Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 97/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - art. 178 alin. 1,2 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 97

Ședința publică din 22 februarie 2010

PREȘEDINTE: Ghertner Ioan Artur

JUDECĂTOR 2: Acsinte Viorica

JUDECĂTOR 3: Andronic

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea recursului declarat de asiguratorul Asigurări C N, împotriva deciziei penale nr.301 din 09.12.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul u, asistat de avocat ales, părțile civile Polonic, asistați de avocat ales, care se prezintă și pentru părțile civile și lipsă, lipsă fiind și reprezentantul Spitalului Județean Sf. - cel

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Întrebat fiind, inculpatul u arată că nu dorește să dea o nouă declarație și că își menține declarațiile date anterior.

Instanța procedează la legitimarea părții civile, care se identifică cu CNP - -.

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat ales, pentru inculpatul u, arată că potrivit disp. art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielilor de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces. Legea care a generat emiterea Ordinului 3108/2004 cât și a Ordinului 3104/2005 ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor prevede că în caz de vătămare sau de deces asiguratorul va achita și cheltuielile de judecată efectuate de acele persoane. Potrivit disp. art.61 paragraful 1 din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și adoptă, conform art.73 paragraful 1, legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Analizând paragraful 3 al ultimului text de lege invocata rezultă că Legea nr.136/1995 este o lege organică. Pe cale de consecință, apare ca imposibil ca printr-un ordin al unei autorități ce nu are competență legiuitoare, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, să se abroge sau să se modifice un text de lege, respectiv un paragraf dintr-o lege organică. Având în vedere această susținere, în temeiul disp. art. 38515alin. 1 lit.b Cod procedură penală, solicită respingerea recursului, ca nefondat. Având în vedere că recurentul care este parte căzută în pretenții solicită ca instanța să facă aplicarea disp. art.192 Cod procedură penală, respectiv obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar în baza disp. art. 193 alin. 6 Cod procedură penală, obligarea și la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial. Depune bon fiscal cu care face dovada achitării onorariului avocațial.

Avocat, pentru părțile civile, solicită respingerea recursului având în vedere că și cheltuielile ocazionate cu plata avocaților fac parte din cadrul cheltuielilor judiciare, apreciază că în mod corect instanța de fond și de apel au obligat asiguratorul și la plata acestor cheltuieli, pe lângă despăgubirile civile care au fost dovedite în cauză. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat în cauză este nefondat, susținerile recurentului fiind vădit contrare legii. Atâta vreme cât obligarea societății respective s-a făcut cu respectarea disp. art. 50 din Legea nr. 136/1995 în sensul că societatea a fost obligată să plătească în locul inculpatului și cheltuielile judiciare ocazionate de desfășurarea procesului penal prin care acesta a fost condamnat pentru cele două infracțiuni de ucidere din culpă și vătămare din culpă, atâta vreme cât această obligație are un temei în drept, consideră că orice alte susțineri ale recurentului referitoare la ordine emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu pot fi luate în considerare în condițiile în care justiția se face în baza legii și nu a ordinelor care nu pot modifica sub nicio formă dispozițiile legale. Atâta vreme cât obligarea asiguratorului se înscrie în limitele legii, consideră că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.

Inculpatul intimat u, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile formulate de apărătorul său.

Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, potrivit dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.282/05.06.2009 a Judecătoriei Suceava, pronunțată în dosarul nr-, în temeiul art. 178 alin. 1 și 2. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În temeiul art. 184 alin. 1 și 3. pen. același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În baza art. 33 lit. b) rap. la art. 34 alin. 1 lit. b) pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 și 2. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 81 alin. 1 și 2. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 alin. 1. pen.

În baza art. 71 alin. 5. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor.

În temeiul art. 359 alin. 1. proc. pen. rap. la art. 83 alin. 1. pen. s-a atras inculpatului atenția asupra revocării suspendării condiționate a executării în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune în cazul săvârșirii din nou a unei infracțiuni.

În temeiul art. 346 alin. 1 rap. la art. 14 alin. 1, alin. 3 lit. b) și alin. 5. proc. pen. cu referire la art. 999. civ. art. 49, 50, 55 din Legea nr. 136/1995 din Legea nr. 136/1995, s-au admis în parte acțiunile civile alăturate procesului penal de părțile civile, și Polonic, și a fost obligat inculpatul, și în subsidiar obligat asigurătorul BT Asigurări Transilvania SA C N, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J-, să plătească următoarele sume:

- părții civile suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale;

- părții civile suma de 30.000 lei daune morale și suma de 15.000 lei daune materiale;

- părții civile suma de 30.000 lei daune morale, suma de 4.530 lei daune materiale, precum și suma de 150 lei lunar despăgubiri periodice lunare începând cu luna iunie 2009 și până la data terminării studiilor universitare de către partea civilă, dar nu mai târziu după împlinirea vârstei de 26 ani;

- părții civile Polonic 15.000 lei, cu titlu de daune morale,

și s-au respins restul pretențiilor civile formulate de aceste părți.

În temeiul art. 346 alin. 1 rap. la art. 14 alin. 1, alin. 3 lit. b) cu referire la art. 999. civ. și art. 313 din Legea nr. 95/2006, s-a admis în parte acțiunea civilă alăturată acțiunii penale de partea civilă Spitalul Județean "S - cel " S și a fost obligat inculpatul să plătească acestuia suma de 1.138 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare cu partea vătămată și respinge ca inadmisibile pretențiile civile formulate de această parte civilă pentru sumă de 564,7 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoana vătămată.

S-a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă exercitată de persoana vătămată.

În baza art. 359 alin. 1. proc. pen. s-a atras inculpatului atenția asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin prezenta sentință.

În temeiul art. 191 alin. 1 și 189. proc. pen, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în procesul penal.

În baza art. 193 alin. 6. proc. pen. și art. 50 din Legea nr. 136/1995, a fost obligat inculpatul, și în subsidiar a fost obligat asiguratorul, să plătească cu titlu de cheltuieli judiciare părții civile suma de 300 lei, părții civile Polonic suma de 1000 lei și părții civile suma de 800 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că la data de 04.01.2006, în jurul orei 11.00, inculpatul conducea autoturismul proprietate personală, marca Renault cu nr. de înmatriculare - pe drumul județean 208A, în afara localității, din direcția spre municipiul S, în autoturism, în dreapta conducătorului auto, aflându-se martorul.

În același timp, din sens opus, din direcția spre, circula autoturismul marca 1310 cu nr. -, condus de, în autoturism aflându-se și martorii, pe scaunul din dreapta șoferului, pe bancheta din stânga spate, bancheta din spate mijloc și pe bancheta din spate dreapta.

Sectorul de drum pe care circulau autoturismele se afla în aliniament și palier, vizibilitatea fiind bună, iar carosabilul acoperit cu zăpadă neprezentând denivelări majore, autoturismul marca Renault condus de inculpat rulând cu o viteză aproximativă de 72,5 km/, iar autoturismul marca fiind condus de cu viteza aproximativă de 50km/

La km 5+300, datorită unei gropi în carosabil de pe sensul său de deplasare, inculpatul a efectuat manevre de schimbare a direcției de mers către stânga și de frânare, și întrucât carosabilul era acoperit cu zăpadă, autoturismul a intrat în derapaj către stânga rotindu-se în sensul invers acelor de ceasornic și pătrunzând pe contrasens, imediat având loc un impact între partea frontală a autoturismului condus de și partea laterală dreapta a autovehiculului Renault. Întrucât autoturismul Renault s-a mai rotit cu circa 255 grade, oprindu-se pe sensul inițial de mers cu fața către S, cu roțile de pe partea la distanța laterală de 0,1 metri în raport de axul drumului, datorită impactului autoturismul a fost proiectat în lateral pe acostamentul din dreapta al sensului său de mers și dispus oblig stânga.

În urma coliziunii s-a produs vătămarea pasagerului, transportat imediat la Spitalul Județean de Urgență Sf. - cel S, acestuia fiindu-i produse leziuni care au necesitat un număr de 13-14 zile de îngrijiri medicale, în vreme ce conducătorul, a fost internat de urgență în aceeași unitate medicală, cu numeroase leziuni traumatice.

Ulterior, la data de 17.01.2006, ora 13:40, a decedat, moartea fiind violentă și datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute survenită după un traumatism toracic complex (cu fracturi sterno-costale multiple cu volet costo-sternal, cu hemotorax bilateral, hemopericard și contuzii cardiace și vasculare) și bronhopneumoniei consecutive, produs printr-un politraumatism.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel asiguratorul SC Asigurări SA C N, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea sentinței penale mai sus menționate sub aspectul laturii civile și pronunțarea unei noi hotărâri.

În motivare, apelanta a arătat că în ceea ce privește daunele materiale și morale acordate de instanța de fond nu are obiecții de formulat, însă nu este de acord cu plata cheltuielilor judiciare pe care a fost obligată în subsidiar să le plătească părții civile în sumă de 300 RON, părții civile Polonic în sumă de 1.000 RON și părții civile în sumă de 800 RON, întrucât acestea au fost acordate în temeiul legii nr. 236/1995, care este o lege cu caracter general, deși potrivit art. 22 pct.6 și 7 din Ordinul nr.3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ordin în vigoare la data accidentului, asemenea despăgubiri nu se acordă.

Prin decizia penală nr.301 din data de 09.12.2009 pronunțată de Tribunalul Suceavas -a respins, ca nefondat, apelul declarat de către asiguratorul SC Asigurări SA C

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.50 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, obligând asiguratorul de răspundere civilă la plata cheltuielilor de judecată mai sus menționate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs asiguratorul, solicitând casarea deciziei și sentinței sub aspectul laturii civile.

În motivele de recurs depuse la dosar, arată că potrivit Ordinului RCA nr. 3104/2005, nu se impunea obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare către părți.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859al. 1 pct. 171Cod procedură penală, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 50 din Legea nr. 136/1995 modificată, "Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri". Astfel, legiuitorul a înțeles ca asigurarea să acopere și cheltuielile de judecată pe care le-a făcut persoana păgubită prin vătămare corporală sau deces ori prin avarierea bunurilor.

Art. 22 pct. 6, 7 din Ordinul nr. 3108/2004 prevede că asiguratorii de RCA nu acordă despăgubiri pentru "amenzi de orice fel și cheltuieli penale la care ar fi obligat proprietarul sau conducătorul autovehiculului asigurat, cheltuieli făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă a cauzei".

Obligația de plată a asigurătorului, în cazul în care partea civilă a înțeles să se îndrepte cu acțiune civilă în cadrul procesului penal direct împotriva asiguratorului de răspundere civilă, este reglementată de dispozițiile art. 50 din Legea nr. 136/1996 modificată ( art. 49 la data comiterii faptei).

Or, în acest articol se menționează că asiguratorul răspunde și pentru cheltuielile de judecată persoanelor păgubite, fără vreo altă distincție sau limitare.

Un ordin dat în baza și în interpretarea legii nu poate aduce modificări acesteia, cum corect a reținut instanța de apel.

Așa fiind, Curtea, constatând că recursul este neîntemeiat, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2, art. 193 al. 6 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de asiguratorul SC ASIGURĂRI SA C N, cu sediul în C N,-, împotriva deciziei penale nr. 301 din data de 09.12.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, inculpat-intimat fiind, domiciliat în com., sat, jud. S, ca nefondat.

Obligă asiguratorul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial avocat oficiu inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava, iar inculpatului suma de 1190 lei cu același titlu, reprezentând onorariu avocat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22.02.2010.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Dact.

Jud. apel -

.

Jud. fond -

2 ex./05.03.2010

Președinte:Ghertner Ioan Artur
Judecători:Ghertner Ioan Artur, Acsinte Viorica, Andronic

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 97/2010. Curtea de Apel Suceava