medico-legal constatându-se că toate prezintă leziuni corporale traumatice produse la data de 16.10.2004, în cursul unui accident rutier, aceste leziuni necesitând un nr. diferențiat de îngrijiri medicale în cazul fiecărei persoane, după cum urmează: 40-45 zile pentru, 35-40 zile pentru, 14-16 zile pentru, 6-7 zile pentru.
Prin raportul de noua expertiză medico legală întocmit în cauză și aflat la fila 214 din dosar s-a concluzionat că partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 80-90 zile îngrijiri medicale.Față de aceste concluzii instanța de fond a apreciat că în temeiul art.334 Cod penal se impune schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul G din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.1 și 3 Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4.penal.
Instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul G, din infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev.de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 preluată de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu modificările ulterioare, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev.de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 preluată de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu modificările ulterioare, deoarece la diferite intervale de timp,dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale acesta a săvârșit acțiuni,care prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni.
Faptele inculpatului așa cum au fost reținute mai sus întrunesc în drept elementele constitutive ale mai multor infracțiuni după cum urmează: fapta de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără permis de conducere constituie infracțiunea prev.de 78 alin 1 din OUG 195/2002 preluat de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 după modificare; fapta de a părăsi în două rânduri, în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, locul producerii unor accidente de circulație, comise ca urmare a unor infracțiuni și în urma cărora a rezultat vătămarea integrității corporale a unui număr de trei persoane care au necesitat îngrijiri medicale, constituie infracțiunea prev. de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 preluată de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 și respectiv 2 infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 al. 1 și 3 Cod penal și una prevăzută de art. 184 al. 2 și 4 Cod penal.
Având în vedere cele reținute mai sus, precum și criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 Cod penal, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la: 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere prev.de 78 alin 1 din OUG 195/2002 preluat de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 după modificare; 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului prev.de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002 preluată de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.41 alin.2; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.1 și 3 Cod penal;1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.1 și 3 Cod penal și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
În baza art.33 lit."a" Cod penal s-a constatat că faptele deduse judecății sunt concurente și de asemenea sunt săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și cu infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat prin Sentința penală nr.162/2007 a Judecătoriei Bistrița și Sentința penală nr.201/2006 a Judecătoriei Reghin.
Astfel, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1an și 1 lună închisoare și 150 lei amendă penală, aplicată prin nr.162/2007 a Judecătoriei Bistrița în elementele sale componente și s-au repus pedepsele în individualitatea lor, înlăturând sporul de o lună aplicat, astfel: 1 an închisoare prin pentru săvârșirea infracțiunii prev de de art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002 aplicată prin Sentința penală 308/2006 a Judecătoriei Bistrița, la care s-a adăugat pedeapsa de 1.500.000 lei vechi amendă penală aplicată prin Sentința penală 1661/2001 a Judecătoriei Bistrița și față de care s-a revocat grațierea condiționată; 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 293 alin. 1 Cod Penal aplicată prin Sentința penală 1024/2006 a Judecătoriei Bistrița; 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cod Penal rap. la art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001 aplicată prin Sentința penală 1024/2006 a Judecătoriei Bistrița și 1.500.000 lei vechi amendă penală aplicată inițial prin Sentința penală nr. 1661/2001 a Judecătoriei Bistrița și față de care s-a revocat grațierea condiționată.
În temeiul art.85 Cod penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr.201/2006 a Judecătoriei Luduș.
În baza art. 36 alin. 2, art.34 lit. b Cod penal s-au contopit cele 5 pedepse aplicate în cauza dedusă judecății cu cele patru pedepse concurente stabilite prin cele două hotărâri menționate respectiv de 1 an închisoare, 4 luni închisoare și 2 luni închisoare și 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 lună închisoare, în total 2 ani și 7 luni închisoare.
În baza art. 7 din Legea 543/2002 s-a menținut revocarea grațierii condiționate în ce privește pedeapsa de 1.500.000 lei vechi ( 150 lei) aplicată prin Sentința penală nr. 1661/2001 a Judecătoriei Bistrița, pedeapsă ce s-a dispus a se executa alături de cea rezultantă, în final inculpatul urmând a executa 2 ani și 7 luni închisoare și 150 lei amendă penală, cu aplic.art.71 rap. la art.64 lit."a,b" Cod penal.
În temeiul art.36 alin.3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată respectiv 10.05.2006-2.03.2007.
În latura civilă a cauzei, inculpatul a fost obligat în baza art. 998, 999 Cod civil, și art. 14 Cod procedură penală să plătească părții civile suma de 914 lei reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu deplasarea la diferite instituții medicale la B și Tg M și a beneficiului nerealizat dovedit, a sumei de 9000 lei reprezentând daune morale, ce reprezintă contravaloarea suferințelor fizice și psihice la care a fost supusă partea vătămată.
În baza acelorași texte legale, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 850 lei, reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea reparării ștraifului și 500 lei daune morale pentru suferința psihică și fizică la care a fost suspus, părții civile suma de 500 lei, reprezentând daune morale, pentru suferința psihică și fizică suportată la care a fost suspusă.
Spitalul Județean B-N s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 831,25 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare a părților vătămate, astfel că instanța de foind l-a obligat pe inculpat să plătească Spitalului Județean această sumă.
În baza art. 193 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 152 lei reprezentând cheltuieli de judecată dovedite, respectiv contravaloarea taxei pentru raportul de expertiză medico legală.
În baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească 190 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Impotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, inculpatul G, solicitând admiterea acestuia în baza art.379 pct.2 lit."a" Cod procedură penală, desființarea în parte sentinței atacate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună: schimbarea încadrării juridice a faptei de părăsire a locului accidentului, din infracțiunea prev.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002, art.41 alin.2 din OUG 195/2002, art.41 alin.2 Cod penal în infracțiunea prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 (forma simplă); reținerea de circumstanțe atenuante conform art.74 lit."c" Cod penal și făcând aplicarea dispozițiilor art.76 lit."d" și "e" Cod penal, reducerea pedepselor aplicate sub minimul special, până la minimul general; să se constate existența concursului de infracțiuni între faptele deduse judecății, precum și între acestea și faptele pentru care s-a pronunțat sentința penală nr.308/2002 și sentința penală nr.1024/2006 ale Judecătoriei Bistrița și sentința penală nr.201/2006 a Judecătoriei Luduș și descontopirea pedepselor aplicate pentru fapte concurente în elementele lor componente; anularea suspendării condiționate a pedepsei dispuse prin sentința penală nr.201/2006 a Judecătoriei Luduș; contopirea tuturor pedepselor, iar în situația în care pedeapsa rezultantă nu va depăși 2 ani închisoare, suspendarea condiționată în baza art.81 Cod penal, iar dacă pedeapsa rezultantă va depăși 3 ani închisoare, suspendarea ei sub supraveghere, conform art.86/1 Cod penal, stabilindu-se corespunzător termenul de încercare; deducerea din pedeapsa rezultantă ce se va aplica a fracțiunii deja executate în perioada 10.05.2006 - 2.03.2007.
În dezvoltarea motivelor de apel (30-33) inculpatul a invocat că în mod greșit prima instanță a respins cererea sa de schimbarea a încadrării juridice a faptei de părăsire a locului accidentului din art. 89 alin.1 din OUG 195/2002, art.41 alin.2 Cod penal în infracțiunea prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 (forma simplă) întrucât din probele administrate rezultă că a luat o singură rezoluție infracțională, pe care a dus-o la îndeplinire printr-o singură acțiune de conducere. A susținut că nu a oprit autovehiculul decât după cel de-al doilea accident de circulație și că după ce a observat starea victimei a "sunat la salvare". Inculpatul a invocat că ulterior a părăsit locul accidentului fiindu-i teamă de reacția rudelor victimei care venind la locul faptei au devenit violente.
În fine, inculpatul a mai susținut că pentru a fi considerat act material al infracțiunii prev.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002l părăsirea primului loc al accidentului, necesită întrunirea elementelor constitutive ale acestei fapte, respectiv existența unor victime, a unor persoane care să fi suferit vătămări ale integrității corporale ori cărora să le fi fost afectată sănătatea. Cum parchetul nu a făcut o asemenea dovadă iar privitor la primul accident nu există parte vătămată și nici dovada vătămării vreunei persoane, atestată de un certificat medico-legal, ci doar afirmația din rechizitoriu că ar fi fost lovită o persoană care nu a formulat plângere penală, inculpatul a susținut că se impune înlăturarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și condamnarea sa doar pentru forma simplă a infracțiunii de părăsire a locului accidentului.
Sub aspectul individualizării pedepsei inculpatul a susținut că au fost ignorate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, invocând în esență că, instanța de fond nu a dat eficiență conduitei sale ulterior săvârșirii faptelor deduse judecății. În concret, inculpatul a menționat că el a fost cel care a "sunat la salvare" pentru a anunța accidentul, contribuind efectiv la limitarea consecințelor accidentului și la salvarea părților vătămate, a colaborat cu organele de urmărire penală și instanța de judecată în fața cărora a avut o atitudine sinceră, a regretat faptele săvârșite, a manifestat compasiune față de persoanele care au avut de suferit în urma accidentului produs din culpa sa. Față de aceste aspecte inculpatul a susținut că se impunea reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante conform dispozițiilor art.74 lit."c" Cod penal cu consecința aplicării unui tratament sancționator corespunzător în sensul aplicării unor pedepse mai reduse.
Raportat la împrejurarea că faptele deduse judecății sunt anterioare executării în penitenciar a pedepsei rezultante aplicate prin sentința penală 162/2007 a Judecătoriei Bistrița, că după liberarea din penitenciar a dat dovezi temeinice de îndreptare, are familie și un copil minor, inculpatul a apreciat că întoarcerea sa în mediul penitenciar ar fi de natură să influențeze negativ procesul de reintegrare a sa în societate și familie. Pentru aceste considerente inculpatul a solicitat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Prin decizia penală nr.105 din 18 decembrie 2009 a Tribunalului Bistrița N, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul G, apelantul fiind obligat să plătească în favoarea statului 40 lei cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului pe baza unor probe legale, concludente și temeinic apreciate în ansamblul lor. Faptelor săvârșite de inculpat li s-a dat o legală încadrare juridică, iar pedepsele aplicate au fost judicios individualizate în raport de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 cu modificările ulterioare, art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002, formulată în fața primei instanțe și reiterată în apel, nu a fost însușită de tribunal, care asemenea instanței de fond, a reținut că în baza aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp, inculpatul a săvârșit acțiuni care prezintă fiecare în parte conținutul infracțiunii prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002.
Conform art.89 alin.1 din OUG 195/2002 "părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto aflat în procesul de instruire sau de examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracțiuni, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Din textul de lege menționat rezultă că infracțiunea prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 are conținuturi alternative. Acțiunile plurale care - atunci când prezintă elementele aceleiași infracțiuni - alcătuiesc o infracțiune continuată, nu trebuie să fie neaparat identice sub aspectul realizării lor materiale.
În cauza de față, deși este real că în cazul primului accident de circulație cauzat de inculpat, soldat cu rănirea pasagerei și degradarea autoturismului "" condus regulamentar de numitul, persoana vătămată nu a depus plângere (63 dos.urm.penală), nu poate fi ignorat faptul că acest eveniment rutier a fost cauzat de inculpat în urma conducerii autovehiculului fără permis și pe fondul consumului de alcool. locului accidentului (după un asemenea incident) de către inculpat, în condițiile în care a condus autovehiculul fără permis și sub influența alcoolului, deci în urma săvârșirii unei infracțiuni, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002, independent de faptul că există sau nu un certificat medico-legal referitor la leziunile cauzate persoanei vătămate ori dacă aceasta a formulat sau nu plângere penală.
Existența infracțiunii continuate nu este condiționată de omogenitatea faptică a acțiunilor componente, tribunalul apreciind necesar, pe de o parte, ca deosebirile de ordin material dintre diversele acțiuni să nu afecteze omogenitatea juridică a acestora, iar, pe de altă parte, deosebirile să fie compatibile cu unitatea de rezoluție.
Așadar, faptul că persoanele vătămate în urma celui de al doilea accident cauzat de inculpat au formulat plângere și au depus certificate medico-legale, nu impune cu necesitate ca și (vătămată în primul accident) să procedeze într-un mod similar pentru ca infracțiunea prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 să îmbrace forma continuată, câtă vreme cele două acțiuni de părăsire a locului accidentului, reprezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni (compatibilă cu forma continuată) dat fiind că ambele au fost generate de un accident produs de inculpat ca urmare a unei infracțiuni (de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere).
Solicitarea apelantului de a se reține în favoarea sa circumstanțe atenuante conform prevederilor art. 74 lit."c" Cod penal, cu consecința aplicării unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, nu a fost însușită de tribunal față de numărul mare de infracțiuni la regimul circulației comise de inculpat în decursul timpului dar și a altor fapte penale. În aceste condiții s-a apreciat că pedepsele aplicate inculpatului au fost judicios individualizate în raport de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și totodată răspund cerințelor art.52 Cod penal privind finalitatea educativă și preventivă a pedepsei și nu există temeiuri pentru reducerea lor.
Operațiunile vizând contopirea pedepselor aplicate pentru faptele deduse judecății cu cele dispuse pentru fapte concurente sunt corecte, de asemenea și cele privind revocarea grațierii, astfel că pedeapsa rezultantă de 2 ani și 7 luni închisoare și 150 lei amendă este stabilită legal.
În ce privește conținutul pedepselor accesorii, acesta a fost menținut, având în vedere numărul mare de infracțiuni săvârșite de inculpat precum și antecedentele penale ale acestuia.
Suspendarea condiționată a executării sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (conform art.81 Cod penal sau 86/1 Cod penal) solicitată de inculpat nu a fost acceptată având în vedere stăruința acestuia în câmpul infracțional după ce în prealabil a beneficiat de grațierea condiționată (conform sentinței penale nr.1661/2001 a Judecătoriei Bistrița ) ori de suspendare condiționată (conform sentinței penale nr.201/2006 a Judecătoriei Luduș ) pentru alte fapte.
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs inculpatul G.
În motivele de recurs s-a menționat că se impunea schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.89 al.1 din OUG nr.195/2002 cu aplic.art.41 al.2 pen. în forma simplă a infracțiunii prev.de art.89 al.1 din OUG nr.195/2002, deoarece în mod greșit s-a pornit de la prezumția existenței a două acțiuni de părăsire a locului accidentului, când de fapt inculpatul a luat o singură rezoluție infracțională, pe care a dus-o la îndeplinire printr-o singură acțiune de conducere.
Sub un alt aspect s-a criticat pedeapsa aplicată susținându-se că nu s-a avut în vedere faptul că inculpatul a sunat la salvare pentru a se acorda primul ajutor victimelor și de acela că a avut o atitudine sinceră și a regretat cele întâmplate.
În același timp, nu s-a avut în vedere că recurentul este bine integrat în societate, are un loc de muncă cu bune recomandări și se ocupă de familia sa compusă din soție și 2 copii minori.
Examinând recursul declarat din perspectiva motivelor invocate Curtea constată următoarele:
Primul motiv urmează a fi analizat în raport de condițiile cazului de casare prev.de art.3859al.1 pct.17 pr.pen. referitor la greșita încadrare a faptei.
Pentru examinarea acestui caz de casare este necesară reiterarea stării de fapt, stabilite de către instanțele de fond și necontestate de către recurent.
Astfel, în sarcina acestuia s-a reținut că la data de 16.10.2004 deși nu avea permis de conducere, s-a urcat la volanul autoturismului său "" și însoțit de alte persoane a condus până în Bârgăului, apoi în Bârgăului, după care în satul, apoi în B Bârgăului de unde s-a întors înspre Bârgăului iar în zona "" a intrat în depășirea unui autoturism și din cauza lipsei cunoștințelor necesare conducerii unui autovehicul a acroșat spatele, proiectând-o în șanțul din dreapta aceasta oprindu-se într-un stâlp de electricitate.
Inculpatul a continuat să conducă autoturismul și la 550 metri de locul primului accident a încercat să depășească un atelaj condus de, s-a izbit de atelaj și s-a răsturnat peste autoturismul condus de ce venea din sens opus, după care a fugit de la fața locului.
Față de această stare de fapt este evident că inculpatul a acroșat două vechicule în timp ce conducea un autoturism pe drumurile publice fără permis de conducere și după fiecare accident și-a menținut hotărârea luată de a părăsi locul accidentului, pentru a nu fi prins că el conducea autoturismul fără permis de conducere.
Așadar, în mod legal, instanțele de fond au reținut forma continuată a infracțiunii de părăsire a locului accidentului prev.de art.89 al.1 din OG nr.195/2002.
Sub un alt aspect, este de evidențiat, contrar susținerilor recurentului, că s-a reținut această infracțiune și față de primul act material deoarece a fost comisă ca urmare a săvârșirii unei alte infracțiuni, respectiv cea de conducere fără permis auto valabil.
C de al doilea motiv de recurs invocat urmează a fi analizat în raport de condițiile cazului de casare prev.de ar.3859al.1 pct.14 pr.pen. referitor la aplicarea unor pedepse greșit individualizate.
Astfel, instanța de fond a aplicat 1 an închisoare pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere, prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002, 2 ani și 6 luni închisoare pentru părăsirea locului accidentului prev.de art.89 al.1 cu aplic.art.41 al.2, câte 1 an închisoare pentru 2 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.1 și 3 pen. și 2 ani închisoare pentru vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4, ultimele trei pentru vătămări corporale provocate părților vătămate, care se aflau în atelaj și respectiv care se aflau în peste care s-a răsturnat autoturismul condus de inculpat.
Susținerea recurentului că în mod greșit, nu s-au reținut circumstanțe atenuante, nu poate fi primită față de împrejurarea că a mai fost condamnat de 3 ori pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, și pentru fals privind identitatea (301 dosar fond); împrejurarea reținută în rechizitoriu că a fost sfătuit de către pasagerul său să sune la salvare pentru că sunt persoane accidentate, inculpatul conformându-se nu poate fi considerată o circumstanță favorabilă față de împrejurarea că imediat a fugit de la locul accidentului fără a se interesa de starea victimelor.
Faptul că inculpatul are unde să muncească și că are o familie compusă din soție și doi copii minori iar soția nu are loc de muncă și este însărcinată în luna a 4-a, nu pot fi considerate circumstanțe atenuante față de faptul că inculpatul a persistat în comiterea infracțiunii.
În consecință, nu sunt întrunite condițiile cazurilor de casare invocate de către recurent.
La examinarea cauzei nu au fost constatate cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanță.
Așa fiind, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G,.în B nr.49 jud.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu ce se va achita din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul G să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
red.VC/MB
01.03.2010/
jud.fond:
jud.apel:/A:
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Vasile Goja Maria Boer
