Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 768/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 768
Ședința publică de la 11 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Căliman vicepreședinte instanță
JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.170/A din data de 2 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, asistat de apărător desemnat din oficiu av. - prin substituirea av. și procuratorul intimatei părți vătămate - G.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și, pe fond, achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b întrucât C.P.P. faptei îi lipsește latură subiectivă, inculpatul acționând fără intenție.
Inculpatul a dat procură de administrare și nicidecum de dispoziție, iar fiul său a vândut imobilul, lucru confirmat și de cumpărător și nu a știut niciun moment că a semnat în fals. Solicită și plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.
Procuratorul intimatei părți vătămate solicită respingerea recursului și precizează că în momentul încheierii contractului inculpatul era prezent.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că a fost corect individualizată pedeapsa și obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Recurentul inculpat - având cuvântul - precizează că a avut înțelegere la notar ca fiul său să-i dea J din sumă și nu a primit niciun.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.122 din data de 26.02.2008, pronunțată de Judecătoria Roman, în temeiul art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare a instanței, faptelor comise de inculpații și, în dauna părții vătămate, astfel: pentru inculpatul -, din infracțiunea de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal, raportat la art.289 1 Cod penal, în infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art.31 2 Cod penal, raportat la art.289 1 Cod penal și din infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 1 și 3 Cod penal, în infracțiunea de înșelăciune în convenții, prevăzută de art.215 3 Cod penal, combinat cu art.215 2 Cod penal, iar pentru inculpatul, din infracțiunea de participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art.31 2 Cod penal, raportat la art.289 1 Cod penal, în infracțiunea de participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art.31 2 Cod penal, raportat la art.289 1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, din infracțiunea de instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.25 Cod penal, raportat la art.288 1 Cod penal, în infracțiunea de instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 Cod penal, raportat la art.288 1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal și din infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art.26 Cod penal, raportat la art. 215.1 și 3 Cod penal, în infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art.26 Cod penal, raportat la art.215 3 combinat cu art.215 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și s-a dispus condamnarea inculpaților:
1. -, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
a) instigare la infracțiunea de fals privind identitatea, prevăzută de art.25 Cod penal, raportat la art.293 1 Cod penal (faptă în privința căreia s-a extins procesul penal, potrivit art.336 Cod procedură penală, la termenul de judecată din 19 februarie 2008, la pedeapsa de 6 ( șase ) luni închisoare;
b) fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290. 1 Cod penal (faptă în privința căreia s-a extins procesul penal, potrivit art. 336 Cod procedură penală, la termenul de judecată din 19 februarie 2008), pedeapsa de 4 ( patru ) luni închisoare.
c) instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 288. 1 Cod penal, la pedeapsa de 6 ( șase ) luni închisoare.
d) participație improprie la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 31. 2 Cod penal, raportat la art.289 1 Cod penal, la pedeapsa de 10 ( zece ) luni închisoare.
e) uz de fals privind un înscris oficial, prevăzută de art.291 1 teza I Cod penal, la pedeapsa de 6 ( șase ) luni închisoare.
f) înșelăciune în convenții, prevăzută de art. 215.3 Cod penal, combinat cu art. 215.2 Cod penal, la pedeapsa de 3 ( trei ) ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a Cod penal, cu art.34 lit.b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, cea de 3 ( trei ) ani închisoare.
În temeiul art. 357. 3 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art.71 2 Cod penal, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate la art. 64. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale rezultante.
2., pentru săvârșirea infracțiunilor:
a) participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art.31 2 Cod penal, raportat la art.289 1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, coroborat cu prevederile art.74 2 și art. 76.1 lit. e Cod penal, la pedeapsa de 4 ( patru ) luni închisoare;
b) instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 Cod penal, raportat la art. 288.1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, coroborat cu prevederile art. 74. 2 și art. 76. 1 lit. e Cod penal, la pedeapsa de 1 ( una) lună închisoare;
c) complicitate la înșelăciune, prevăzută de art.26 Cod penal, raportat la art. 215.3 Cod penal, combinat cu art.215 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, coroborat cu prevederile art. 74.2 și art.76 1 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 8 (opt ) luni închisoare.
În baza art.33 lit.a Cod penal și at.34 lit.b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate în pedeapsa cea mai grea, cea de 8 (opt) luni închisoare.
În temeiul art.83 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 (un) an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.76 din 10 februarie 2004 Judecătoriei Roman și executarea acesteia alături de pedeapsa rezultantă aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 (un an și 8 (opt) luni închisoare.
În temeiul art. 357. 3 Cod penal s-a a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71. 2 Cod penal, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate la art. 64. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale rezultante.
În baza art.346 Cod procedură penală, raportat la art.14 3 lit. b Cod procedură penală, cu aplicarea art.998 și art. 1003 Cod civil, au fost obligați, în solidar, inculpații - și, să plătească părții civile suma de 14.641,26 RON, reprezentând valoarea actualizată în raport cu indicele de inflație a părții din imobilul situat în municipiul R,-, atribuită acesteia prin sentința civilă nr.623 din 18 februarie 1997 Judecătoriei Roman, definitivă prin decizia civilă nr.1105 din 8 septembrie 1997 Tribunalului Neamț.
În temeiul art.348 Cod procedură penală, raportat la art.14 3 lit. a Cod procedură penală, s- dispus anularea înscrisurilor întocmite în fals sau falsificate prin contrafacerea subscrierii, după cum urmează: antecontractul de vânzare - cumpărare nr. 265 din 13 septembrie 2004 încheiat în cadrul Agenției imobiliare "", aparținând "" R și procura specială autentificată prin încheierea nr. 1613 din 20 septembrie 2004 Biroului Notarului Public din municipiul
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul a fost căsătorit cu partea vătămată, căsătoria acestora fiind desfăcută prin divorț la 29 februarie 1996. În timpul căsătoriei inculpatul a întreținut relații de concubinaj cu numita, din acestea rezultând co-inculpatul -. De asemenea, se reține că numita - este fiica dintr-o altă relație a învinuitei.
Prin sentința civilă nr. 623 din 18 februarie 1997 Judecătoriei Roman, definitivă prin decizia civilă nr. 1105 din 8 septembrie 1997 Tribunalului Neamț (filele 34 - 36), s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de partea vătămată și inculpatul în timpul căsătoriei, respectiv un imobil situat în com., jud. I și imobilul din mun. R-. Acesta din urmă s-a atribuit în natură ambelor părți, primind lotul nr. 1, format dintr-o cameră în suprafață de 20,50 mp și o porțiune de hol cu lungimea de 4. Cei doi co-partajanți nu au rămas să locuiască în imobilul respectiv, partea vătămată fiind stabilită în satul, iar inculpatul în satul.
În vara anului 2004, după o prealabilă înțelegere între inculpați și la inițiativa învinuitelor și -, s-a luat hotărârea înstrăinării imobilului situat în mun. R,-, atât în ceea ce privește componenta atribuită inculpatului, cât și lotul primit de partea vătămată, urmând ca suma obținută să fie împărțită între inculpați și învinuite
Inițial inculpatul a solicitat părții vătămate să-i remită buletinul de identitate în vederea întocmirii unei procuri notariale în favoarea co-inculpatului -, prin care acesta să fie împuternicit să înstrăineze imobilul. Partea vătămată l-a refuzat. În același timp, învinuita - a contactat Agenția imobiliară cu care a încheiat la data de 13 septembrie 2004 un contract de prestări servicii în vederea intermedierii vânzării imobilului (fila 136 dosar UP). În aceeași zi, inculpatul și învinuita - încheie cu martorul antecontractul de vânzare - cumpărare nr. 265 (fila 137 dosar UP). Cu toate că în partea introductivă a antecontractului se face mențiunea că partea vătămată ar fi prezentă la întocmirea sa, în realitate aceasta nu a fost de față, convenția fiind semnată de învinuită. Cum cei doi au convenit cu cumpărătorul ca vânzarea să fie perfectată la notariat până la 30 septembrie 2004, s-au urgentat demersurile în vederea obținerii procurii prin care inculpatul - să poată vinde. Astfel, învinuita - s-a deplasat în com., la locuința părții vătămate, căreia i-a solicitat actul de identitate, fiind, însă, refuzată (de altfel, partea vătămată a sesizat lucrătorii Postului de Poliție al com. cu privire la acest aspect, fără, însă, a se dispune măsuri). În continuare, învinuita s-a deplasat la Primăria com., unde partea vătămată era înregistrată în vederea acordării ajutoarelor sociale, și a solicitat eliberarea unei copii xerox a buletinului de identitate al acesteia, motivând că este fiica părții vătămate. Bibliotecara a scos dosarul personal al părții vătămate și a executat o fotocopie pe care a înmânat-o învinuitei, fără a cunoaște intenția acesteia și fiind indusă în eroare de susținerea privind pretinsa legătură de rudenie cu partea vătămată.
La data de 20 septembrie 2004 inculpații și învinuitele se prezintă la Biroul Notarului Public din mun. R, care redactează procura specială autentificată prin încheierea nr. 1613 din aceeași dată (fila 46 dosar instanță). Învinuita se prezintă sub identitatea părții vătămate și exhibă în acest sens copia actului de identitate procurat de învinuita - de la Primăria com.. Fără a verifica în mod corespunzător documentul prezentat, notarul public procedează la autentificare, iar semnează în fals în numele părții vătămate. Pe baza acestei procuri inculpatul - realizează înstrăinarea imobilului, încheind contractul de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea nr. 4131 din 30 septembrie 2004 Biroului Notarului Public - A din mun. R (fila 119 dosar UP). În cuprinsul acestui contract se face mențiune că inculpatul acționează în calitate de mandatar al co-inculpatului și al părții vătămate, calitate conferită de procura autentificată la 20 septembrie 2004.
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2474 din 8 iulie 2005 Biroului Notarului Public - A din mun. R (fila 135 dosar UP), înstrăinează imobilul către numitul -.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel inculpatul, care arată că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de fals și înșelăciune, pentru care a fost condamnat. Arată inculpatul că imobilul înstrăinat a fost dobândit exclusiv de el și avea tot dreptul să îl vândă. Partea vătămată plecase demult din domiciliu, urmare a divorțului survenit în anul 1985. Vânzarea s-a făcut doar în favoarea fiului lor, -, care a luat toți banii, astfel că inculpatul este cel înșelat.
Prin decizia penală nr.170/A din data de 22.05.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
În baza art. 192.2 Cod procedură penală, a fost obligat apelantul la plata sumei de 120 lei, cheltuieli judiciare către stat și s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției sumei de 100 lei către Baroul N, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:
Este fără putință de tăgadă, recunoscut de altfel și de inculpat, că imobilul situat în municipiul R,-, este bun comun al părții vătămate și al inculpatului, că acest imobil a fost partajat în natură, între părți. După mai multe subterfugii, realizate cu complicitatea învinuitei, inculpații au obținut o procură falsă, prin care partea vătămată i-ar fi mandatat să înstrăineze și partea sa din imobil. Pe baza acestei procuri, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, nr. 4131/30.09.2004, imobilul fiind înstrăinat către. Acesta la rândul său, a vândut imobilul către.
Inculpatul nu poate susține că a fost străin de toate aceste manopere dolosive, când el însuși a fost artizanul lor și a acționat cu intenția vădită de a înstrăina bunul aparținând părții vătămate, fără consimțământul acesteia.
Nu există nici un dubiu asupra situației de fapt, iar încadrarea juridică dată faptelor este perfect legală, în sarcina inculpatului reținându-se săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prevăzută de art. 289.1 Cod penal, cu aplicarea art. 31.2 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 1, cu aplicarea art. 25 Cod penal, înșelăciune, prevăzută de art. 215.2, 3, cu aplicarea art. 26 Cod penal, infracțiuni săvârșite în condițiile dispozițiilor art. 33 lit. a și art. 37 lit. a Cod penal.
Față de această ultimă împrejurare, existența recidivei post-condamnatorii, în mod obligatoriu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal și s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr.76/10.02.2004, de Judecătoria Roman.
În consecință, Tribunalul a apreciat că sentința este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel că niciuna dintre criticile formulate nu se fondează.
Împotriva acestei decizii, în cadrul termenului legal, a declarat recurs inculpatul.
Recursul nu a fost motivat în scris, iar în susținerile orale făcute și prin apărătorul desemnat din oficiu a criticat hotărârile pronunțate în cauză pentru motivele prevăzute în preambulul prezentei decizii.
Analizând hotărârile pronunțate în raport de motivele invocate și examinându-le și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.385/9 3 Cod procedură penală, desigur doar pentru motivele de casare prevăzute de acest text, Curtea constată că recursul este nefondat.
În cauză, s-a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, s-a dat faptelor săvârșite de cei doi inculpați o corectă încadrare juridică și, în raport de gradul de pericol social al infracțiunilor comise, de modul în care au fost concepute, de împrejurările în care au fost săvârșite și de consecințele produse.
Din probele administrate, rezultă cu certitudine participarea recurentului-inculpat la săvârșirea infracțiunilor pentru care acesta a fost condamnat de prima instanță.
De altfel, recurentul-inculpat și în ultimul său cuvânt din fața instanței de recurs, nu contestă acest lucru, ci a susținut că imobilul vândut a fost construit de el, fără nici o contribuție prin partea intimatei-parte civilă și că s-a înțeles la notar cu inculpatul -, fiul său, ca acesta să-i dea J din banii obținuți din vânzarea imobilului, dar nu i-a mai dat nimic.
În ceea ce privește contribuția sau nu a intimatei - parte civilă la dobândirea imobilului acest lucru nu mai poate fi discutat deoarece acest lucru a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 623 din 18 februarie 1997 Judecătoriei Roman, definitivă prin decizia civilă nr.1105 din 8 septembrie 1997 Tribunalului Neamț (filele 34 - 36), prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de partea vătămată și inculpatul în timpul căsătoriei, respectiv un imobil situat în comuna, județul I și imobilul din municipiul R-. Acesta din urmă s-a atribuit în natură ambelor părți, primind lotul nr. 1, format dintr-o cameră în suprafață de 20,50 mp și o porțiune de hol cu lungimea de 4.
Prin lucru judecat se înțelege ceea ce s-a decis printr-o hotărâre judecătorească, iar puterea ca autoritate a lucrului judecat înseamnă forța cu care se impune lucrul judecat și care este aceea a unei prezumții absolute în virtutea căreia se prezumă că ceea ce a decis instanța corespunde adevărului.
Soluția instanțelor civile de partajare a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei se înfățișează ca o concluzie formală printr-o succesiune de raționamente logice, având ca premisă minoră faptele stabilite, iar ca premisă majoră norma juridică. Hotărârea de partaj bunuri comune este expresia aplicării la o stare de fapt determinată, stabilită în mod nemijlocit de instanță, pe baza probelor administrate în acuză, a unei norme juridice a cărei incidență la situația de fapt concretă a fost stabilită, de asemenea, de instanță.
Odată trecută în puterea lucrului judecat, se prezumă că hotărârea partaj bunuri comune consacră adevăratele raporturi juridice dintre recurentul-inculpat și intimata-parte civilă și deci se bucură de o prezumție absolută de adevăr, adică într-o formulare sintetică,res judicata pro veritate habetur.
Desigur că aceste aspecte, dovedesc o dată în plus vinovăția recurentului-inculpat.
Apărătorul desemnat din oficiu a solicitat achitarea recurentului-inculpat în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, cu art.10 lit.b Cod procedură penală, întrucât faptei îi lipsește latura subiectivă, respectiv intenția.
În primul rând se impune a arăta, că așa cum s-a arătat mai sus, vinovăția recurentului-inculpat este mai presus de orice dubiu, fiind cert că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat cu intenție directă, acesta urmărind producerea urmărilor specifice fiecărei infracțiuni comise.
Apoi, temeiul în baza căruia s-a solicitat achitarea și justificarea în fapt nu se pot concilia.
În condițiile în care se solicită achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, cu art.10 lit.b Cod procedură penală, potrivit acestui din urmă text, fapta nu este prevăzută de legea penală, iar nu faptul că-i lipsește latura subiectivă, respectiv intenția.
Solicitându-se achitarea întrucât faptei îi lipsește latura subiectivă, respectiv intenția, temeiul legal era art.11 pct.2 lit.a, cu art.10 lit.d Cod penal (faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii), iar nu art.10 lit.b Cod procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală).
Prima instanță a dat dovadă de multă înțelegere aplicând pedepse foarte mici, pentru recurentul-inculpat pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art.26 Cod penal, raportat la art. 215.3 Cod penal, combinat cu art.215 2 Cod penal, de doar 8 (opt) luni închisoare, în condițiile în care infracțiunea a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.37 lit.a Cod penal, prin reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 2 Cod penal.
De altfel, chiar dacă s-au reținut în favoarea recurentului-inculpat circumstanțe atenuante, față de faptul că acestea intrau în concurs cu starea de recidivă postcondamnatorie, potrivit art.80 Cod penal, coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune în convenții nu era obligatorie.
În ceea ce privește aplicarea instituției revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece infracțiunile deduse judecății au fost comise până la împlinirea duratei termenului de încercare stabilit prin sentința anterioară de condamnare, în conformitate cu prevederile art.83 Cod penal, revocarea era obligatorie, iar executarea pedepsei nu se putea dispune decât prin privare de libertate.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat.
În conformitate cu prevederile art.69 1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariul avocat oficiu.
Văzând și dispozițiile art. 192.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE;
ÎN NUMELE LEGII;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr.170/A din data de 22.05.2008, pronunțat de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariul avocat oficiu în sumă de 200 lei, avocat oficiu.
În baza art. 192.2 Cod procedură penală, obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
-
GREFIER,
Red.sent.
Pronunțata dec.apel -
Red.dec.recurs
El.- 2 ex.
22.12.2008
Președinte:Carmen CălimanJudecători:Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
