Luarea de mită. Art.289 NCP. Sentința nr. 257/2015. Tribunalul BRAŞOV

Comentarii

0

Sentința nr. 257/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 04-12-2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ NR. 257/S

Ședința publică de la 04.12.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE – D. R. R. – judecător

GREFIER – C. M. C.

Cu participarea procurorului I. B. din cadrul

Parchetului de pe lângă Tribunalul B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea prezentei cauze penale privind pe inculpații D. N.-C., trimis în judecată sub aspectul comiterii a două infracțiuni de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal și N. I.-L., trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000.

Dezbaterile în cauză au fost înregistrare conform art. 369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 03.12.2015 când părțile prezent au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 04.12.2015.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei penale de față constată:

Prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul B. din 14.04.2015 au fost trimiși în judecată inculpații:

-D. N.-C., fiul lui V. și A., născut la data de 06.12.1971, în .. Argeș, domiciliat în comuna Schitu Golești, ., cu reședința în B., ., ., . CNP_, sun aspectul comiterii infracțiunilor de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (două infracțiuni),

- Nedelcu I.-L., fiul lui I. și Anișoara, născut la data de 02.06.1984, în B., jud. B., domiciliat în B., ., ., ., CNP_, sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000,

În rechizitoriu se reține în esență că:

- inculpatul D. N. C. în data de 13.05.2014, în jurul orelor 23.30, în calitate de agent în cadrul Poliției Municipiului B.-Secția 3 Poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins și a primit de la martora denunțătoare B. K., suma de 200 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate constatarea săvârșirii unei infracțiuni,

- în data de 05.03.2015, în jurul orelor 20.50, în calitate de agent în cadrul Poliției Municipiului B.-Secția 3 Poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins de la investigatorul sub acoperire P. A. o sumă de bani neprecizată și a primit de la acesta din urmă suma de 400 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de constatarea și sancționarea unei contravenții,

fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (două infracțiuni).

- inculpatul N. I. L., în data de 19.02.2015, în jurul orelor 19.15, în calitate de agent în cadrul Poliției Municipiului B.-Secția 3 Poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins de la investigatorul sub acoperire R. A. o sumă de bani neprecizată și a primit de la acesta din urmă suma de 400 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de constatarea și sancționarea unei contravenții, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000.

După sesizarea instanței, prin încheierea judecătorului de cameră preliminară nr. 115/15.05.2015, definitivă prin încheierea nr. 64/CP/2206.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel B., au fost respinse cererile inculpatului N. L. I., s-a constatat legalitatea rechizitoriului, a actelor de urmărire penală și a administrării probatoriului și s-a dispus începerea judecății.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: date transmise de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, declarație inculpat D. N.-C., înscrisuri-copie autorizație provizorie de circulație, procese-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, procese-verbale de redare a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental, înregistrări de imagini, declarație martor C. M.-N., declarație martor B. K., declarație martor P. L.-C., declarație martor B. M.-O., declarație martor B. M., înscrisuri comunicate de Secția 3 Poliție B., proces-verbal de identificare a persoanelor de pe planșa fotografică, procese-verbale de investigații, adresă răspuns P. de pe lângă Judecătoria B..

În faza cercetării judecătorești au fost audiați: inculpatul D. N. C. (filele 155-156 vol. I dosar instanță), martorii B. M. (fila 206 vol. I dosar instanță), B. I.-O. fila 207 vol. I dosar instanță), P. L.-C., (fila 208 vol. I dosar instanță), C. M. N. (fila 209 vol. I dosar instanță), B. K. (filele 25-26 vol. II dosar instanță) și martorii investigatori P. A. (filele 73-74 vol. II dosar instanță) și R. A. (filele 71-72 vol. II dosar instanță) Au fost solicitate informații privind autorizație provizorie de circulație utilizată de martora B. K. și Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul MAI . Instituția Prefectului Județului B. a răspuns prin adresa nr._/28.10.2015 (fila 91 vol. II dosar instanță). La solicitarea instanței au fost depuse la dosar de către Serviciul de Probațiune B. referate de evaluare privind pe cei doi inculpați (filele 20-23 vol. II dosar instanță). Au fost audiate și vizionate în ședința publică CD-urile cu înregistrările activităților desfășurate și discuțiilor purtate între investigatori și inculpați.

Inculpatul D. N. C. a solicitat aplicarea în privința sa a procedurii abreviate prevăzute de art. 374 al. 4 -375 Cod procedură penală cu consecința reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, susținând că recunoaște săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu, însă audiat fiind a relatat aspecte ce nu corespund modului în care faptele au fost descrise în actul de sesizare a instanței, astfel încât a fost respinsă cererea de judecare a cauzei în ceea ce-l privește prin aplicarea procedurii simplificate.

Inculpatul N. L. I. nu a recunoscut comiterea faptelor și nu a dorit să dea declarații, prevalându-se de prevederile art. 83 al. 1 lit. a Cod procedură penală. (încheierea din 09.07.2015 fila 162 vol. I dosar instanță).

Analizând ansamblul probator instanța reține următoarele:

Inculpații N. L. I. este agent de poliție în cadrul Secției 3 Poliție B. cu denumirea și codul postului Agent II în cadrul Compartimentului Ordine Publică – Siguranță Publică și patrulare (fișa postului filele 90-93 dosar de urmărire penală) și N. N. C. este agent de poliție cu denumirea și codul postului Agent I în cadrul Compartimentului Ordine Publică – Siguranță Publică și Patrulare (fișa postului filele 94-97 dosar de urmărire penală).

1. În data de 13.05.2014 inculpații au executat serviciul de patrulare după cum urmează: D. N. C. a fost serviciu de pază și patrulare schimburile II și III între orele 14,00 – 06,00 împreună cu plutonierul B. O. (schimbul II) și P. C. (schimbul III) pe autospeciala înmatriculată cu nr. MAI_, iar N. L. a fost serviciu de pază și patrulare schimbul III între orele 22,00 – 06,00 împreună cu sergentul major B. M. pe autospeciala MAI_. Patrulele auto schimbul II și III nu au itinerarii de patrulare, asigurând intervenția la evenimente (adresa nr._/18.03.2015 - fila 72 dosar de urmărire penală).

În jurul orelor 23.30, martora denunțătoare B. K. se deplasa la volanul autovehiculului marca Toyota model Rav4, cu numărul de înmatriculare BV096033 pe . B..

În zona Onix, martora denunțătoare a fost oprită de către unul dintre cele două echipaje de poliție, și anume cel din care făcea parte inculpatul D. N.-C.. Din declarația martorei denunțătoare și din procesul-verbal de identificare, care se coroborează cu declarația inculpatului D. N.-C., rezultă că acest inculpat i-a spus martorei denunțătoare că autorizația provizorie de circulație pentru autovehiculul condus este expirată și că autovehiculul respectiv nu este înregistrat în bazele de date. De asemenea, inculpatul i-a spus martorei denunțătoare că urmează a-i întocmi dosar penal. Din declarația martorei denunțătoare rezultă că, același inculpat i-a spus acesteia că poate pleca din locul respectiv cu autoturismul numai în situația în care îi remite o sumă de bani, dându-i de înțeles că dorește suma de 200 de lei, prin ridicarea a două degete de la mână. Martora a arătat că discuțiile purtate cu inculpatul D. au durat în jur de 45 de minute și că inculpatul a susținut că a verificat în baza de date de mai multe ori numărul provizoriu al autovehiculului și a constatat că nu este alocat. Martora susține că i-a propus inculpatului să se prezinte a doua zi la sediul poliției cu toate actele mașinii, după ce va contacta reprezentantul firmei de la care achiziționase mașina, însă inculpatul a insistat să rezolve pe loc situația indicându-i, în modalitatea arătată, suma de bani pe care aștepta să o primească pentru a-i permite să-și continue deplasarea fără să o sancționeze și fără să sesizeze organele în drept pentru întocmirea dosarului penal.

Din adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul MAI . Instituția Prefectului Județului B. nr._/28.10.2015 rezultă că în baza de date nu figura înmatriculat provizoriu autovehiculul condus de martora denunțătoare, însă autorizația provizorie deținută de aceasta era legal emisă în condițiile art. 17 din Ordinul nr. 1501/2006 al Ministrului Administrației și Internelor, fiind eliberată în alb societății abilitate să comercializeze vehicule de la care martora achiziționase autovehiculul Toyota RAV 4.

Având în vedere faptul că martora era obosită, dată fiind ora înaintată și faptul că se grăbea să ajungă la domiciliu, martora a fost de acord să remită suma sugerată de inculpat, a preluat de la acesta actele mașinii, s-a deplasat la autovehicul, a așezat peste acte suma de 200 lei, și remis din nou actele inculpatului, care le-a preluat, a luat banii și a restituit actele, permițându-i martorei să plece și propunându-i să o escorteze până la ieșirea din localitate.

A doua zi martora a contactat firma de la care achiziționase mașina și obținuse autorizația provizorie de circulație, a aflat că autorizația este valabilă și s-a decis să formuleze denunț. Identificarea inculpaților s-a realizat după planșele fotografice puse la dispoziție de organele de anchetă. În denunțul scris din data de 14.05.2014 martora l-a identificat pe agentul Lighici N. ca fiind cel care i-a solicitat și care a primit suma de 200 lei, arătând că este 75-80% sigură cu privire la recunoașterea realizată după planșele prezentate. Cu aceeași marjă de eroare a fost recunoscut inculpatul N. I. ca fiind polițistul aflat în autospeciala Mai pe locul din dreapta față, care a asistat la discuțiile purtate, a auzit tot ce s-a discutat, dar nu a intervenit. Martora a arătat că la momentul formulării denunțului și al identificării autorului faptei nu i s-a prezentat și fotografia inculpatului D. și numai în data de 12.08.2014 a realizat identificarea după planșă fotografică a ambilor inculpați, în grupul de persoane ale căror fotografii le-a analizat fiind incluși atât cei doi inculpați cât și agentul Lighici N..

Instanța reține, de altfel că inculpatul D. nu a negat nici faptul că el a fost cel care a purtat discuțiile cu martora și nici că ar fi luat suma de 200 lei pentru a nu își îndeplinit atribuțiile de serviciu, dar a susținut că nu a pretins această sumă, ci că martora a fost cea care a avut inițiativa de a-i da banii. Inculpatul a arătat că martora i-a remis banii ascunși într-o hârtie pe care i-a înmânat-o prin geamul portierei, în timp ce inculpatul se afla în autospecială și că nu a realizat că a fost mituit decât după ce martora a plecat de la fața locului și nu mai putut să-i restituie suma. Varianta prezentată de inculpat nu este credibilă și este contrazisă de susținerile martorei, ale cărei declarații sunt confirmate de adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sus-menționată, privind valabilitatea autorizației provizorii în posesia căreia se afla.

Inculpatul D. N.-C. nu a întocmit proces-verbal de constatare a pretinsei infracțiuni săvârșite de martora denunțătoare, astfel cum era obligat conform atribuțiilor înscrise în fișa postului și nu a consemnat în raportul de activitate măsura verificării autoturismului condus de către martora denunțătoare.

Declarația martorului B. M. nu contribuie la clarificarea situației de fapt, întrucât acesta a arătat că nu își amintește exact cum a decurs serviciul de patrulare din seara respectivă și doar presupune, pornind de la modul obișnuit de desfășurare a serviciilor de patrulare și rutina aferentă, că inculpatul N. nu s-a aflat în zona Onix la ora la care s-a comis fapta și că nu s-a întâlnit cu patrula din care făcea parte inculpatul D. Nicolar C.. Din procesul verbal întocmit de comisarul de poliție din cadrul DGA – fila 104 dosar de urmărire penală – rezultă că există obiceiul ca pe timpul nopții, încălcând dispozițiile în vigoare, agenții de poliție să lase jandarmii care îi însoțesc să formeze o patrulă, agenții de poliție formând cea de-a doua patrulă de ordine publică. Declarația martorului B. trebuie interpretată și prin tendința acestuia de a se pune la adăpost de o eventuală răspundere pentru săvârșirea unei abateri disciplinare pentru încălcarea dispozițiilor privind repartizarea în cadrul patrulelor. Pe de altă parte martora B. K. i-a recunoscut pe ambii inculpați atât după planșă foto, astfel cum rezultă din procesul verbal de la filele 105-108 cât și în sala de judecată.

2. În data de 05.03.2015, în jurul orelor 20.50, investigatorul sub acoperire P. A. conducea un autoturism pe . B.. La un moment dat, aflat la aproximativ 300 de metri de Gara B., investigatorul sub acoperire a efectuat o manevră de întoarcere a autoturismului pe care îl conducea, încălcând prin această manevră marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de mers. acest aspect a fost sesizat de inculpatul D. N.-C., aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, la volanul autospecialei cu numărul de înmatriculare mai_.

Inculpatul i-a făcut investigatorului sub acoperire semnal regulamentar de oprire. cu această ocazie, investigatorul sub acoperire i-a comunicat inculpatului faptul că știe că a greșit și totodată l-a rugat să nu-i ridice permisul de conducere și să nu-i aplice puncte de penalizare pentru contravenția comisă. De asemenea, investigatorul i-a mai spus inculpatului D. N.-C. că abia s-a angajat cu contract de muncă și că este de acord să plătească amenda. Inculpatul l-a întrebat pe investigator dacă este de acord să plătească amenda pe loc, iar investigatorul a răspuns afirmativ. în acest moment, inculpatul i-a înmânat investigatorului sub acoperire talonul și i-a spus să vină la autospeciala de poliție dacă vrea să scape de aplicarea sancțiunii. Toate aceste aspecte rezultă din procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire, care se coroborează cu imaginile și convorbirile purtate în mediul ambiental și cu declarația inculpatului D. N.-C..

Dându-i-se de înțeles că, pentru a nu fi sancționat contravențional, trebuie să plătească o sumă de bani echivalentă cu valoarea amenzii, investigatorul s-a deplasat către autoturismul său, a luat suma de 400 de lei pe care a introdus-o în certificatul de înmatriculare înmânat de inculpat și s-a întors la autospeciala de poliție. Acest aspect reiese din imaginile înregistrate în mediul ambiental care se coroborează cu procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire.

Inculpatul D. N.-C. a luat din certificatul de înmatriculare suma de bani introdusă de investigatorul sub acoperire, i-a spus acestuia să nu mai facă asemenea fapte, i-a restituit certificatul de înmatriculare și a plecat, fără a întocmi vreun document cu privire la contravenția comisă de investigator.

Inculpatul a consemnat în raportul de activitate faptul că a procedat la legitimarea numitului P. A., pentru stabilirea identității.

Din registrul de contravenții pus la dispoziție de către secția 3 poliție B., rezultă că, în data de 05.03.2015 inculpatul D. N.-C. nu a aplicat nicio sancțiune contravențională numitului P. A..

Din declarația inculpatului D. N.-C. reiese că a primit suma de bani pentru a nu-l sancționa contravențional pe investigatorul sub acoperire, că nu i-a solicitat în mod expres acestuia din urmă ce sumă de bani să-i dea, dar i-a sugerat să-i dea o sumă de bani, spunându-i să-i aducă certificatul de înmatriculare dacă vrea să scape, deși inculpatul avea documentul în mâna sa. în declarația dată în fața instanței inculpatul a arătat că nu a sugerat investigatorului că poate plăti amenda pe loc sau că așteaptă o sumă de bani pentru nu aplica sancțiunea contravențională, că se pregătea să completeze procesul verbal de constatare a contravenției când investigatorul s-a îndreptat spre mașina lui, a revenit cu certificatul de înmatriculare și din acesta au căzut bancnotele care s-au împrăștiat pe jos, s-a aplecat să le adune și când s-a ridicat investigatorul plecase, astfel încât neștiind cum să reacționeze a păstrat banii și nu a mai întocmit procesul verbal de sancționare contravențională. Procesul verbal de redare a convorbirilor înregistrate ambiental contrazic modalitatea de derulare a evenimentelor propusă de inculpat, acesta fiind și motivul pentru care nu se va face aplicarea prevederilor art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

3. În data de 19.02.2015, în jurul orelor 19.15, investigatorul sub acoperire R. A. conducea un autoturism pe . B.. La un moment dat, în zona stației de carburant OMV, investigatorul sub acoperire a efectuat o manevră de întoarcere a autoturismului încălcând prin această manevră marcajul longitudinal continuu, care separa sensurile de mers. Acest aspect a fost sesizat de către inculpatul N. I., aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, la volanul autospecialei cu numărul de înmatriculare mai_. Inculpatul N. I.-L. făcea parte dintr-un echipaj de patrulare împreună cu martorul C. N..

Inculpatul i-a făcut investigatorului semnal regulamentar de oprire, i-a comunicat investigatorului faptul că îi va aplica o amendă contravențională în valoare de 910 lei și șase puncte de penalizare. Investigatorul sub acoperire i-a spus inculpatului faptul că va plăti amenda, dar își face griji pentru punctele de penalizare. Aceste aspecte reies din procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire care se coroborează cu imaginile și convorbirile purtate în mediul ambiental și cu declarația martorului C. N..

În urma discuțiilor dintre inculpatul N. I.-L. și investigatorul sub acoperire, cei doi au hotărât ca investigatorul să fie escortat de către autospeciala de poliție într-o locație situată pe . municipiul B., unde vor discuta și despre aplicarea amenzii contravenționale.

Ajunși în această locație, inculpatul N. I.-L. i-a explicat încă o dată investigatorului care este cuantumul amenzii contravenționale, iar investigatorul l-a întrebat dacă îl poate ajuta cu abaterea rutieră săvârșită, spunându-i că va proceda așa cum îi cere acesta.

Inculpatul N. I.-L. i-a dat de înțeles investigatorului sub acoperire că totul se poate rezolva pentru jumătate din suma de 910 lei și că trebuie să pună această sumă în certificatul de înmatriculare și să i-o remită colegului său de echipaj. Între timp, agentul de poliție urma a discuta cu celălalt membru al echipajului de poliție pentru a-i spune că investigatorul este “băiat fain”.

Conform celor solicitate de către inculpatul N. I.-L., investigatorul sub acoperire s-a deplasat la autoturismul său de unde a luat suma de 400 de lei pe care a pus-o în documente și s-a îndreptat către autospeciala de poliție. Investigatorul sub acoperire i-a înmânat inculpatului N. I. suma de 400 de lei prin intermediul colegului său de echipaj. Aceste aspecte reies din procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire care se coroborează cu imaginile și convorbirile purtate în mediul ambiental și, parțial, cu declarațiile martorilor C. N. care a arătat în declarația sa că a primit de la șoferul oprit în trafic niște documente împăturite pe care i le-a înmânat inculpatului N. I.-L., care la rândul său le-a ținut câteva momente după care, tot prin intermediul martorului le-a restituit investigatorului sub acoperire.

După ce a primit suma de bani, inculpatul N. I.-L. l-a asigurat pe investigator că totul este în regulă și a plecat din zona respectiv la volanul autospecialei de poliție, fără a întocmi documentele de constatare a contravenției comise de către investigatorul sub acoperire.

Declarațiile date de martorul R. A. sunt în sensul celor menționate în procesul verbal și al procesului verbal de redare a convorbirilor înregistrate în mediul ambiental.

Din declarația martorului C. N. rezultă că în data respectivă după ce l-au condus pe investigatorul sub acoperire în zona fundătura Hărmanului, inculpatul N. I. L. a coborât din autoturismul de serviciu și a discutat câteva momente cu șoferul autoturismului oprit. ulterior șoferul autoturismului a venit la autospeciala de poliție și i-a dat martorului mai multe documente împăturite. Martorul arată că a înmânat aceste documente inculpatului N. I.-L. fără a observa dacă între acestea se află vreo sumă de bani. După ce a luat documentele și le-a ținut pentru câteva secunde, inculpatul a restituit aceste documente șoferului prin intermediul martorului.

Inculpatul N. L.-I. nu a menționat în raportul de activitate aspectele cu privire la oprirea autoturismului condus de numitul R. A..

Din registrul de contravenții pus la dispoziție de către secția 3 poliție B., rezultă că, în data de 19.02.2015 inculpatul N. L.-I. nu a aplicat nicio sancțiune contravențională numitului R. A..

În drept faptele inculpatului D. N.-C., constând în aceea că:

- în data de 13.05.2014, în jurul orelor 23.30, în calitate de agent în cadrul Poliției Municipiului B.-Secția 3 poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins și a primit de la martora denunțătoare B. K., suma de 200 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate constatarea săvârșirii unei infracțiuni,

- în data de 05.03.2015, în jurul orelor 20.50, în calitate de agent în cadrul poliției municipiului brașov-secția 3 poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins de la investigatorul sub acoperire predescu adrian o sumă de bani neprecizată și a primit de la acesta din urmă suma de 400 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de constatarea și sancționarea unei contravenții,

întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 Cod penal (două acte materiale).

Conform art. 289 alin. 1 Cod penal constituie infracțiune, fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Subiectul activ al infracțiunii de luare de mită este, în cauza de față, un funcționar public. Inculpatul D. N.-C. este agent în cadrul Poliției Municipiului B.-Secția 3 Poliție, funcționar public cu statut special, conform legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului.

Elementul material al infracțiunii de luare de mită constă într-o acțiune a unui funcționar public de a pretinde, primi sau de a accepta promisiuni de bani sau alte foloase. acțiunile care constituie elementul material al laturii obiective a acestei infracțiuni pot fi comise de către funcționarul public, direct sau indirect. Din probele aflate la dosarul cauzei, respectiv din declarația martorei denunțătoare B. K., procesul-verbal de redare a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental, procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire și declarația dată de acesta în calitate de martor, rezultă că, în data de 13.05.2014 inculpatul D. N.-C. a pretins de la martora denunțătoare (sugerându-i să-și “rezolve problemele” și indicând suma pe care o așteaptă prin ridicare a două degete) o sumă de bani, pe care a primit-o ulterior, iar în data de 05.03.2015 a pretins de la investigatorul sub acoperire o sumă de bani și a primit de la acesta suma de 400 lei. Elementul amterial al laturii obiective s-a realizat așadar în două din modalitățile alternative prevăzute de textul de lege incriminator: pretindere și primire.

Urmarea imediată a acțiunii de constituie elementul material al laturii obiective constă într-o stare de pericol pentru relațiile sociale protejate de norma de incriminare, respectiv pentru onestitatea funcționarilor publici care nu trebuie să solicite sau să primească niciun beneficiu suplimentar pentru exercițiul funcției publice și nici nu trebuie să “vândă” beneficiul statutului lor celor care sunt interesați de o anume conduită în exercițiul funcției lor. Legătura de cauzalitate între acțiunea/acțiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii analizate și urmarea imediată a acestor acțiuni rezultă din materialitatea faptei.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de luare de mită, trebuie arătat că aceasta se poate comite numai cu intenție directă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal, respectiv în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu sau a unui act contrar acestor îndatoriri. În speță în fiecare dintre cele două împrejurări inculpatul a pretins și primit sumele de bani pentru a nu-și îndeplini obligațiile de serviciu legate de constatarea săvârșirii unei (pretinse) infracțiuni și respectiv a unei contravenții.

Conform fișei postului, inculpatul D. N.-C. are atribuții de constatare a infracțiunilor și contravențiilor la regimul circulației rutiere, fapt ce atrage și incidența prevederilor art. 7 lit. c din L 78/2000.

Din probele administrate în cauză mai rezultă că, inculpatul a săvârșit două fapte (13.05.2014 și 05.03.2014) care fiecare în parte întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, însă instanța apreciază că în ciuda intervalului mare de timp dintre cele două acte materiale a existat o singură rezoluție infracțională, astfel încât sunt incidente prevederile art. 35 al. 1 Cod penal, infracțiunea fiind săvârșită în formă continuată. (Subiectul pasiv este unic, raportat la natura infracțiunii.) Instanța apreciază că inculpatul a luat hotărârea de a pretinde și primi mită ori de câte ori situația concretă va fi favorabilă, în sensul că persoana în legătură cu care a făcut constatări legate de săvârșirea unei contravenții sau infracțiuni deține asupra sa sume de bani ce pot fi remise pe loc și nu dorește să fie sancționată în conformitate cu prevederile legale, fiind dispusă la rândul ei să dea sume de bani pentru a evita sancționarea. În sprijinul acestei aprecieri instanța reține rapiditatea și ușurința cu care inculpatul manifestă dispoziția de a nu aplica sancțiuni sau de a nu lua măsuri pentru sancționarea celor culpabili (sau pe care îi apreciază culpabili, cum a fost cazul martorei B. K.).

În acest sens, în baza art. 386 Cod procedură penală instanța va dispune schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului D. N. C. din două infracțiuni de luare de mită într-o infracțiune de luare de mită în formă continuată cu două acte materiale.

Așa cum s-a mai arătat, instanța nu va face aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală întrucât inculpatul nu a recunoscut în declarația dată în fața instanței în condițiile art. 375 al. 1 Cod procedură penală situația de fapt astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, negând faptele de pretindere a sumelor de bani în cazul fiecărui act material în parte. Chiar dacă inculpatul a recunoscut primirea banilor atât de la martora B. K. cât și de la P. A., iar comiterea faptei în această modalitate alternativă este suficientă pentru angajarea răspunderii penale, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile formale pentru ca inculpatul să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă, situația de fapt recunoscută de inculpat fiind diferită de cea din actul de sesizare a instanței și diferită de cea care rezultă din probe, probele confirmând modalitatea de derulare a evenimentelor prezentată în rechizitoriu.

Fapta inculpatului N. L.-I. constând în aceea că, în data de 19.02.2015, în jurul orelor 19.15, în calitate de agent în cadrul poliției municipiului B.-Secția 3 Poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins de la investigatorul sub acoperire R. A. o sumă de bani neprecizată și a primit de la acesta din urmă suma de 400 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de constatarea și sancționarea unei contravenții, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000.

Subiectul activ al infracțiunii de luare de mită este inculpatul N. I.-L. agent în cadrul Poliției Municipiului B.-Secția 3 poliție, funcționar public cu statut special, conform legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului, la fel ca și inculpatul D..

Elementul material al infracțiunii de luare de mită constă și în acest caz într-o acțiune a de a pretinde o sumă neprecizată și una de primi suma de 400 lei.

Urmarea imediată a acțiunii de constituie elementul material al laturii obiective constă într-o stare de pericol pentru relațiile sociale protejate de norma de incriminare, respectiv pentru onestitatea funcționarilor publici care nu trebuie să solicite sau să primească niciun beneficiu suplimentar pentru exercițiul funcției publice și nici nu trebuie să “vândă” beneficiul statutului lor celor care sunt interesați de o anume conduită în exercițiul funcției lor. Legătura de cauzalitate între acțiunea/acțiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii analizate și urmarea imediată a acestor acțiuni rezultă din materialitatea faptei.

Și în acest caz latura subiectivă este intenția directă calificată prin scop, banii fiind pretinși și primiți pentru a nu fi îndeplinite atribuțiile de serviciu legate de constatarea unei contravenții.

Conform fișei postului, inculpatul N. I.-L. are atribuții de constatare a infracțiunilor și contravențiilor la regimul circulației rutiere, astfel încât sunt aplicabile prevederile art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000 raportat la atribuțiile inculpatului de constatare a contravențiilor.

Referitor la apărările formulate de inculpatul N. I. L. în sensul că ar fi fost provocat să comită infracțiunea, și că probele au fost neloial obținute, instanța reține că acest aspect a fost analizat cu putere de lucru judecat în cadrul procedurii de cameră preliminară.

Cu toate acestea instanța va relua pe scurt principalele argumente pentru care nu a reținut că probele sunt neloial obținute și nu pot fi excluse.

Primele suspiciuni în legătură cu posibilitatea ca inculpatul N. I. L. să săvârșească infracțiunea de luare de mită au apărut la momentul formulării denunțului de către martora B. K.. Această martoră pe de o parte nu este un agent al statului, ci un participant la trafic care a formulat denunțul revoltată fiind de faptul că a fost pusă în situația de a da mită în condițiile în care i se imputa săvârșirea unei infracțiuni și a constatat cu certitudine că nu săvârșise nicio faptă prevăzută de legea penală sau contravențională, iar pe de altă parte l-a identificat pe inculpatul N. I. L. încă de la momentul formulării denunțului în proporție de 75-80%, și ulterior cu un grad mai mare de certitudine, arătând și în sala de judecată la momentul audierii sale că îl recunoaște pe inculpatul prezent ca fiind persoana care a asistat la discuțiile purtate cu cel care i-a pretins și a primit suma de bani pentru a nu îi întocmi dosar penal. Dacă a existat un dubiu cu privire la identitatea unuia dintre agenții de poliție care formau patrula, acest dubiu îl viza pe inculpatul D., respectiv pe agentul cu care a purtat conversația, iar nu pe inculpatul N., respectiv cel care ocupa locul din dreaptă față în autospeciala cu însemnele poliției. Mai mult, identitatea inculpaților a fost confirmată prin actele din care rezultă că au fost repartizați în seara respectivă să efectueze serviciu de pază și ordine și că aveau în dotare autospeciala al cărei număr de înmatriculare a fost reținut de martoră. Martora a precizat că a reținut numărul de înmatriculare al autospecialei întrucât fiind de profesie expert evaluator este obișnuită să lucreze cu cifrele și să le memoreze; pe de altă parte este firesc ca martora să-și fi propus să rețină numărul de înmatriculare al autospecialei, nemulțumită fiind de situația în care a fost pusă, deși era aproape convinsă că actele prezentate corespundeau exigențelor legii.

Împrejurarea că inculpatul a asistat și există certitudinea că auzit întregul conținut al discuțiilor purtate de martora B. K. cu inculpatul D. N., și a constatat că inculpatul Dulghreu a sugerat necesitatea remiterii unei sume de bani pentru ca martora să fie lăsată să plece și în orice caz a constatat că ulterior inculpatul D. nu a luat nicio măsură pentru verificarea actelor și întocmirea dosarului penal, în condițiile în care numărul de înmatriculare al autovehiculului condus de martoră nu figura în baza de date (autorizația fiind emisă în alb), constituie un indiciu temeinic al participării inculpatului N. la activitatea infracțională săvârșită de inculpatul D., sub forma unei complicități morale. Dacă mijloacele de probă în acest sens nu au fost apreciate ca fiind apte să susțină o acuzație penală față de inculpatul N., în orice caz acestea reprezintă un indiciu temeinic ce justifică măsurile procesuale ulterioare.

În contextul existenței acestor suspiciuni a fost autorizată desfășurarea de acțiuni specifice de către investigatorul sub acoperire, în condițiile art. 138 al. 1 lit. i, al. 11, art. 150 Cod procedură penală, iar activitatea desfășurată de investigatori nu a fost cea care a determinat comiterea faptelor, atât în cazul inculpatului D. cât și în cazul inculpatului N. inițiativa „rezolvării problemei” prin pretinderea și primirea sumelor de bani aparținând inculpaților. Este adevărat că investigatorii au creat cadrul prielnic pretinderii și respectiv primirii mitei, însă nu se poate afirma că în lipsa contribuției investigatorilor faptele nu ar fi fost comise sau că s-ar fi exercitat presiuni pentru ca inculpații să săvârșească sau să continue săvârșirea infracțiunilor. În fiecare caz inculpații au sugerat că sunt dispuși să găsească soluția pentru a nu aplica sancțiunile, au insistat asupra cuantumului amenzilor pentru a crea „baza de negociere” a sumelor pretinse și primite, au primit sumele remise fără a schița vreun gest de respingere sau opoziție și s-au arătat dispuși să ofere asistență persoanelor de la care au primit banii.

Ținând seama de modalitatea în care s-au derulat evenimentele în fiecare caz în parte instanța apreciază că se impune reținerea în favoarea inculpaților a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 al. 2 lit. b Cod penal cu consecința aplicării art. 76 al. 1 Cod penal: în fiecare caz inculpații au fost influențați în luarea și punerea în executare a rezoluției infracționale de convingerea că aplicarea unei sancțiuni penale sau contravenționale afectează negativ situația persoanelor de la care au primit mită, iar nesancționarea a fost însoțită de recomandarea respectării în continuare a dispozițiilor legale.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate fiecărui inculpat în parte instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal .

Se va avea în vedere gravitatea medie a infracțiunilor rezultată din împrejurările în care au fost comise: faptele au fost în legătură cu abateri la regulile de circulație pe drumurile publice la ore la care traficul era redus, au fost pretinse și primite sume modice, inculpații nu au urmărit scopuri care să trădeze un pericol social deosebit (s-a urmărit completarea veniturilor obținute în mod licit, în contexte sociale defavorabile) și nu au mai fost condamnați anterior. Din caracterizările inculpaților și referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune B. instanța reține că:

- inculpatul D. N. C. are 43 de ani, este căsătorit și are un copil minor care suferă de beta-talesemie, afecțiune care a împiedicat-o pe soția inculpatului să se angajeze, astfel încât veniturile familiei rezumate de salariul inculpatului (1 500 lei) s-au dovedit insuficiente pentru asigurarea unui trai decent, în condițiile în care familia locuiește într-un apartament închiriat ( nu sunt deținute în proprietate imobile), iar acuzațiile penale formulate împotriva inculpatului au avut un „impact devastator” (exprimarea aparține consilierului de probațiune) asupra familiei, soția inculpatului traversând un episod adânc de depresie; valorile vehiculate de inculpat și poziția atitudinal comportamentală manifestată până în prezent în familie, societate și la locul de muncă sunt în contradicție cu faptele săvârșite, și consilierul de probațiune apreciază că există un risc scăzut de reiterare a comportamentului sancționabil penal în viitor,; instanța are în vedere și faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, chiar dacă nu în modalitatea descrisă în rechizitoriu, a conștientizat necesitatea adoptării unui comportament în acord cu valorile vehiculate și agreate de familie și societate și are resursele motivaționale și sprijinul din partea familiei pentru îndreptare.

- inculpatul N. I. L. are 31 de ani, nu este căsătorit dar este implicat într-o relație stabilă de concubinaj ; provine dintr-o familie legal constituită dar destrămată prin divorț încă de când inculpatul avea 6 ani, familia continuând să locuiască în același apartament de 2 camere (utilizate separat de cei doi părinți); situați familială și locativă a determinat acumularea de frustrări în raport cu situația materială și posibilitățile de rezolvare a acesteia (salariul inculpatului este de 1410 lei) și implicarea sa în prezentul dosar penal a determinat confruntarea inculpatului cu o depresie acută ce a implicat și tentativă de autovătămare; concluziile privind perspectivele de reintegrare în societate sunt în sensul înclinării spre un traseu comportamental dezirabil social.

În raport cu cele expuse instanța va aplica fiecărui inculpat câte o pedeapsă de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g – cu referire la exercitarea profesiei de polițist. Instanța apreciază că nesocotirea obligației de a manifesta corectitudine și onestitate în cadrul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, comiterea de fapte care afectează prin natura lor prestigiul, credibilitatea și autoritatea instituției în cadrul căreia au activat îi face pe inculpați nedemni să fie aleși în autoritățile publice, sau în orice alte funcții publice, să ocupe funcții care implică exercițiul autorității de stat și să exercite profesia de polițist.

În baza art. 65 Cod penal inculpaților le va fi interzis, ca pedeapsă accesorie exercițiul acelorași drepturi aplicate ca pedeapsă complementară, respectiv al drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b și g Cod penal.

Constatând că pedeapsa aplicată fiecărui inculpat nu depășește 3 ani închisoare, că nici unul dintre inculpați nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, că în raport cu circumstanțele persoane ale inculpaților, cu conduita manifestată de fiecare dintre ei anterior comiterii faptelor și posibilitățile acestora de îndreptare astfel cum sunt evidențiate în referatele de evaluare, aplicarea pedepsei este suficientă și chiar fără executarea pedepselor inculpații nu vor mai comite infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea acestor pe o perioadă de câte 4 ani, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 cod penal pe durata câte unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 cod penal pe durata termenului de supraveghere, fiecare inculpat va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune B. la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

- să frecventeze un program de reintegrare socială stabilit și derulat de către serviciul de probațiune;

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei B. sau a Fundației pentru promovarea sancțiunilor comunitare –B..

În baza art. 91 al. 4 Cod penal li se va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 241 al. 1 lit. b Cod procedură penală se va constata încetarea de drept a măsurii controlului judiciar dispuse față de fiecare inculpat.

Se va constat că inculpatul D. N. a fost reținut, arestat preventiv și arestat la domiciliu în perioada 19.03.2015 – 10.05.2015 și inculpatul N. I. a fost inculpatul a fost reținut, arestat preventiv și arestat la domiciliu în perioada 19.03.2015 – 25.06.2015.

În baza art. 112 al. 1 lit. e Cod penal și 289 al. 3 Cod penal se va dispune confiscarea de la inculpatul D. N. a sumei de 600 lei dobândită prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită (200 de la martora B. K. și 400 de la martorul P. A.) și confiscarea de la N. L. I. a sumei de 400 lei dobândită prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită (de la martorul R. A.).

În baza art. 404 al. 4 lit. c Cod procedură penală se va dispune menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit prin ordonanța din data de 25.03.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul B. (dosar de urmărire penală nr. 299/P/2014) cu privire la suma de 600 lei consemnată la CEC pe numele inculpatului D. N. cu chitanța nr._/1, recipisă de consemnare nr._/1 din 26.03.2015.

Se va lua act de faptul că cererile de revocare a controlului judiciar și de încuviințare a părăsirii țării, formulate de inculpat au rămas fără obiect.

Reprezintă mijloace materiale de probă și vor rămâne atașate dosarului cauzei următoarele medii de stocare:

- CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /55MS/2015

- CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /69MS/2015

- CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /70MS/2015

- CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv/ 92MS/2015

- CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /95MS/2015.

În baza art. 274 al.1, 2 Cod procedură penală fiecare inculpat va fi obligat să plătească statului câte 2 000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care câte 1 500 lei reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

I. În baza art. 386 Cod procedură penală dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina inculpatului D. N. prin rechizitoriu din două infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 289 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. c din L 78/2000 într-o infracțiune continuată de luare de mită prevăzută de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal (două acte materiale) și art. 7 lit. c din L 78/2000.

În baza art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale), rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 al. 2 lit. b – 76 al. 1 Cod penal condamnă inculpatul D. N.-C., fiul lui V. și A., născut la data de 06.12.1971, în .. Argeș, domiciliat în comuna Schitu Golești, ., cu reședința în B., ., . CNP_ la pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g –cu referire la exercitarea profesiei de polițist, pe o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

În baza art. 65 Cod penal aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g - cu referire la exercitarea profesiei de polițist.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe durata unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune B. la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

- să frecventeze un program de reintegrare socială stabilit și derulat de către serviciul de probațiune;

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei B. sau a Fundației pentru promovarea sancțiunilor comunitare –B..

În baza art. 91 al. 4 Cod penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 241 al. 1 lit. b Cod procedură penală constată încetată măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat prin încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în data de 07.05.2015 (rămasă definitivă la 10.05.2015) și menținută până în prezent.

Constată că inculpatul a fost reținut, arestat preventiv și arestat la domiciliu în perioada 19.03.2015 – 10.05.2015.

În baza art. 112 al. 1 lit. e Cod penal și 289 al. 3 Cod penal confiscă de la inculpat suma de 600 lei dobândită prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 404 al. 4 lit. c Cod procedură penală dispune menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit prin ordonanța din data de 25.03.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul B. (dosar de urmărire penală nr. 299/P/2014) cu privire la suma de 600 lei consemnată la CEC pe numele inculpatului D. N. cu chitanța nr._/1, recipisă de consemnare nr._/1 din 26.03.2015

II. În baza art. 289 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 al. 2 lit. b – 76 al. 1 Cod penal condamnă inculpatul Nedelcu I.-L., fiul lui I. și Anișoara, născut la data de 02.06.1984, în B., jud. B., domiciliat în B., ., ., ., CNP_, la pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g –cu referire la exercitarea profesiei de polițist pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 65 Cod penal aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g - cu referire la exercitarea profesiei de polițist.

În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe durata unui termen de 4 ani.

În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune B. la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

- să frecventeze un program de reintegrare socială stabilit și derulat de către serviciul de probațiune;

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei B. sau a Fundației pentru promovarea sancțiunilor comunitare B..

În baza art. 91 al. 4 Cod Penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 241 al. 1 lit. b Cod procedură penală constată încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat prin încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară la data de 22.06.2015 rămasă definitivă la 25.06.2015 și menținută până în prezent.

Constată că cererile de revocare a controlului judiciar și de încuviințare a părăsirii țării, formulate de inculpat au rămas fără obiect.

Constată că inculpatul a fost reținut, arestat preventiv și arestat la domiciliu în perioada 19.03.2015 – 25.06.2015.

În baza art. 112 al. 1 lit. e Cod penal și 289 al. 3 cod penal confiscă de la inculpat suma de 400 lei dobândită prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Constată că reprezintă mijloace materiale de probă și rămân atașate dosarului cauzei următoarele medii de stocare:

• CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /55MS/2015
• CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /69MS/2015
• CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /70MS/2015
• CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv/ 92MS/2015
• CD-R în copie înregistrat sub nr. PTBv /95MS/2015.

În baza art. 274 al.1, 2 Cod procedură penală obligă fiecare inculpat să plătească statului câte 2 000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care câte 1 500 lei reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 04.12.2015.

Președinte,Grefier,

D. R. RUSUCLAUDIA M. C.

Red DR/06.01.2016

Dact CMC/11.01.2016

Ex 5

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....		Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 352/2015. Tribunalul BRAŞOV Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 351/2015. Tribunalul BRAŞOV Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 355/2015. Tribunalul BRAŞOV Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Decizia nr. 223/2015. Tribunalul BRAŞOV Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr. 411/2015. Tribunalul BRAŞOV Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 414/2015. Tribunalul BRAŞOV Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări de pedepse. Art.449 C.p.p.. Decizia nr. 437/2015. Tribunalul BRAŞOV Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 273/2015. Tribunalul BRAŞOV